6,495 matches
-
într-o singură casă, cu administrația la Iași, orânduiește felul arendării moșiilor bisericești, dar sub controlul capului Departamentului bisericesc. În anul 1844 s-a înființat Departamentul averilor bisericești, prin legea votată de Obșteasca Adunare în sesiunea din acel an averile episcopiilor și a mitropoliei trecând, treptat, la acel departament. Mitropolitului și episcopilor destinându-li- se subvenții din veniturile scaunelor lor. Tot prin lege s-a decis ca egumenii să fie numiți pe viață, cu întărire Domnească, în fiecare ținut să existe doi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
domnul s-a îngrijit „ca mitropolitul să plece noaptea din oraș, spre mănăstirea Slatina, unde după 4 ani are să-i fie și sfârșitul zilelor". Întorcându-ne la anul 1847, el este important pentru Huși prin învoiala intervenită între târgoveți și Episcopie printr-o nouă sporire a avantajelor primilor. Atunci, în prezența la fața locului a vornicului Vasile Beldiman și directorul Departamentului bisericesc - Costachi Burghelea, s-a convenit: - din trupul moșiei Hușilor s-a stabilit o bucată de loc - „în întindere de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pășunatului numai a vitelor trebuitoare casei târgoveților, fiind oprit a se face însămânțări, recoltat pentru fâneață, ținerea vitelor de negoț ori alte speculații; - venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul de a da locuri de casă în cuprinsul orașului era rezervat Episcopiei; - pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în întindere de 8 fălcii teren
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de negoț ori alte speculații; - venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul de a da locuri de casă în cuprinsul orașului era rezervat Episcopiei; - pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în întindere de 8 fălcii teren. Propunerile de mai sus au fost sancționate prin hrisoave domnești în anul următor (1848), cedate în exemplare deosebite
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
venitul realizat de la pășunatul vitelor ce se aduc de vânzare, plata pentru imașul poștei, era folosit de Episcopie pentru întreținerea cișmelelor din oraș; - dreptul de a da locuri de casă în cuprinsul orașului era rezervat Episcopiei; - pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în întindere de 8 fălcii teren. Propunerile de mai sus au fost sancționate prin hrisoave domnești în anul următor (1848), cedate în exemplare deosebite, Episcopiei și Eforiei târgului. Intr-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pe locul cedat târgului Episcopia își rezerva dreptul de a avea mori de apă și grădini în întindere de 8 fălcii teren. Propunerile de mai sus au fost sancționate prin hrisoave domnești în anul următor (1848), cedate în exemplare deosebite, Episcopiei și Eforiei târgului. Intr-un articol din „Evenimentul" Iași (19 iulie 1909), intitulat „Din trecutul politicei noastre", Constantin Diamanovici, referindu-se la timpul parcurs, notează „Am avut nenorocul să fim înconjurați de vecini puternici, care totdeauna ne-au privit cu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Înalta sa rezoluție” aproba Jurnalul încheiat de Consiliul miniștrilor în ședința sa din 14 ianuarie 1864. * În ce privește situația de la Huși, noi am relatat anterior că unele persoane, Gavril Miloș, Costache Șendrea și Dimitrie Iuga întărâtau obștea târgului să nu recunoască Episcopiei drepturile acordate ei de către Domnie asupra târgului. Cu toate că episcopul Meletie a dobândit de la domnitorul Sandu Sturza întărire pentru îndepărtarea instigatorilor din târg, pe motiv că ei nu-și aveau reședința acolo decât în ultimul timp, ordinul nu a fost pus
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
frică", aceleași persoane, care se ridicaseră la 1824 fac același lucru și în 1831. De data aceasta „provocatorii" motivau gestul lor prin aceea că la Huși nu era nici o autoritate civilă care să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să-i judece, iar judecata făcută de dichiul Episcopiei se făcea cu părtinire, ceea ce i-a făcut să ceară judecată administrativă, laică, pentru că isprăvnicia fiind la Fălciu, ea era „departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
departe de Huși cale de 8 ceasuri". Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cearta dintre târgoveți și Episcopie se reia în 1839 și ea nu se va potoli până în anul 1847, când s-au despărțit cele două proprietăți - a orașului și eforiei Huși de cea a Episcopiei. Acum, la 1847 între târgoveți și Episcopie intervine învoiala despre care s-a vorbit, în trupul moșiei Hușilor stabilindu-se o bucată de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate. Înțelegerea la care s-a ajuns a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de loc în întindere de 1000 fălci, destinată eforiei orașului și numai pentru imașul târgoveților, în condițiile arătate. Înțelegerea la care s-a ajuns a fost sancționată prin hrisov domnesc în anul 1848 care a fost împărțit în exemplare deosebite Episcopiei și eforiei târgului. Cunoscând cât de importantă era starea drumurilor în administrarea și economia țării, prin ordinul circulară nr. 1020 din 4 ianuarie 1864 ministrul M. Kogălniceanu atrăgea atenția prefecților că în „diferitele inspecțiuni făcute serviciului poștal de cai" s-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu cătunele ei Domneasca și Slobozia a mănăstirii Dobrovăț; parte din Zăpodeni, Lipovățul cu cătunele Corbul și Slobozia, parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Slobozia a mănăstirii Dobrovăț; parte din Zăpodeni, Lipovățul cu cătunele Corbul și Slobozia, parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Corbul și Slobozia, parte din proprietatea Rulenitoate ale mănăstirii Dobrovățul. Din județul Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava; Băltenii a mănăstirii Fâstâcii, proprietatea Elanul a mănăstirii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Fălciu urmau a fi licitate: proprietatea Bunești cu Brădicești, Vărâți și Giurgești ale Episcopiei Huși; Scoposenii, Cordenii ai Episcopiei Roman; Crețeștii cu părțile din Echimănești și Crăsnășeni ale Episcopiei Huși; Ivăneștii, Cârligații și Stănileștii; Obârșenii și moșia Târgului Huși ale Episcopiei de Huși; Vicolenii a mănăstirii Agapia, parte din moșia Tătărăni a mănăstirii Galata; Zberoaia și Vetrișoaia a mănăstirii Sfântul Sava; Băltenii a mănăstirii Fâstâcii, proprietatea Elanul a mănăstirii Florești, Covasna și Tâlhărești a mănăstirii Dobrovățul. Județul Tutova avea de licitat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ajutorul pentru biserică și școală, înțelegem din studiul pr. protopop Ioan Petru - Fălciu, publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, consta în acordarea „veniturilor de la Vama Domnească (de la Podul Vadul Călugăresc - Fălciu) și birul de pe 10 dughene". Hrisovul domnesc împuternicea Episcopia - Sfinția sa Chir Meletie Episcopul - și „Domnul spătar ce este stăpânul Târgului Fălciu" să poarte de grijă ca atât biserica cât și „școala ce se face să fie în bună stare". Școala primară rurală în Pogonești a luat ființă în septembrie
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
au originea în aglomerațiile sătești din care provin, ceea ce și explică faptul că târgoveții și orășenii până târziu au rămas plugari pe moșia târgului, cu îndatoriri către proprietarii moșiei sau către domn - către particulari în cazul Vasluiului și Bârladului, către episcopie sau domnie în cazul Hușului. Cu vremea, se înțelege, târgurile acestea s-au emancipat prin răscumpărare. Regulamentul organic este legea care a recunoscut nu numai satul - care prin „Cutia obștei" își avea bugetul propriu cu care își satisfăcea interesele, dar
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ales la Vatican / Roma, privitoare la subiect. Documentele consultate, cele mai multe inedite (și care ocupă de altfel o mare parte a listei bibliografice de la finalul lucrării), provin de la diverse instituții deținătoare de arhivă, cum ar fi: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice din Iași, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Mai ales această
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care sunt foarte folositoare, însă din păcate, punctuale și fragmentare; acestea au fost publicate în mod constant în revistele istorico-ecleziastice Buletin istoric 14 (coord. Dănuț Doboș) din Iași și Pro Memoria 15 (coord. Leonard Ciobanu) din București, apărute sub egida episcopiei de Iași și a celei de București. Ele dezbat teme referitoare la comunitățile catolice din diecezele Iași și București și la rolul cultural și social pe care l-a avut Biserica Catolică în societatea românească. Bibliografia actuală a problemei este
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ordine misionare diferite. Chiar dacă nu s-a reușit crearea unor organisme naționale unitare funcționale care să gestioneze și să dezvolte presa catolică din România, au existat mai multe încercări în acest sens, unele cu caracter regional sau la nivel de episcopie, câteva fiind caracteristice ordinelor misionare, altele ritului unit; prin care s-a adus o contribuție semnificativă la dezvoltarea culturală a credincioșilor, la apărarea Bisericii Catolice în țară și la răspândirea mesajului creștin. 3. Orizont bibliografic și mizele lucrării în raport cu natura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
comunicare și stabilirea raportului acesteia față de stat și societate, în condițiile reașezării sale, odată cu modernitatea). Documentele au provenit din mai multe arhive din țară și străinătate, dintre care menționăm: Arhiva Arhiepiscopiei Romano-Catolice București, Arhiva Diplomatică a Ministerului Afacerilor Externe, Arhiva Episcopiei Romano-Catolice Iași, Arhiva Institutului Romano-Catolic Iași, Arhivele Naționale Istorice Centrale, Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași, Arhiva Curiei Generale a Ordinului Fraților Minori Conventuali, Arhiva Congregației de Propaganda Fide și Arhiva Secretă a Vaticanului. Am dobândit o perspectivă mult mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
întoarcerea la vechile valori, judecând aspru noua societate modernă. Ziarul îi ataca vehement pe toți cei care sugerau un dialog cu liberalismul, precum și pe cei care, asemenea episcopului de Orleans (Dupanloup), propuneau o soluție de compromis similară celei adoptate de episcopii belgieni și germani: crearea unei creștinătăți moderne, în cadrul căreia chiar libertățile să constituie o garanție a autonomiei în activitatea Bisericii. L'Universe a fost privit ca fiind un exponent al reacției ultramontaniste 66 și a avut o mare influență în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
autoritatea și competențele la toate mijloacele de comunicare socială, inclusiv presa; au fost cooptați în el specialiști printre care și laici din diferite state și diverse domenii). Un rol aparte în încurajarea și supravegherea mijloacelor de comunicare l-au avut episcopii ("Este de datoria episcopilor ca în propriile dieceze să vegheze asupra unor astfel de activități și inițiative, să le promoveze și în măsura în care privesc apostolatul public, să le coordoneze..."93). Ei aveau responsabilitatea de a monitoriza întreaga activitate editorială din dieceză
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
media; unele au continuat activitatea predecesorului său, altele au fost inovatoare. El a reamintit faptul că libertatea de exprimare orală sau scrisă nu era nelimitată, deoarece autorităților civile le reveneau sarcina de a evita propagarea erorilor 115. Sfântul Scaun și episcopii erau cei care decideau ce ziare puteau fi citite de mireni sau seminariști 116. Sfântul Părinte a promovat principii privitoare la jurnalismul catolic, recunoscând locul presei în societate (diferit de cel al cărților). La scurt timp după alegerea sa (în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]