4,405 matches
-
Pavel ne căuta În vis lîngă tufele de măslini, să venim să vedem fantasticul răsărit de soare dinspre Marea Roșie... În seara aceea - căci mă prinse Înserarea acolo - soba bucătăriei iradia o dulce căldură, mîngîietoare; doamna Pavel, În sărbătoarea născută de epistola domnului Davidsohn pregăti și ne servi nemuritoarele ei rulade, iar eu, mîncîndu-le, mi-adusei aminte deodată de serile petrecute asemeni cu Anna Viaceslava În anul Începutului de război, În bucătăria mătușii mele, chiar pe bulevardul acesta mic, eu elev de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
reciproc, cu discreție. La mijlocul programului, Romanța a dus în continuare această modalitare de exprimare, însă efluviile lirice păreau să descindă din lectura unei corespondențe romantice, unde fiecare frază permite respirații, oftaturi, lansări de exprimări intimiste conforme cu liniștea cititorilor de epistole de dragoste. Ca o concluzie, se pare venind de la vioara lui Rudolf Fatyol, sunetul final nu lasă nicio îndoială călumina înserării va deveni lumină de lună. Mai amplă, construcția celor trei părți ale Sonatei pentru vioară și pian ar fi
Virtuți ale muzicii camerale romantice by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/83550_a_84875]
-
și amuzante. Persoanele devin personaje sub specia unei voioșii a condeiului ce înclină spre malițiozitate. Sita lui Niculae Gheran reține întîmplările hazlii din culisele biografiilor scriitoricești, materia care constituie apanajul a ceea ce se numește la petite histoire. Pe marginea unei epistole pe care întreprinzătoarea actriță Elvira Godeanu o trimite lui Liviu Rebreanu, pe atunci aflat la al doilea al său directorat la Teatrul Național, întîlnim următoarea glosă detectivistică: "Să recunoaștem că tonul și siguranța cuvintelor sunt cu totul diferite de poceala
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
său directorat la Teatrul Național, întîlnim următoarea glosă detectivistică: "Să recunoaștem că tonul și siguranța cuvintelor sunt cu totul diferite de poceala primelor slove. Mai tînără cu vreo 21 de anișori decît Rebreanu - artista avea atunci 37 de ani - , autoarea epistolei mă pune ușor pe gînduri în alternarea unor verbe, conjugate cînd la singular, cînd la plural, ca și a înlocuirii pronumelui dumneavoastră cu dumneata. (Cu sau fără semnificație, Dumnezeu știe!)". Într-o bună zi, în casa vîrstnicului Mihail Sorbul pătrunde
O scriitură suculentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8378_a_9703]
-
în apă" și de care se îmbibase.) Singurul lucru verificabil pe care îl cunoaștem pînă în acest moment pentru începutul anului 1934 este o scrisoare de-a lui Sebastian către I. Ludo, redactorul și editorul revistei evreiești Adam. E o epistolă - fără dată, sau cu data omisă de Ludo la transcrierea ei în revista Adam; conform calculelor mele, trebuie să fie din februarie 1934 - scrisă de Sebastian în apărarea lui Nae Ionescu (atacat de I. Ludo într-o broșură). Sebastian îi
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
scăpa de mărturia unei mizerii care va fi astfel consumată./ Ași vrea să știi că acest lucru ți-l spune cineva care crede cu îndîrjire că micul d-tale atentat moral este o faptă profund neevreiască. /Mihail Sebastian". E o epistolă, cum spuneam, de solidarizare cu Nae Ionescu, lezat - în timp ce se afla închis - de republicarea, îi broșură independentă, a unui articol mai vechi al lui Ludo. Scrisoarea - comentată cu o vervă nebună de I. Ludo, care n-a scăpat ocazia și
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu - Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8608_a_9933]
-
mai redusă e a lui Gordon. Lor li se alătură mai tîrziu Mihai Codreanu și V.N. Cișman. Toți, dar mai ales primii doi, dau de toate: versuri, proză, articole, note, "siluete" și "medalioane" (majoritatea în registrul galanteriei fin de siecle), epistole 14, "impresii", cronici, scurte dări de seamă privitoare la spectacole, toate avînd sub ele și inițialele și o multitudine de pseudonime. În amintirile pomenite, Eugen Herovanu le enumeră pe cele folosite de el: Hero, Faust, Aladin, Romeo, Rigoletto, Parsifal, Rola
Pseudonimele lui G. Ibrăileanu Colaborator la "Noutatea" (Iași, 1897) by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/8660_a_9985]
-
și, respectiv, fiica sa, pe care le prețuia atât de mult. Literatura epistolară, atât cât se cunoaște, conține mărturii revelatoare pentru înțelegerea omului și a operei sale de exigent exeget al clasicilor și al contemporanilor. Revelatoare, sub multiple ipostaze, sunt epistolele trimise lui George Uscătescu 2, Radu Cârneci 3, Constantin Călin 4, Miron Blaga 5, Leonard Gavriliu 6 și colegilor săi de liceu Ion Bulcanu și Aurel Beldea 7, în care se găsesc prețioase note, informații, acolade și microportrete ale unora
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
Cârneci 3, Constantin Călin 4, Miron Blaga 5, Leonard Gavriliu 6 și colegilor săi de liceu Ion Bulcanu și Aurel Beldea 7, în care se găsesc prețioase note, informații, acolade și microportrete ale unora dintre contemporanii săi. Interesante sunt și epistolele trimise istoricului literar Teodor Vârgolici (n. 1930), precum și prozatorului, eseistului și memorialistului Pericle Martinescu (1911-2005) ce cuprind însemnări privitoare la editarea unei riguroase selecții din opera lui G. Ibrăileanu 8, precum și la proiectul lui Pericle Martinescu de a publica un
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
1998, p. 9. 3. M[arius]M[anta] - Scrisori către Radu Cârneci în Ateneu, serie nouă, 49, nr. 7-8 (515-516), iulie-august 2012, p. 24. 4. Constantin Călin - „Cred în justiția imanentă“ în Ateneu, 38, nr. 11, noiembrie 2001, p. 15. [Epistole de la Mihai Drăgan din anii 1990-1991]. 5. Nechifor Rob publică zece scrisori ale lui Mihai Drăgan către Miron Blaga în presa din Oradea - Crișana Plus, Cele trei Crișuri și Al cincilea anotimp, ce se constituie, de fapt, în zguduitoare mărturii
Posteritatea istoricului literar Mihai Drăgan by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2858_a_4183]
-
la „Poporul suveran“ în timpul revoluției de la 1848, director al Eforiei Spitalelor Civile, director al cultelor, membru al Comisiei Centrale de la Focșani. Opera sa literară este redusă, dar a avut o rezonanță deosebită în romantismul românesc. A fost deosebit de înzestrat pentru epistolă și fabulă și a avut meritul că a intuit raporturi sociale tipice. A fost cel mai important precursor muntean al lui M. Eminescu și unul dintre cei mai interesanți poeți ai primei jumătăți a secolului al XIX-lea. Este autorul
Agenda2005-47-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284407_a_285736]
-
în mod magistral de Horatius, Marțial sau Juvenal) până la Boileau, Voltaire, Grigore Alexandrescu sau Mihai Eminescu. Satiricul nu se limitează însă la cadrul satirei, ci apare și în diverse alte specii literare ca momente și atitudini. În comedie, epigramă, fabulă, epistolă, parodie, roman, schiță etc. În cunoscutele Scrisori eminesciene, satiricul îmbracă forme variate, îndreptate împotriva unor moravuri caracteristice epocii, pe care poetul le-a înfierat. Scrisoarea II se deschide cu o suită de interogații retorice care pregătesc izbucnirea satirei împotriva scriitorilor
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
să binevoiești a scri celui mai mare povățuitor a eparhiei aceea, după hotărârea bisericească și politicească. Iar eu pentru înștiințarea la comandirii acelor ținuturi am scris. Al Preasfinției Tale plecat slugă: 1773, aprilie 25 subscris; Graf Rumianțof În urmarea acestei epistole mitropolitul înștiințează prin enciclică pe toată tagma bisericească și pe toți creștinii ortodoxi din ținuturile anexate la eparhia de Huși (Ismail, Eeni, Achennan și Bender) că, după înțelegerea cu graful Petru Alexandrovici Rumianțof, ei pe viitor au a asculta de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la acel domn A. M. Warchavsky declarațiunea categorică dacă scrisoarea în cestiune este a sa, dacă a dat-o acelui domn Moldoveanu ca să facă uz de dânsa, dacă a mituit pe cineva în afacerea de care se face mențiune în acea epistolă, cine este mituitul sau dacă face aluzii și se plânge de pierderile a mai mulți bani ca comerciante care a avut alte promisiuni de la intendența rusă și căruia guvernul român nu a cedat a da cară pentru înlesnirea transporturilor necesare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a luat-o de la început si că orice opinie sau demers al vreunuia din membrii săi contrarii acestei atitudini nu pot lega decât pe acel membru, iar nicidecum schimba sau ingaja politica întreagă a partidului. [20 iunie 1879] ["PUBLICĂM URMĂTOAREA EPISTOLĂ... "] Publicăm următoarea epistolă ce primim de la amicul nostru d. P. Carp: Domnule redactor, În numărul de miercuri al ziarului "Timpul" îmi faceți onoarea de-a vă ocupa de persoana mea spre a condamna participarea mea la comisiunea mixtă, menită a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de la început si că orice opinie sau demers al vreunuia din membrii săi contrarii acestei atitudini nu pot lega decât pe acel membru, iar nicidecum schimba sau ingaja politica întreagă a partidului. [20 iunie 1879] ["PUBLICĂM URMĂTOAREA EPISTOLĂ... "] Publicăm următoarea epistolă ce primim de la amicul nostru d. P. Carp: Domnule redactor, În numărul de miercuri al ziarului "Timpul" îmi faceți onoarea de-a vă ocupa de persoana mea spre a condamna participarea mea la comisiunea mixtă, menită a da o dezlegare
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mai cu seamă al unui parlamentar corect ca d. P. Carp, care se rostise cu atâta talent în contra acestei machiavelice combinațiuni, nu era dar de a o absolvi prin prezența sa. Onor. d. Carp ne mai face o întrebare în epistola sa, întrebare care ni se pare cam neînțeleasă. Ne întreabă dacă din cestiunea izraelită facem chestiune de partid. Daca înțelege prin aceste cuvinte a face "chestiune de partid" a esploata o cestiune în interesul pur și simplu al unor ambițiuni
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
-l săvârșește fiindcă nu e în stare, nu fiindcă are credință puternică... Apoi întru tîrziu: Sfântul apostol Pavel întîi i-a căsăpit pe creștini si pe urmă a trecut în fruntea lor și a început să le trimită plicticoasele lui epistole către corinteni și efeseni. Era ceva de capul lui, și-a dat seama că turma umană pornise irezistibil într-o direcție și că risca să nu mai poată gusta și el din puterea pe care cezarii începuseră să n-o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zilele următoare, am clocit un plan stupid, demodat. L-am pus pe prietenul Paul, colegul meu de grupă, să-i scrie o scrisoare (ea a ajuns, mai târziu, la Securitate). Învățasem la „Comparată“ cât de devastatoare pot fi efectele unei epistole aranjate; profesoara, o mamaie nebună, cu ochelarii săriți de pe nas, trepida de nervi când venea vorba de Stendhal sau Laclos. Tovarășă Popescu“, zicea scrisoarea, sunteți somată să vă prezentați de urgență la sediul Biroului de Partid de sector, pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pomeniți generos în scrisoare, mi-erau complet necunoscute. Poate memoria refula niște întâmplări, poate ceva se ștersese din rolele ei istorice și afective, dar beculețul curiozității nu se-aprindea: nu pâlpâia nici un indiciu, nu stabileam nici o legătură. Cât despre stilul epistolei, el mă revolta și-mi stârnea atenția în același timp, ca un spectacol pe care îl urmărești cu milă și de la care nu vrei să mai pleci. Aici chiar că nu mă recunoșteam; pe lângă că scrisul nu-mi aparținea, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
comentariile securistului, care grafiase pe marginea foii obișnuitele lui observații stilistice (gen: „replicant - ce este?“; „destin/bagaj - comparație forțată, nereușită“ sau „corzile de cristal ale minciunii - nu există corzi de cristal, nu se fabrică la noi, verificat Reghin și Sighișoara“), epistola, mai dezlânată și inconsecventă ca oricare alta, începea să producă niște informații valoroase, pe care nu trebuia decât să le așez la locul potrivit. În primul rând, omul lăsa date: cinci ani de relație cu iubita lui. 1998 - 5 = 1993
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
V, ultima. E datată 29.02.1999.“ „Și ce-i cu asta?“ „Pune mâna pe-un calendar. 1999 n-a fost an bisect. Mai simplu spus, februarie a avut 28, nu 29 de zile. Ziua-n care a fost scrisă epistola nu există.“ „Deci Scrisoarea V nu există, de fapt?!“ „Există la fel de mult ca Atlantida sau Moș Nicolae. Dacă vrei tu să existe, există. Poate a și fost scrisă, poate chiar de tipul tău. Da’ nu-n ziua aia.“ „Din câte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Nicolae. Dacă vrei tu să existe, există. Poate a și fost scrisă, poate chiar de tipul tău. Da’ nu-n ziua aia.“ „Din câte-nțeleg eu, avem de-a face c-un fals.“ „Nu neapărat. Sunt mai multe variante. Ori epistola a fost redactată anterior/ulterior lui 28 februarie și datată intenționat greșit; ori nimeni n-a scris-o niciodată cu-adevărat, și cineva a confecționat-o, dar, în grabă, a greșit data; ori e-o coincidență și omul nostru pur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
nu povestită și care stârnind mila și frica săvârșesc curățirea acestor patimi”. Dar purificarea nu reprezintă decât o treaptă, scopul final al artei este plăcerea, „o plăcere de factură estetică cu o semnificație intelectuală care păstrează arta în sfera raționalități”. Epistola către Pisoni a lui Horațiu, alături de Poetica lui Aristotel sunt cele două texte fundamentale care fixează pe lângă unele principii de estetică generală, expresia unei structuri artistice specifice. Horațiu oferă îndrumări generale în arta scrisului, dar fixează și specificitatea genurilor și
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
enumerat cuprinsul abecedarului pentru a convinge de saturația cu morală religioasă a textului: după ce sunt făcute cunoscute școlarilor " Literele" alfabetului chirilic, se trece la " Învățături culese din Sfânta Scriptură", preluate din surse biblice ("De la Matei", "De la Ioan", "De la Luca", "Din Epistole"). Urmează un capitol dedicat prezentării unor "Proverbe și regule morale", care concentrează înțelepciunea populară sub forma unor sentințe călăuzitoare în derularea vieții cotidiene. Acestea sunt apoi suplimentate cu "Alte sentințe morale, culese din pildele lui Solomon", al căror conținut biblic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]