3,475 matches
-
și profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor să-și exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
liricii contemporane. Drapelul său, păstrat neabătut în banduliera ironiei, l-a ferit de orice contaminare și nu l-a obligat să-și schimbe maniera, de vreme ce a sa era de fiecare dată adaptabilă la cerințele momentului. Ironia, o artă greu de exersat, este folosită drept „scut și pavăză”. Prin cunoașterea de sine și mai ales acceptându-se, P. a scris poate cel mai clar poem al autodefinirii, Poetul ironic, din volumul Jurnal de noapte (1980), ce nu are nimic comun cu „timpul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
reflectă În comportamentul oricărui om. Ca ilustrare a importanței rugăciunii prezint o scurtă pildă care are În centru doi prieteni, unul, muzician celebru, celălalt, un model de verticalitate morală și de bunătate În comunitate. Muzicianul spune prietenului său: „dacă nu exersez o zi, observ eu, dacă nu exersez două zile, observă vecinii mei, iar dacă nu exersez trei zile, observă spectatorii mei”. Prietenul său Îi răspunde: ”Eu, dacă nu mă rog o zi, observă Dumnezeu, dacă nu mă rog două zile
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
a importanței rugăciunii prezint o scurtă pildă care are În centru doi prieteni, unul, muzician celebru, celălalt, un model de verticalitate morală și de bunătate În comunitate. Muzicianul spune prietenului său: „dacă nu exersez o zi, observ eu, dacă nu exersez două zile, observă vecinii mei, iar dacă nu exersez trei zile, observă spectatorii mei”. Prietenul său Îi răspunde: ”Eu, dacă nu mă rog o zi, observă Dumnezeu, dacă nu mă rog două zile, observ eu, iar dacă nu mă rog
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
În centru doi prieteni, unul, muzician celebru, celălalt, un model de verticalitate morală și de bunătate În comunitate. Muzicianul spune prietenului său: „dacă nu exersez o zi, observ eu, dacă nu exersez două zile, observă vecinii mei, iar dacă nu exersez trei zile, observă spectatorii mei”. Prietenul său Îi răspunde: ”Eu, dacă nu mă rog o zi, observă Dumnezeu, dacă nu mă rog două zile, observ eu, iar dacă nu mă rog trei zile, observă ceilalți oameni”. Pe lângă rugăciune, profesorul de
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
remarcat prin elocință și de a ajunge cel mai mare orator al Antichității, Demostene, cu o voință ieșită din comun, și-a corectat pronunția și bâlbîiala de care suferea cu exerciții dure. Și-a construit un atelier subteran unde își exersa vocea, și-a ras jumătate de cap pentru a nu fi tentat să iasă în public, ținea pietre în gură în timp ce vorbea și recita versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
dure. Și-a construit un atelier subteran unde își exersa vocea, și-a ras jumătate de cap pentru a nu fi tentat să iasă în public, ținea pietre în gură în timp ce vorbea și recita versuri în timp ce alerga pe malul mării, exersa ore în șir în fața oglinzii. Un timp a fost nevoit să suporte cu stoicism râsetele ascultătorilor cauzate de vorbirea lui deficitară. Vindecat prin propria voință de defectele de vorbire, omul politic și oratorul atenian a combătut aspru politica regilor macedoneni
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
fost prietenă cu La Bruyère, cu Voltaire. A fost suspectată de relații saphice cu doamna de Montespan. Având fler pedagogic și dorința de a împărtăși altora experiența comportării mondene, a fondat Școala de galanterie pentru tineri aristocrați unde aceștia își exersau stilul manierelor elegante, aptitudinea de a seduce. Tinerele asistente erau aduse pentru a se exemplifica comportamentele de exprimare socială, galantă, rafinată. Cultivata și spirituala Ninon se întreținea cu oaspeți distinși, cu scriitori, filosofi, pictori, militari, înalți prelați, aristocrați de Curte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
baronului Sir Harry Fetherstonehaugt care a părăsit-o, a baronului Brooks, a lui Sir Charles Francis Greville de care sincer s-a îndrăgostit. În casa acestuia din urmă, unde era un fel de intendentă, și-a cultivat vocea, și-a exersat și alte aptitudini artistice. Și-a schimbat numele, a devenit Mrs. Emma Hart. Protectorul său a recomandat-o renumitului pictor Romney care i-a făcut 24 de portrete, imortalizându-i frumusețea și farmecul. În casa protectorului său l-a cunoscut
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Ele au fost cumpărate de la familiile lor; cele care greșeau și cădeau în dizgrație erau alungate ori vândute altor familii. La festivități și petreceri erau invitate hua, fetele flori, curtezane și dansatoare în frunte cu celebra Ling Guan, toate fiind exersate în a crea o atmosferă de destindere în rutina vieții de familie. Și, cum era o mândrie pentru familiile care aveau fete frumoase și educate să fie primite, după concursuri severe, în familiile numeroase ale împăraților și înalților demnitari, Yuanchun
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
schițe și povestiri de Vera Hudici (Referință), Radu Cosașu (O știre de câteva rânduri, Sunt de discutat probleme importante), Ștefan Luca (Învățătorul) ș.a. Teatru publică Ana Ioniță, iar Paul Goma un scenariu de film (1500 m. plat). În critică se exersează Lucian Raicu (Cu privire la unele procedee literare din romanul „Nicoară Potcoavă”, Moștenirea estetică a anului 1848), Sonia Larian (Cei trei revizori din „Revizorul”), dar și Nicolae Stoian, Gheorghe Tomozei, Nicolae Labiș. Sunt traduse versuri din M. I. Lermontov, Victor Hugo, Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285374_a_286703]
-
actorul să-și gândească mișcările sufletului în loc să le reprezinte". "Datorită improvizației, adaugă Artaud, intonația este găsită din interior, împinsă în afară de impulsul arzător al sentimentului, iar nu obținută prin imitație. Dullin improvizează, la fel ca actorii lui. Artiștii Atelierului sunt deja exersați în adevărate ședințe de improvizație în fața unor cercuri de spectatori extrem de privați. Ei s-au dovedit uimitor de abili în a reprezenta, cu câteva cuvinte, câteva atitudini, căteva jocuri de fizionomie, caractere, ticuri, personaje ale umanității noastre, sau chiar sentimente
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
timpurie, deși sporadică, este și apariția pandantivelor găurite, obținute din oase și dinți de animale, În siturile europene, și din coji de ouă de struț, gravate cu semne, În Africa de Sud. La sfârșitul acestei epoci, În Europa a Început să se exerseze prelucrarea osului (vârfuri, „perle” tubulare etc.) și introducerea În coliere a caninilor atrofiați de cerb, care, În culturile târzii din Întreaga lume, sunt considerați simboluri sexuale masculine. Musterienii observau și adunau tot felul de ciudățenii: pietre bizare de râu, grămăjoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
asemenea scenariu infernal suferă o schimbare radicală de semn: „Victima e transformată metodic în călăul semenului său”. Dintre cărțile publicate în primă ediție în țară, Dimpotrivă (1994) continuă tematic și retoric polemicile inaugurate în volumul Românește, ca și subțirimile categoriale exersate acolo: „O primă categorie [de colaboraționiști] se referă la casta retorilor, nu numai limbuți, dar și misionari, ideologi sub-dezvoltați, ascultători ai partidului, dar și sagaci de notorietate (sau de arginți) [...]. A doua categorie ar putea fi mai puțin gravă și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
atunci intitula Despre libertatea umană ca libertate gravitațională. Determinațiile cu care orice ființă umană pornește la drum și care fac parte din zestrea ei, ca „limite“ pe care nu ea le-a ales, dar dinlăuntrul cărora se înalță și se exersează propria noastră putință de alegere, au fost numite „fondul intim-străin“. Noi existăm ca ființe libere în măsura în care rămânem să „atârnăm“, să depindem de tot ceea ce vine de dinaintea alegerii noastre și care în felul acesta, fără să ne aparțină propriu-zis, ne constituie
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ce secol, în ce țară, din ce părinți și aparținând cărei caste? Vorbind ce limbă și aparținând cărei religii? Laolaltă cu ființa, conștiența și finitudinea - sexul, rasa, epoca, locul, ascendența, casta, limba și religia alcătuiesc cercul limitelor dinlăuntrul căruia se exersează libertatea gravitațională ca libertate condiționată. Căci toate aceste limite constituie condițiile ei de exersare, terenul ferm de pe care ea se ridică, sistemul de îngrădiri din mijlocul căruia ea se manifestă ca libertate. Caracteristica tuturor acestor limite - ființa, conștiența, finitudinea, sexul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
aduce în spațiul umilinței orice decizie care-l privește și în privința căreia nu a fost consultat. În felul acesta el pune în discuție însăși condiția libertății gravitaționale: capacitatea mea de a mă hotărî și de a hotărî nu se poate exersa decât pe un teren hotărât în prealabil. Cel orgolios ignoră faptul că umilința nu survine cu adevărat decât în clipa în care cineva hotărăște nu numai în privința mea, ci și în locul meu. Or, faptul de a fi, de a fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
respinge umilința ca dominație a inferiorului asupra superiorului și ca lezare a libertății. Elementele fondului intim-străin Libertatea gravitațională se exprimă ca decizie luată pe fondul constant al unor îngrădiri prealabile: capacitatea mea de hotărâre, ca expresie a libertății mele, se exersează dinlăuntrul unor hotare pe care, deși sunt ale mele, nu eu mi le-am dat. Înainte de a mă construi prin propriile mele hotărâri, sunt ceea ce sunt prin hotarele primite. Distanța dintre fondul intim-străin și lotul libertății mele este distanța dintre
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
imuabile, au caracter de fatalitate: sunt neputincios în fața lor și nu pot decât să le accept ca atare. Sexul, zestrea somatică, zestrea mentală, ascendența, rasa, națiunea („tribul“), epoca sunt limitele imuabile, determinațiile asupra cărora libertatea mea nu se mai poate exersa ulterior. Nu pot, bărbat fiind, să devin femeie, nu-mi pot schimba talia trupului sau forma mâinii, nici tăietura spirituală, după cum nu-mi pot alege alți părinți, altă rasă sau altă epocă decât aceea în care m-am născut. În
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
primite (ea mi-a fost conferită și vine, ca și celelalte limite, de dinaintea alegerii mele) în virtutea căreia pot alege și prin care, alegând, pot la rândul meu să institui limite. Numai că libertatea ca facultate a alegerii nu se poate exersa „liber“, ci doar îngrădită de celelalte limite care alcătuiesc fondul intim-străin. Sunt acestea singurele limite care îngrădesc - și totodată fac cu putință - exercițiul libertății și care, făcând-o să depindă de..., o transformă în libertate gravitațională? Libertatea ca alegere nu
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
doar îngrădită de celelalte limite care alcătuiesc fondul intim-străin. Sunt acestea singurele limite care îngrădesc - și totodată fac cu putință - exercițiul libertății și care, făcând-o să depindă de..., o transformă în libertate gravitațională? Libertatea ca alegere nu se poate exersa decât în măsura în care se bazează pe conștiința existenței unor posibilități variate, a căror realizare depinde numai de mine - pe conștiința existenței posibilităților mele. Libertatea este putința de a alege între mai multe posibilități ale mele. Ceea ce înseamnă că, pentru a putea
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dintre care pot alege. Inventarul posibilităților, care este premisa putinței de a alege și condiția ei, este limita pe care o implică libertatea gravitațională și care o însoțește prin însăși esența ei; pentru că inventarul posibilităților înlăuntrul cărora alegerea se poate exersa este în mod fatal finit (infinitul nu e inventariabil), și el constituie în sine însuși o limită. Libertatea, ca libertate gravitațională, nu este îngrădită numai de setul predeterminat al limitelor fondului intim străin, ci și de setul finit al posibilităților
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
dar decid instituind o limită dinlăuntrul unui set (limitat) de limite eligibile. „Limita inventarului“ - câmpul finit de posibilități în care se mișcă alegerea mea - este, alături de limita elementelor fondului intim-străin, cea de-a doua față gravitațională a libertății. Libertatea se exersează ca libertate pe de-o parte prinsă în cele douăsprezece determinații, pe de altă parte în propriile sale limite de alegere. Numai că această limitare a libertății în câmpul alegerii este compensată de redeschiderea libertății în spațiul îngrădirilor inițiale pe
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de a fi, de conștiința acestui fapt, de finitudinea mea. Fiind condiționat astfel, eu sunt, desigur, condiționat și de libertatea mea. Dar spre deosebire de celelalte condiționări, libertatea este condiționarea care mă face să-mi obțin necondiționarea; ea este condiționarea care se exersează ca necondiționare. Pe de altă parte, libertatea este condiționarea care nu are același grad de realitate cu faptul de a fi, cu conștiința lui, cu finitudinea mea. Dimpotrivă, în primă instanță, ea nu are defel realitate. Ea nu este o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
exersarea libertății în vederea eliberării, preluare în proiect în vederea autonomiei proiectului. Cel puternic este puternic în sine. El știe ceea ce poate, știe ceea ce vrea și vrea ceea ce poate. El este liber în configurarea și realizarea proiectului său. Dar pentru a-și exersa puterea, el trebuie să fi făcut dovada libertății sale prin raportarea la altul. În primă instanță, cel puternic pare că se îndură de cel supus și că el consimte, din bunăvoință sau prin sacrificiu, să îl educe pe acesta în
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]