14,680 matches
-
également à la postérité quelques essais qui n'ont pas été publiés durant să vie : Gândirea românească în Transilvania în secolul al XVII-lea ( La pensée roumaine en Transylvanie au XVIIIe siècle, 1966), Zări și etape (Horizons et étapes, 1968), Experimentul și spiritul matematic (L'expérience et l'esprit mathématique, 1969), Isvoade (Notes, 1972), Ființa istorică (L'être historique, 1977), Încercări filosofice (Essais philosophiques, 1977). La critique roumaine a découvert et a fait publier récemment des volumes de correspondance qui aident
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
de la parțial la global, de la local la universal, de la metafora asemănărilor la metafora deosebirilor, iar de la aceasta din urmă - la mitul personal de factură paradoxală. Este receptiv atât la formulele lirice tradiționale, cât și la cele moderne, susținând căutările și experimentele novatoare. S-a manifestat activ în munca de elaborare, redactare și editare a unor lucrări colective, precum Istoria literaturii moldovenești (1989). În colecția „Scriitorii moldoveni în școală” a editat micromonografii despre Nicolai Costenco, Emilian Bucov, Liviu Deleanu, Petru Zadnipru, Aureliu
DOLGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286818_a_288147]
-
care autorul însuși face parte, nu ca obiect de studiu din exterior, dezinvoltura în tratarea mecanismelor vieții sociale și în construirea textului, care nu mai e obligat să respecte nici o regulă, reunirea autenticității în atitudine cu umorul, ironia, gustul pentru experiment, preferința pentru fragment ca semn al textului deschis. Sunt caracterizați pe scurt scriitorii care vor da tonul în literatura română în următoarele două decenii, în acel moment niște necunoscuți: Mircea Nedelciu, Sorin Preda, Cristian Teodorescu, Nicolae Iliescu, Constantin Stan, Marius
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
concepute în sensul încifrării poetice a unui amplu florilegiu de motive mitico-religioase, filtrate adesea prin „pergamentul diafan” al emoțiilor vii ale scriitorului. Uneori, aluzii fine racordează universul ficțional la experiențele românești ale autorului (Limba Creației), alteori acesta apare ca un experiment în oglindă în raport cu mitanaliza: rescrierea mitului ca text literar modern, în interiorul a ceea ce autorul numea „unitatea a tot ce este mental”. SCRIERI: Mircea Eliade, Assisi, 1978; ed. tr. Florin Chirițescu și Dan Petrescu, postfață Sorin Antohi, București, 1995; Iter in
CULIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
cu întârziere la schimbarea condițiilor pieței, îndreptându-se astfel spre un faliment prematur. Trebuie să știm că otot ceea ce facem va conduce la performanța dorită de fiecare dată. 6. Bunul-simț se bazează pe experiența neverificată; cunoașterea științifică se bazează pe experimente verificate. Aceasta este, probabil, trăsătura care îi face pe mulți dintre oamenii de afaceri să creadă că utilizarea științei comportamentale în management este nerealistă. Cartea de față vă va arăta nu numai că acest lucru este posibil, ci și că
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
cum m-a obligat și pe mine în realizarea studiilor de caz publicate la Polirom, să facă „studii de teren”, adică să cunoască produsul și oamenii, să întrebe consumatorii și, eventual, să se pună în situația lor, să realizeze diferite experimente și alte activități practice. Este adevărat că de la „informațiile albe” se trece insesizabil la „informații gri” și se poate aluneca ușor cu diferite experimente în zone lipsite de etică, dar, de regulă, bunele intenții primează. Ar mai trebui recunoscut, cu
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
și oamenii, să întrebe consumatorii și, eventual, să se pună în situația lor, să realizeze diferite experimente și alte activități practice. Este adevărat că de la „informațiile albe” se trece insesizabil la „informații gri” și se poate aluneca ușor cu diferite experimente în zone lipsite de etică, dar, de regulă, bunele intenții primează. Ar mai trebui recunoscut, cu realism și detașare, faptul că această trecere este încurajată și justificată moral de comportamentul ambiguu și duplicitar al organizațiilor cărora li se solicită colaborarea
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Când acest comportament necomunicativ și necooperant este evident și la ceilalți, atunci firma nu mai poate fi înscrisă în categoria organizațiilor „de bine” din punctul de vedere al relațiilor ce pot folosi drept model. Am urmat apoi o serie de experimente sugerate de primele contacte cu firmele selectate pe diverse liste. Rezultatele erau relativ previzibile din perspectiva selecției finale, dar se acumulau elemente interesante pentru studiul „despre cum s-a făcut”. Oameni, fapte, obiceiuri managerialetc "Oameni, fapte, obiceiuri manageriale" Contactarea organizațiilor
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
Vinci. Așadar, stăm mai bine... Lista lucrurilor interesante a fost mult mai lungă, dar trebuie evitată orice adăugire care să ofere o perspectivă nedorită asupra acestei experiențe. Cu o oarecare spaimă, am evitat să sistematizez faptele, să structurez mai atent experimentele sau să realizez raționamente mai sofisticate, punându-mi întrebarea: dacă mesajul rezultat nu este pozitiv, așa cum am sperat prin selecția studiilor de caz? Din fericire, au existat și multe întâmplări reconfortante, inclusiv contacte interesante cu manageri din categoria „firmelor-samurai”. La
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
1962, cu placheta Nopți albastre, în care evocă euforic peisajele natale și meditează asupra biografiilor contemporane. Volumele Îndărătnicia pietrei (1967) și Feciorii (1971) extind considerabil zonele de explorare a realității, întemeiază un univers liric mai particularizat, învederând apetența autorului pentru experimentul novator. Dintre motivele obsedante se remarcă în primul rând cel al pietrei, care vehiculează o plurivalență de semnificații artistice și prin care se surprind unitatea și contradicția interioară a lucrurilor. În planul expresiei, C. efectuează saltul calitativ de la metafora „plasticizantă
CODRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286320_a_287649]
-
reia tema vieții ca spectacol, exploatată atât de des de la comedia renascentistă la piesele lui Pirandello, ca și jocul borgesian de oglinzi dintre realitate și imaginație într-o construcție complexă și flexibilă. Dovedind spirit și virtuozitate tehnică, autorul are gustul experimentului literar și pare la fel de stăpân pe mijloacele sale când descrie scene naturaliste sau când recurge la analize psihologice minuțioase, în lungi monologuri interioare de tip joycean. Nu lipsită de calități estetice, dar marcată ideologic se dovedește a fi piesa Credința
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]
-
în urma întâlnirii cu poeții newyorkezi (Tedd Berrigan, Anne Waldman, Lewis Warsh, Michael Stephens și Paul Blackman) se instalează pe fondul unei ispite mai vechi, pe care C. și-a apropriat-o încă din ultimii ani petrecuți în țară. Influențat de experimentul dadaist și de întreaga avangardă a anilor ’60, el alege să facă poezie din „sunetul și imaginile vieții cotidiene”.Camuflându-și fragilitatea și melancolia purtate în solitudine într-un voluptuos joc al expresiei, evita atitudinea exclusivista și autoritara, întorcându-și
CODRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286317_a_287646]
-
din 1933, cu ilustrații semnate de Elena Aldea-Sabo, Octav Angheluță și T. Gh. Tudor. A doua culegere, Pasteluri petrolifere (1929), atrage atenția asupra poetului mai ales prin noutatea tematică a liricii. Ciclul titular fixează descriptiv imagini-peisaje din spațiul exploatărilor petrolifere. Experimentul va fi amplificat în Aur de întuneric (1942; Premiul „Regele Mihai I” al Societății Scriitorilor Români), în care poeme ca Rezervoare, Bataluri, Erupție incendiară, Simfonie neagră configurează un infern modern, al aparaturii monstruoase și al miasmelor. Poetul apelează la limbajul
CONSTANTIN-STELIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286366_a_287695]
-
așa pare să fie”. Adesea, personajul-martor încearcă investigații, interpretări, probe, proza luând aspectul policier-ului. Simptomatic, „explicațiile” parcurg un cerc logic, în care impresia straniului se adâncește. Alteori, „breșa” în realitate e doar bănuită: prietenul Naum se întoarce, după un experiment, ușor schimbat, iar naratorul are aproape certitudinea că are în față un Naum-mașină, care l-a ucis pe cel adevărat și pe inventatorul său, într-un accident suspect. Obsesia timpului structurează o parte din povestiri: timpul curge îndărăt sau este
CONSTANTINESCU-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286380_a_287709]
-
Corbea, ST, 1967, 12; Ivașcu, Ist. lit., I, 202, 219, 239, 561; Ist. lit., I, 505-508, 515-516; Piru, Ist. lit., I, 280-281; Gáldi, Introducere, 107-109; Panaitescu, Contribuții, 600-611; Cărturari brașoveni, 66; Șchiau, Cărturari, 34-35; Dicț. lit. 1900, 215-216; M. Gherman, Experiment poetic în „Psaltirea” lui Teodor Corbea, RITL, 1981, 2; Scarlat, Ist. poeziei, I, 63, 84-85, 111; Ciobanu, Ist. lit. (1989), 426-427; Păcurariu, Ist. Bis., II, 101, 204-205; Ion Mihai Cantacuzino, O mie de ani în Balcani, tr. Maria Șerbănescu și
CORBEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286409_a_287738]
-
cu paralele inegale, București, 1988; Frumoasa fără corp, București, 1993; Structuri deschise, I, Brașov, 1996; Cu garda deschisă, Iași, 1997; Introducere în teoria literaturii, Chișinău, 1997; Istoria didactică a literaturii române (în colaborare), Chișinău, 1997; În căutarea referinței, Pitești, 1998; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Ion Bogdan Lefter), Pitești, 1998; Reducerea la scară, Pitești, 1999; Aisbergul poeziei moderne, postfață Mircea Martin, București, 2002; Doi într-o carte (fără a-l mai socoti pe autorul ei), Cluj-Napoca
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
a lui Darwin și de accentul pus de Freud pe modelele interne de lucru. Bowlby considera că relațiile de atașament din copilărie au o influență puternică de-a lungul întregii vieții. Mai târziu, Mary Ainsworth a analizat aceste chestiuni folosind experimente cu situații neobișnuite (strange situations) și a arătat că acei copii mici care au relații afective securizante sunt mai independenți și rezolvă mai bine problemele decât aceia care au relații afective insecurizante. Copiii mici care dovedeau un atașament redus față de
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
agresive). Atenție Corelația nu implică neapărat cauzalitate. În vreme ce analiza corelațională trebuie doar să stabilească o legătură (fie pozitivă, fie negativă) între variabile, cercetarea experimentală are sarcina mai dificilă de a scoate la lumină o relație cauză-efect. De reținut Într-un experiment, cercetătorul manipulează o variabilă și observă efectul ei asupra unei alte variabile. În experimentul de mai jos, variabila independentă (programe de televiziune violente/ programe de televiziune neviolente) este manipulată, în vreme ce variabila dependentă (nivelul de agresivitate) este variabila (comportamentul) monitorizată pentru
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
o legătură (fie pozitivă, fie negativă) între variabile, cercetarea experimentală are sarcina mai dificilă de a scoate la lumină o relație cauză-efect. De reținut Într-un experiment, cercetătorul manipulează o variabilă și observă efectul ei asupra unei alte variabile. În experimentul de mai jos, variabila independentă (programe de televiziune violente/ programe de televiziune neviolente) este manipulată, în vreme ce variabila dependentă (nivelul de agresivitate) este variabila (comportamentul) monitorizată pentru a se vedea dacă schimbarea prevăzută are loc ca urmare a manipulării variabilei independente
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
programe de televiziune violente/ programe de televiziune neviolente) este manipulată, în vreme ce variabila dependentă (nivelul de agresivitate) este variabila (comportamentul) monitorizată pentru a se vedea dacă schimbarea prevăzută are loc ca urmare a manipulării variabilei independente. Metoda experimentală Atunci când face un experiment veritabil, cercetătorul își testează ipoteza cu privire la un anumit comportament. El manipulează situația împărțind aleatoriu subiecții în două grupuri: un grup martor (care nu este supus variabilei studiate) și unul experimental (expus la variabilă). În exemplul prezentat mai jos (vezi secțiunea
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
neviolente. Un posibil mod de a analiza această problemă constă în împărțirea aleatorie a subiecților în două grupuri și supunerea fiecărui grup unor condiții diferite, după cum se poate vedea mai jos. Acest procedeu pune mai multe probleme de fond. Are experimentul validitate internă? Când de bine a stabilit cercetătorul legătura între nivelul crescut de agresivitate și tipul de program de televiziune urmărit de copii (relația cauză-efect)? Are experimentul validitate externă? În ce măsură pot fi generalizate rezultatele studiului la condițiile din afara laboratorului? Caz
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
poate vedea mai jos. Acest procedeu pune mai multe probleme de fond. Are experimentul validitate internă? Când de bine a stabilit cercetătorul legătura între nivelul crescut de agresivitate și tipul de program de televiziune urmărit de copii (relația cauză-efect)? Are experimentul validitate externă? În ce măsură pot fi generalizate rezultatele studiului la condițiile din afara laboratorului? Caz practic O sută de băieți de patru ani proveniți dintr-un mediu cu nivel socioeconomic scăzut sunt împărțiți aleatoriu în două grupuri: grupul care va urmări desene
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
observatorilor (de exemplu, aceștia știau sau nu din ce grup făceau parte subiecții? Ce s-a făcut pentru ca evaluatorii să folosească criterii identice în observațiile lor?) Validitatea externă Pot fi rezultatele generalizate pentru alte populații? Deși modul de concepere a experimentului asigură un nivel ridicat de validitate internă (control experimental), caracterul artificial al situației experimentale diminuează validitatea ecologică (validitatea contextului). Rezultatele ar putea fi generalizate în mai mare măsură dacă studiul ar fi repetat și ele ar fi similare pentru grupe
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
martor format din cei de pe lista de așteptare). Această metodă este corectă din punct de vedere etic, fiindcă nici unul din copii nu este privat de tratament, cei de pe lista de așteptare urmând să beneficieze de el de îndată ce le vine rândul. Experimentele cu un singur subiect Studiile clinice centrate pe intervenție pot folosi pentru control și propriul subiect. În cazul experimentelor cu un singur subiect, variabila de manipulat (independentă) este intervenția clinică, subiectul fiind observat înainte (pentru obținerea datelor inițiale) și după
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
din copii nu este privat de tratament, cei de pe lista de așteptare urmând să beneficieze de el de îndată ce le vine rândul. Experimentele cu un singur subiect Studiile clinice centrate pe intervenție pot folosi pentru control și propriul subiect. În cazul experimentelor cu un singur subiect, variabila de manipulat (independentă) este intervenția clinică, subiectul fiind observat înainte (pentru obținerea datelor inițiale) și după aceasta. Compararea celor două comportamente permite evaluarea măsurii în care intervenția a determinat modificarea conduitei. Atenție Mulți cercetători întăresc
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]