73,127 matches
-
Acolo se ruga de sănătatea alor săi oricine venea la fântână. Toți spuneau că apa de la troiță era a mai bună apă din sat, că, bând din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului să plece cu uratul de sărbători sau pe la porțile fetelor de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
din ea, bolnavul se întrema, sănătosul se împuternicea. < > se ruga la ceas tainic și fata neiubită, și năpăstuitul de greutăți. Acolo își găseau alinare și speranțe toți. < > se adunau flăcăii satului să plece cu uratul de sărbători sau pe la porțile fetelor de măritat, ca să le fluiere ori să le doinească. Troița era suflet în sufletul satului acela! Și nimeni nu și-ar fi putut imagina satul fără aceasta. Dar într-o vară trăiseră spaima că s-ar putea să rămână fără
TROIŢA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377250_a_378579]
-
Acasa > Poezie > Familie > MULT DORITA Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MULT DORITA Te așteptam de Dragobete C-așa le stă bine la fete. Întâi medici, părinți, apoi bunici Credeau că ai să vii atunci. Dar, te-ai grăbit, fată, de zor Să vii în lumea cea cu dor. Frumoaso, te știai dorită Și ai venit pe lume hotărâtă. La mijloc de săptămână Ai
MULT DORITA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377286_a_378615]
-
Publicat în: Ediția nr. 1510 din 18 februarie 2015 Toate Articolele Autorului MULT DORITA Te așteptam de Dragobete C-așa le stă bine la fete. Întâi medici, părinți, apoi bunici Credeau că ai să vii atunci. Dar, te-ai grăbit, fată, de zor Să vii în lumea cea cu dor. Frumoaso, te știai dorită Și ai venit pe lume hotărâtă. La mijloc de săptămână Ai apărut, iubito, ca o zână. În zi de joi, în zi cu soare Ai răsărit tu
MULT DORITA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377286_a_378615]
-
lume hotărâtă. La mijloc de săptămână Ai apărut, iubito, ca o zână. În zi de joi, în zi cu soare Ai răsărit tu, mândră floare. În miezul zilei veniși țipând Făcându-ți loc, intrând în rând, Cea mai voinică dintre fete Dolofană, bucălată și cu plete. Cu două zile până-n Sfântul Valentin Ai generat adevărat festin. Atâta de mai așteptai Aceeași zi de naștere aveai Cu bunicul tău patern Care-i tot vărsător și el. Ești pentru noi cea mai frumoasă
MULT DORITA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377286_a_378615]
-
omăt, ploaie ori soare, se spune că la fel va fi, timp de patruzeci de zile. Dacă pe câmp e zăpadă, se prevestește an mănos. Iar pajiștea de-i uscată, e semn de an sărăcăcios. Serbat e și mărțișorul, de fete și de neveste. Când pe flori așează șnurul, cu fantezia-n poveste! 9 Martie Din vol.,,Tradiții creștine și ritualuri populare românești" Referință Bibliografică: TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1528, Anul V
TRADIȚIA SFINȚILOR 40 DE MUCENICI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377263_a_378592]
-
și costul convorbirii. - Cu cine ai vorbit dragule așa de mult? Ți-ai sunat colegii? - Nu, am sunat în Dobrogea, să văd dacă mai dorește să mergem la munte. - Sper că nu ți-a dat deja papucii. Știi cum sunt fetele. Ochii care nu se văd se uită repede. - Mamă, dar ne-am despărțit doar de câteva ore și nu este cazul nostru. Nu prea ai ce alege la țară, așa că... - Aaa, să înțeleg că ai fost varianta de avarie? Din
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377227_a_378556]
-
ochiului și mustăcea vesel, începând să-și dea seama de jocul tinerei tehniciene. Parcă era o pisicuță care se juca cu șoricelul. „Îl prinde sau nu îl prinde în mreje pe tânărul inginer”, se întreba în sinea sa șoferul. Când fata „cădea” peste el și scăpa mâna printre picioarele tânărului, acesta se înroșea ca un rac fiert și privea jenat când la șofer când la fată. Ajunși cu bine la șoseaua națională și apoi la oraș, cei trei au stabilit mai
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
nu îl prinde în mreje pe tânărul inginer”, se întreba în sinea sa șoferul. Când fata „cădea” peste el și scăpa mâna printre picioarele tânărului, acesta se înroșea ca un rac fiert și privea jenat când la șofer când la fată. Ajunși cu bine la șoseaua națională și apoi la oraș, cei trei au stabilit mai întâi să o lase pe tânăra tehniciană la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, pentru a-și rezolva problemele, iar ei doi să
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
capul după ea, însă nu pentru a o lua acasă să-ți întemeiezi o familie, ci pentru o tăvăleală nebunească, fără prejudecăți sau regrete. Între aceste femei rătăcea nesigura și zburdalnica inimă a lui Viorel. Tentația era mare. Simțise chemarea fetei, așa că, negăsind un taxi, a luat prima trăsură liberă din fața gării de marfă din Obor și, indicându-i birjarului direcția spre Palas, se grăbea să o întâlnească pe Săndica. Știa că aceasta îl aștepta cu materialul seminal în recipient la
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
șoferul să vină acolo, trebuie să-ți iei și termosul de aici că nu ne mai întoarcem. - Așteaptă să urc să-l iau și să le spun că nu mă mai întorc. - Te aștept. Viorel a luat termosul din mâna fetei și au plecat să găsească o trăsură sau un taxi care să-i ducă până în centru, lângă piața Grivița Au ajuns și au intrat în salonul mare, unde seara concerta o formație de muzică populară. Au evitat bufetul și sala
CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377258_a_378587]
-
Acasa > Literatura > Proza > VISUL FETEI LUI BATUKHAN - PREMIUL I LA CONCURSUL "RĂDĂCINI", EDIȚIA A III-A - ÎNSEMNE CULTURALE Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 1983 din 05 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Munte cu steiuri pleșuve și rare oaze de ierburi scorțoase peste care
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
urmă vor fi asmuțite înspre vulpi și lupi. Și încă o dată fi-va dovadă vie, în prag de Nou An, că acvila, vânătorul cerului, i-a devenit adevărată umbră omului, împărățind laolaltă viața aspră din recele pustiu mongol! Dimineața, Makhan, fata lui Batukhan, răscolită de-un vis, se hotărî. Va lua locul tatălui său la-ntrecere, purtând pe braț pe Akhnu, acvila crescută și-nvățată-n taină de șase ani, la fereală de toți. O-ndeamnă la fapta semeață și grija pentru părintele
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
braț pe Akhnu, acvila crescută și-nvățată-n taină de șase ani, la fereală de toți. O-ndeamnă la fapta semeață și grija pentru părintele căzut la boală! Un Lord al vânătorii să lipsească de la marea Sărbătoare?! Iată gândul ce-i sfârtecă fetei sălbatic mintea. Din toamnă tatăl zăcea-n dureri sleitoare... Și vraciul adus i-a menit: „Numai căldura îl va ostoi, de va avea noroc să treacă iarna!” Makhan știa că izbânda ei la vânătoare l-ar sprijini în călătoria către
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
cârlig încovoiat, prea bine se pricepe să iscodească prada-n zare! Și rostul vânătorii îl știe temeinic, și-a muiat ades în sânge ghearele-i oțelite! Să meargă! Să vâneze împreună! Și toți să le privească! Doar la asta visa fata de când deschisese ochii asupra lumii, pe-ntinderi de stepă și munți, de când se-nfrățise cu Akhnu! Makhan o găsise-ntre două stânci, pui firav și golaș, scăpat din cine știe ce cuib, pradă fiarelor pe care, altfel, ginta ei de-naripate le asuprea
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
zvonurile muntelui. Niciodată vulturița nu-i atacase iezii cei cruzi din turmă, învingând datul firii... Când s-a mărit, Akhnu s-a lăsat învățată să poarte povara capișonului de piele împodobit c-o piatră verde. Se-nfiorau și ea, și fata când era purtată pe braț în fugă de cal. Makhan ar fi jurat că vulturița vede totul prin ochii ei, de-aceea îngăduia fără frică să-i fie acoperit capul. De câte ori la ceas de apus, în zi de vânătoare, atentă
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
toate, eliberează capul acvilei de sub adăpost și netemătoare o țintește cu privirea, îi sărută creștetul, rostind o rugă. Pe loc îi e dat un răspuns, căci Akhnu își împlântă în ochii prietenei sale rubiniul uităturii, apropiindu-și ciocul de fruntea fetei... De pretutindeni se-aude tumult. Călăreții în piei de animale, l-adăpost de viscolul dezlănțuit, iau în goană șerpuitoarele poteci, dau ghes la zbor acvilelor prin scurte și meșteșugite îndemnuri. Păsările amarnic strigă, planează țintit către prada simțită, văzută. Se
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
mai iscusit. Printre iurte, preajma se dezgheață. Parte din prăzi pregătite pentru ospăț sunt stropite din plin cu arkni fiert și ceaiul cu lapte. Doar Makhan întârzie s-apară. Cei care-o știu se-ntreabă ce soartă are-ndrăzneața de fată?! Câțiva cred că-ntârzierea e pedeapsa că păstorița de capre a vrut să-ntreacă măsura, legea! Și e uitată... Mai departe, sub munte, Makhan așteaptă. Tânjește. După ce-a săltat-o pe Akhnu înspre înalt, a urmărit-o cu privirea
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
a pierit în smoala înserării. Să treacă noaptea! Știe! E sigură! Ziua următoare va răspunde aprigei sale dorințe! E-ncrezătoare că-mpenata ei își va ține făgăduiala și va veni cu prada cea mare... Obosită de gânduri și de-atât alergat, fata vrea să dea mâna cu somnul o clipă. Și-această ispită o-nfrânge. Adoarme. Nu știe când și cum ceasurile nopții-au trecut, căci, mângâiate de lumină, ploapele i se zbat. O minune se-arată. Dinspre munte, zboară îngreunată Akhnu
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
de argint! Iar în urmă-i se limpezesc văzduhurile încet, lăsând cale soarelui. Ca prin farmec, călăuzit de umbra vulturiței, pământul înviază. Makhan nu știe care-i mai grabnică: năvala verdelui crud ori desferecarea cerului din ceața rece-a iernii?! Fata-ncalecă degrabă. Asmute căluțul spre coastă, să vadă mai bine rostogolul de zăpezi strălucind înspre vale. Sub atingerea perdelei purtate de vulturiță-n gheare, omătul se preface-n pulbere învinsă de tăria vremii calde... Ce pradă mai de soi putea
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
măcăr în gând! Akhnu zboară tot mai departe, ducând cu sine greul iernii. Îndeamnă spre o altă zare, adevărat prădător de cohorte fugare - zăpezi umilite de caldul și vrednicul soare de primavară! Dispare pe veci, lăsând un gol în sufletul fetei... C-un fior de nădejde domolind amarul pierderii vulturiței, fata caută cale spre iurta alor săi. Cade răpusă de trăiri la intrare și-ntreabă de Batukhan. Un zâmbet larg de mamă îi luminează simțirea: e plecat spre munte călare, săltat
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
sine greul iernii. Îndeamnă spre o altă zare, adevărat prădător de cohorte fugare - zăpezi umilite de caldul și vrednicul soare de primavară! Dispare pe veci, lăsând un gol în sufletul fetei... C-un fior de nădejde domolind amarul pierderii vulturiței, fata caută cale spre iurta alor săi. Cade răpusă de trăiri la intrare și-ntreabă de Batukhan. Un zâmbet larg de mamă îi luminează simțirea: e plecat spre munte călare, săltat din boală ca prin farmec... Privind spre cerul albastru ca
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
de mamă îi luminează simțirea: e plecat spre munte călare, săltat din boală ca prin farmec... Privind spre cerul albastru ca nicicând, Makhan își picură o lacrimă sărată pe obraz. E rubinie, geamănă ochilor vulturiței vrăjite, Akhnu... Referință Bibliografică: Visul fetei lui Batukhan - Premiul I la Concursul Rădăcini , ediția a III-a - ÎNSEMNE CULTURALE / Angela Dina : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1983, Anul VI, 05 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Angela Dina : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
a ajutat. Primește sprijin necondiționat de la șeful Poliției Județene Constanța, oltean de origine, care dispune efectuarea unor percheziții în urma cărora se reține o persoană, anume „Bozgorul”, unul dintre cei doi răpitori, sluga credincioasă a Rechinului, responsabil cu răpirea și sechestrarea fetelor dorite de acesta pentru distracții undeva pe Dunăre, la Corabia ori pe litoral, la Neptun Se fac audieri, iar inginerul înregistrează parte a interogatoriului, adică exact ce avea nevoie. Înregistrări mai făcuse chiar și în biroul Securității, cu micuțul său
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]
-
accidente produse la locul de muncă, de data aceasta, la fel de ușor, asemenea unui scriitor de romane polițiste, ne surprinde cu multitudinea termenilor de specialitate și ne introduce în sfera acțiunilor specifice de urmărire și investigare. Aflăm unde a fost dusă fata, cum a reușit să scape de sub supravegherea răpitorului și să fugă, cum a fost apărată de un tânăr american - student la Cluj, Facultatea de medicină - aflat în vacanță pe litoral împreună cu prietenii săi, care a fost rănit cu cuțitul în
ROMANUL VIEȚII ÎN TRILOGIA ”DESTIN” de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382110_a_383439]