3,956 matches
-
vernisajului a fost în ziua în care am făcut și pomenirea de 40 de zile. Știam că tatei îi plăceau lucrările pe care le realizam bucurându-se de fiecare dată de micile mele succese, fiind foarte mândru că are un fecior sculptor cu mâini de aur, cum îi plăcea lui să zică. În expoziție am prezentat 22 de sculpturi ronde-bosse, prezentarea a fost făcută la fel ca și la primul vernisaj de doamna Gloria Lăcătușu, evenimentul având loc ca și prima
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
Valentin era aceeași. Nu fusese niciodată mai bună fără ea, dar nici cu ea. Niciodată nu se mai gândise la o nouă legătură între ei, nici măcar așa de dragul nepoților. După atâția ani de pribegie, Niky și Alin erau ca niște feciori de bani gata. Era reconfortant să te poți îmbrăca bine, să ai o adresă la o locuință spațioasă, să vizitezi și să te afli uneori în locuri frecventate de lume bună, să poți arunca priviri unor domnișoare pe măsură și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
și, de fapt, existențiale. Porumboiu face exact invers : ia un subiect mare, greu și grav și-l privește prin celălalt capăt al binoclului, unde se vede mic, ușor și ridicol. Laconismul retoric din Căldură mare (în care, să nu uităm, feciorul e un stupid !) a devenit faconda (re)productivă din A fost sau n-a fost ?, pentru că, deși caragialian, filmul rămâne totuși moldovean ! Cei doi invitați nu au prea multe lucruri de spus (unul, bătrânul Pișcoci, nici n-a fost acolo
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
vedea și mata, tata! c’est dommage!” (p. 24). Fapt de netăgăduit, întrucat fotografiile din acea perioadă îl arată a fi un domn distins și elegant. Capitolul de Corespondență se încheie cu o duioasa scrisoare a mamei Țină către unicul fecior aflat departe de protectoratul familial, a cărei adresare cuprinde tot dorul și toată iubirea de mama: „Vioriță scump al mamei tale”. Îndeosebi de starea sănătății este îngrijorată biată mama: „Te doare iubitule capul când te școli?” sau „Ah, de ai
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
ciobanii străini care apar În diversele variante ale baladei populare <endnote id="(288, p. 232)"/>, dar nu și pe „jâdan”, dintr-o versiune culeasă În 1926 În ținutul Vrancei : „Iată, vine-n cale/ Trei turme de oi,/ Cu trei mândri feciori :/ Unu-i ungurean,/ Unu-i moldovean/ Și unu-i jâdan” <endnote id="(289, p. 151)"/>. Comentând astăzi această regretabilă lipsă, lingvistul Stelian Dumistrăcel amintește cititorului mai tânăr de „pudoarea politică” (e folosit un eufemism ironic) „ce caracteriza momentul redactării monografiei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id="(743, p. 48)"/>. Folclorista Elena Sevastos a Încercat, În 1889, să sintetizeze modul de a gândi al țăranului român În această privință : „Nu cumva să fie [nevasta] de altă lege, că necinstește neamul și pânea fiilor o dau cânelui. Feciorul de român să ia țigancă, ferit-a Dumnezeu : țiganul nu-i privit de român ca om. [...] Ori să ia românul jidancă, unde s-a mai pomenit una ca asta, chiar de ar fi bătută În aur și În petre scumpe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
trei, dar timpul nu ne-a permis, la întoarcere, să facem o oprire în Bacău. Și apoi nici nu anunțasem! De acum două luni și ceva cînd ai fost la Iași, am acceptat (verbul este nepotrivit, dar!) să fim nași feciorului vostru . Tu credeai mult că o să fie băiat și eu am crezut la fel. Deci sîntem nași[!] Așteptăm însă un răspuns urgent: cînd va fi fixată ceremonia tradițională. Pînă (și inclusiv) sîmbăta din 7 iunie? Pe 15 fiica noastră are
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
cum trebuie, a scormonit numai puțin pămîntul și gata, i-a dat recordul mondial. S-a scris apoi la toate gazetele despre asta, dar grîul care a ieșit a fost slab de tot. Atunci, l-a trimis pe ogor pe feciorul său, combainerul, și i-a spus: să-mi dai recordul mondial că de nu te alung din casă! A cîștigat și fiu-său recordul mondial... și iar au Început să scrie toate ziarele>>. Stepan: <<Și tot grîul a ieșit prost
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de gardă În jurul unui catafalc, deschizi un miting, dar În nici un caz nu asiști la o comedie>>”. La subsolul documentului, am mai găsit o enumerare a pieselor ce trecuseră prin ciurul și prin dârmonul vulpoilor roșii precum: „Vlaicu și feciorii lui” (Lucia Demetrius), „De pretore Vincenzo” (Eduardo de Filipo), „Ala-bala portocala” (Octav Pancu-Iași), ș.a. Tot acestei adrese mai atașaseră și o observație asupra piesei „Nunta Ioanei” de Valeriu Luca. Iată părerea „specialistului”: „Această piesă este axată pe tema socializării agriculturii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Victor Lebzelter). Pe când era student, la începutul anului 1931 a fost numit preparator, apoi asistent și șef de lucrări la Muzeul Etnografic al Ardealului. În 1939, la Cluj, și-a susținut doctoratul în etnografie și sociologie, cu teza: Tovărășii de feciori și fete în viața poporului român, conducător științific fiind cel dintâi profesor de etnografie și folclor din învățământul superior românesc, Romulus Vuia. După răpirea Ardealului de Nord, se refugiază la București, unde, începând cu anul 1940, lucrează timp de un
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
repetat chiar și după căsătorie, în mod deosebit cu Marița, după cum veți lectura în carte, motiv pentru care Marița, îl determină pe soțul ei Ghiță, să jure fals la un proces prin care a cîștigat un teren dobândit de Costache. Feciorii lor, Ion și Gheorghe, au provocat multe nenorociri familiei moșului lor, Costache Gheorghiu, ducând la procese interminabile și hotărâri judecătorești nedrepte, acestea ca urmare a unor legi rămase în vigoare de pe vremea iobăgiei, ce fusese desființată încă de părintele statului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Ion Antonescu a încercat să îndrepte unele greșeli politice, să recupereze teritoriile pierdute și marile valori materiale și spirituale ale românilor pierdute de către fosta conducere a țării. Familia Georghiu are de înfruntat și aici greutăți chiar mult mai mari. Primii feciori, Mihai și Gheorghiță, sunt luați pe front, fapt ce-l tulbură profund pe Costache, el știind ce-nseamnă războiul. Află de moartea fiului Gheorghiță în Basarabia, dar fiind lipsit de mijloace fizice și materiale pentru a merge la el, durerea
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de 3 aprilie 1946, Ileana Melian, sora mai mică a lui Costache, se stinge la vârsta de 56 ani, iar în anul 1946 se pierde și Marița Ciotacu, la vârsta de 62 ani, de aceeași boală. Astfel s-au stins feciorul și fiicele destoinicului bărbat ce a fost Ion Gheorghiu. Au rămas urmași. Oare se vor înțelege asupra moștenirii averii lui Ion și Ruxanda ? Ce valori materiale și spirituale vor adăuga ? Dar pământul pe care l-a dobândit jurând strâmb Ghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
aminti cum au făcut actele după învoiala lor, punându-l ca proprietar pe Ghiță Ciotacu, pe ogorul abia cumpărat. A semănat și l-a lucrat cum se cuvine, prășind porumbul la vremea potrivită. în toamnă când era la cules cu feciorii, numai îl vede pe Ghiță cum vine către dânșii însoțit de doi jandarmi și începe să-l batjocorească ca pe un hoț care îi fură recolta! „Le-am spus cum ne-am înțeles în familie, dar degeaba. Hoțul de Ghiță
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
peste dealul Inăriei. Oamenii începuseră să-și curețe sapele cu care prășiseră toată ziua. Porumbul crescuse și ajunsese la prășitul „de-al doilea”, când trebuie adunat la rădăcina țărână în mușuroi, până la frunzele de jos. Marița Ciotacu cu cei doi feciori, Gheorghe și Ion, prășeau la locul numit Poarta Lipovei și ajunseseră cam la jumătatea ogorului. Era un pământ hleios, ce se săpa cu greutate, dar la vreme de secetă dădea roadă bogată, mai ales dacă era lucrat bine. Era acel
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
gândea s-o meșterească el acasă. Marița ducea traista în care fuseseră cărate merindele . Ajunși la drumul luncii și trecând pe lângă ogorul cu pricina Marița privi la ovăzul ce se unduia în vânt și rosti cu ciudă și ură spre feciorii ei: − Trebuie să faceți pe dracu în patru ca să intrăm noi în această curea de pământ cu ovăz, că al nostru trebuia să fie (sau al soră-mi Ileana, își spuse în gând), ați înțeles, bre? Ion făcu semn din
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
luminau un nor ce parcă îl apăsa în jos. Marița gândește iute ce treburi vor mai face azi. în primul rând trebuiau să isprăvească prășitul „deal doilea” la porumbul de la Poarta Lipovei. Bărbatu-său plecase cu vitele la cireadă iar feciorii, Gheorghe și Ion își așteptau mama în curte, cu sapele pregătite. Gheorghe își pusese la brâu și o securice, Marița pusese merinde pentru prânzul de dimineață de pe ogor și ieșiră tustrei pe poartă. Ajunși la locul de unde scoseseră cioata de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Marița își aduse aminte de ogorul din luncă, cel semănat cu ovăz de frate-su Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă. Duceți-vă acolo, amestecațil
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Costache și aruncă o privire spre vale. Ceea ce văzu îi îngheță sângele în vine: în vale apăruse Costache care venise cu căruța, însoțit de un fecior, și se apucase de cosit ovăzul verde. șuieră plină de ură către cei doi feciori ai ei: − Ia uitați-vă la vale...Acum trebuie să faceți ceva, ca să ne luăm pământul ce ni se cuvine nouă. Duceți-vă acolo, amestecațil cu pământul, băgați-l în fântâna care-o sapă Ion Barzu, ca să scăpăm odată de
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
acolo, amestecațil cu pământul, băgați-l în fântâna care-o sapă Ion Barzu, ca să scăpăm odată de el să nu-l mai văd! Ochii lui Marița, plini de ură și îndemnul hotărât al mamei lor îi făcură pe cei doi feciori să acționze imediat. Lăsară sapele la pământ, înșfăcară cele două vițe groase ale buturugii, ce le tăiaseră în drumul spre ogor și o luară la fugă călcând în smârcurile mlăștinoase din vale, care îi împroșcau cu apă murdară. Ajunseră lângă
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
de taică-su. Odată terminată oblojirea rănii, Maria revine la întrebările privitoare la ce s-a întâmplat. − Nu, Marie, n-am căzut și nici nu mi-a căzut ceva în cap. M-au chisat cu ghioagele nepoții Ion și Gheorghe, feciorii soru-mi, Marița. − Da de ce și cum? Le-ai căutat tu pricină, teai sfădit cu ei? − Cum știi și tu, am plecat de dimineață să cosesc ovăzul ce l-am semănat pe pământul din luncă, cel pe care ni l-a
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
tragem atâtea ponoase?” − Lasă, Marie și tu Emilie, nu mai plângeți, ne va face și nouă Dumnezeu dreptate. Ce s-a întâmplat azi nu-i decât lucrătura diavolului care lucrează cu capul soru-mi, Marița și cu brațele pricopsiților ei de feciori, mai spuse Costache. în timp ce Emilia termina de înnodat capetele bandajului de la cap, Maria intră în casă, aduse un lăicer din lână pe care îl așternu pe prispă, așeză la capăt o pernă și-l ajută cu blândețe pe Costache să
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
deprindă cântatul la vioară cu domnul Obreja. Eu mai merg cu tata la chirii că dumnealui știți că e cam bolnav . Cred că ai aflat ce a pățit și câte a tras de la bătaia pe care i-au tras-o feciorii mătușii Marița. Dar am să le găsesc eu ac de cojocul lor, încheie, amenințător Mihăiță stând la masă. − Multe ai avut tu de tras, Marie de când ai intrat în familia asta, o căină mama Elena pe fiesa; − Asta-i viața
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
să mai spun de nașul și nașa Dârdală și de ginerele lor, Pâslă cu nevastă-sa, Profira. Toți sunt oameni așezați și la locul lor. Necazuri avem numai cu îndrăcita asta de Marița carei ațâță și pe păcătoșii ei de feciori și pe soră-sa Ileana lui Melian, căreia i-a promis că-i dă pământul lăsat nouă de socrumeu Ion, Dumnezeu să-l ierte, și pe care îl stăpânesc samavolnic, după ce l -au zdrobit în bătaie pe Costache, așa cum ai
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
Valea Gârcenilor, a Dumbrăvenilor precum și dealurile Bogdanei spre pădurea Haragoja. Gândurile Emiliei se învârteau într-un vârtej amețitor. „Bunica, Dumnezeu s-o ierte, de acum s-a liniștit; nu mai străbate peste văi și dealuri să-și vadă fetele și feciorii și nici la Rafaila ei dragă nu se va mai duce. Toată viața ei a alergat, de acum însă o să se hodinească. Ia stai, da oare câți ani a avut? Parcă spunea odată că avea cinci ani mai puțini decât
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]