12,214 matches
-
închidem gura muștele și praful pot să dăuneze, sănătatea noastră stă în pioneze restul ca pe roate, scârțâie din greu nu ne ajunge apa pentru feredeu morile de vânt se învârtesc degeaba și morarii ascultă muzică de ABBA Referință Bibliografică: filosofi dogmatici / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1746, Anul V, 12 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
FILOSOFI DOGMATICI de ION UNTARU în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373167_a_374496]
-
și Epistolele Sf. Ap. Pavel, Ciclul FILOCALIA, Origen, Sf. Ioan Casian, Mihail Pselos, Andrei Șaguna, Cuviosul Paisie Aghioritul, Serafim Rosse, Cuv. Sofronie, Sf. Ignatie Briancianinov, Florenski, Sf. Ioan de Kronștadt, Arsenie Boca, Părintele Galeriu, Pr. Vasile Țepordei, patriarhul Justinian Marina; filosofii: Socrate, Seneca, Plotin, Boețius, Eminescu, Petre Țuțea, Nae Ionescu, Ernest Bernea, Vasile Băncilă, Mircea Eliade, Ioan Petru Culianu; istoricii: Herodot, Strabon, Socrates, Sozomen, Udriște Năsturel, Stolnicul Cantacuzino, Ana Comnena, Dimitrie Cantemir, Nicolae Densușianu, Hașdeu, Xenopol, Ion Nistor, P.P.Panaitescu, Ștefan
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
a poporului român, etc. Astăzi, acum la acea listă de personalități religioase, spirituale și oameni de cultură dacoromâni pot să mai adaug câteva sute bune și în mod expres: Elita Mărturisitorilor Creștini-Ortodocși, alături de Corifeii Ortodoxiei Universale. Marii Preoți, Dascăli, Poeți, Filosofi, Cuvioși, Oameni de Cultură, Istorici, Artiști, într-un cuvânt toți Marii Români Creștini, Ctitori de Adevăr, Frumos și Bine ai tezaurului Tradiției sfinte a Neamului, rămân nemuritori prin misiunea, vocația și mărturisirea lucrărilor lor. Preoții rămân deodată cu Bisericile lor
MARI JERTFITORI ŞI MĂRTURISITORI AI FILOCALIEI ORTODOXE ROMÂNE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372047_a_373376]
-
mă înșel. De aceea afirm cu toată convingerea că totul e o mascaradă pentru a reintroduce legea Big Brother, cu amendamente mult mai dure. Sclavii din mult doritul neo-sclavagism nu mai trebuie să miște în front, gata! În loc de concluzie Celebrul filosof și scriitor italian Umberto Eco i-a comparat pe jihadiștii din gruparea Statul Islamic (SI) cu naziștii, estimând că și unii și alții nutresc o ‘'dorință apocaliptică de a pune stăpânire pe lume'’, informează AFP. ‘'Un război este în curs
CEVA E PUTRED ÎN … PARIS! de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376165_a_377494]
-
neuroștiințe IORDĂCHESCU DĂNUȚ, n. 1957 la Galați, prof.univ.dr., specializat în robotică și sudură MANEA-MANOLIU MARIA, n. 12 martie 1924 la Galați, doctor în științe filologice MARINESCU GH. CONSTANTIN, n. 8 martie 1928 la Galați, vicepreședintele Congresului Spiritualității Românești, politolog, istoric, filosof și pedagog, autor a 90 de volume POPESCU I.GEORGETA, n. 4 noiembrie 1930 la Ciurești, chimistă POPOV MIHAI VASILE, n. 7 iulie 1928, Galați, inginer SAHIN VICTOR EMANUEL, n. 30 august 1927 la Galați, chimist STAN IONEL, n. 18
FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI DE PROF. UNIV. ASOC. POMPILIU COMŞA, PREŞEDINTE ASOCIAŢIA FIII GALAŢIULUI DE PE ALTE MELEAGURI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376162_a_377491]
-
care spunea, despre prezenta carte, că:” Ea este și rezultatul dorinței mele de a nu păstra pentru mine, ci de a da și altora cunoștiințele acumulate în cursul unei vieți dedicate medicinei în general și geriatriei în mod special“. Epictet, filosoful stoic grec din anii 50 e.n. spunea că: “Dacă trebuie să înduri o muncă trudnică, să ai la îndemână răbdarea “, această apoftegmă se potrivește, atât pentru autoare cât și pentru personajul cărții sale, deoarece , amândoi sunt la vârsta înțelepciunii, și
ŞTEFANIA KORY CALOMFIRESCU- ACADEMICIANUL CONSTANTIN BĂLĂCEANU-STOLNICI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376210_a_377539]
-
se spune că îl creștea singură, deci își asumase integral educația. Îmi permit a spune, în acest caz, că italianul Giordano Bruno (sec. XVI) avea dreptate când afirma că uneori mai mult se poate învăța de la oamenii simpli, decât de la filosofi, pentru că oamenii simpli merg pe cărările naturale ale bunului simț... Sigur că imediat m-am întrebat ce sentiment i-a determinat pe acești tineri să acționeze într-un mod în care stricau armonia ce domnea în acel oraș, să arunce
LIBERTATEA ȘI SETEA DE RĂZBUNARE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379720_a_381049]
-
în tocul cui Și viața mea probabil un troc de cum și cum. Nervi roși de suferință, frunză rătăcită, pală Viața poate întâmplare egală și universală. Unde suntem rătăciți, vai glezna de jos privită Din suferința goală la oglindă. Un profesor, filosof cu har mă întreabă: -Tu ce crezi, de ce ne naștem în existență oarbă? M-am tot gândit în gândirea mea banală -Cum viața este comoara din comoară. -O nu, răspunde plictisit Scopul vieții e să mori liniștit. Referință Bibliografică: Scopul
SCOPUL VIEȚII de PETRU JIPA în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374754_a_376083]
-
Un loc aparte îi este rezervat în Antologie, celui mai mare istoric român, scriitor, publicist, om politic, patriot, Nicolae Iorga, prin citate semnificative legate de neamul românesc. Dar și gânditorului român Petre Țuțea, doctor în drept administrativ, economist, memorialist, estetician, filosof, gânditor creștin, scriitor care a lăsat o operă orală, devenită punct de referință și editată postmortem în sute de mii de exemplare, despre poporul român, limba română și neamul nostru, cunoscute fiind vorbele sale de duh din cartea „Între Dumnezeu
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Perpetua Gârțu, monahie, scriitoare bisericească, Cezarina Adamescu, poetă, prozatoare, critic literar, teolog creștin. Vasile Militaru este un alt poet român, „Apostol al Cuvântului”, creștin și patriot, de la care ne-au rămas poezii de o rară frumusețe și adâncime. Istoricul și filosoful Nicolae Bălcescu a lăsat și el moștenire urmașilor cuvinte pline de simțire despre Istorie: „ISTORIA - cartea de mărturie a veacurilor... n-a stat pe loc ci a mers înainte, luptând neîncetat pentru triumful binelui asupra răului, al spiritului asupra materiei
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
Și nu puteau lipsi din acest florilegiu, excepționalele versuri patriotice ale lui Mihai Eminescu: „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii,/ Țara mea de dor?/ Brațele nervoase,/ Arme de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!//” Filosoful, istoricul, sociologul german Wilhem Dilthey sintetizează în câteva fraze dragostea de patrie astfel: „Problema lumii se rezolvă pentru noi - în măsura în care poate fi rezolvată - prin contemplarea propriei noastre realități lăuntrice. Fenomenul cel mai minunat este propria noastră existență. Cel mai mare
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
sintetizează în câteva fraze dragostea de patrie astfel: „Problema lumii se rezolvă pentru noi - în măsura în care poate fi rezolvată - prin contemplarea propriei noastre realități lăuntrice. Fenomenul cel mai minunat este propria noastră existență. Cel mai mare mister este omul însuși”. Însă filosoful stoic roman, preceptor al împăratului Nero, Seneca - îi învăța pe discipolii săi: „Vegheați asupra voastră, învinuiți-vă singuri, judecați-vă apoi, cereți iertare câteodată, și dacă este nevoie și câte o pedeapsă”. Și ce altceva este acest îndemn, decât un
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
șefi de stat și domnitori: dr. Petru Groza, Alexandru Ioan Cuza, au lăsat și ei o urmă luminoasă din gândirea lor legată de țară și neam. O altă secvență destul de consistentă este intitulată: „Înțelepciunea educației” și cuprinde scriitori, pedagogi, învățători, filosofi, sociologi, care au contribuit într-un fel sau altul la desăvârșirea spirituală și educativă a generațiilor tinere. Sunt extrem de multe lucruri de spus și de citat din mărgăritarele înțelepciunii tuturor acestor creatori, este imposibil să-i amintim pe toți. Alt
UN VEAC DE ÎNŢELEPCIUNE ÎNTR-UN BOGAT FLORILEGIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374677_a_376006]
-
trecură prin fața lor oferindu-le fructe pe niște tăvi imense. După ce fiecare își alese fructele preferate magistratul Simbinacus reluă firul discuției mușcând dintr-un măr și vorbind totodată. -Privitor la sclavi, spuse el, îmi aduc aminte de unul din dialogurile filosofului Platon, elinul. Și poate îl știți și voi... acela al peșterii...sau al grotei, care e un model desigur, unde oamenii, de la naștere încă, stau așezați pe niște scaune și sunt legați cu sfori încât ei nu pot întoarce nici măcar
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL TREILEA FRAGMENT(1). de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371595_a_372924]
-
te implici în orice activitate în beneficiul oamenilor și al comunităților în care trăiesc. Doamna profesor Emilia Meiroșu ne reamintește, într-un context potrivit, că: Onestitatea și bunul simț fac dintr-un om, OM și, de asemenea, citează cuvintele unui filosof care spunea: Fiecare om este o expresie a propriei sale experiențe, a propriilor idealuri. Într-adevăr, cartea este presărată de cuvinte pline de înțelepciune la care ar trebui să medităm fiecare, dar și de experiențe trăite din care ar fi
GÂNDURI DESPRE O CARTE DE INTERVIURI ȘI AUTOAREA EI de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375646_a_376975]
-
unei vrăjitoare, în exercițiul funcțiunii. - Nici mata nu vezi, maică ? Așa de tânăr ? mă ia direct în pleasnă. - Vederea nu prea ține cont de vârstă. Și-apoi e important să vezi mai mult cu ochii minții ! - Aaaa....oi fi vreun filosof ! se strâmbă din toate ridurile feței și-apoi mă lasă-n pace .Probabil filosofii nu sunt pe placul dumneaei,îi plac mai mult cei la concret. Trec minute bune și ușa tot nu se deschide . Bolnavi sau doar însoțitori se
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
ia direct în pleasnă. - Vederea nu prea ține cont de vârstă. Și-apoi e important să vezi mai mult cu ochii minții ! - Aaaa....oi fi vreun filosof ! se strâmbă din toate ridurile feței și-apoi mă lasă-n pace .Probabil filosofii nu sunt pe placul dumneaei,îi plac mai mult cei la concret. Trec minute bune și ușa tot nu se deschide . Bolnavi sau doar însoțitori se tot perindă pe holul mult mai luminat ,de clinică particulară. E ca la orele
FISA DE ANGAJARE de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379166_a_380495]
-
să zboare precum pasărea măiastră? Cele mai înalte izbânzi, cele mai slăvite fapte nu vedem oare că s-au îndemnat prin visuri mărețe? Ostașul vede în avionul de luptă înălțimea și adevărul strategiei militare, dar și speranța izbânzii mult așteptate; filosoful vede în zbor urcușul duhovnicesc lăuntric, dar și pricinile neștiinței, a superstiției și a întunericului. Doi tineri, doi camarazi, doi prieteni, Jianu Nicolae și Popa Ștefan. Anul 1992, prevestea pentru noi o deschidere spre piscurile înalte ale unei cariere militare
VISURI NEÎMPLINITE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379203_a_380532]
-
BACĂU Îmi propun în cele ce urmează să expun actul cultural științific al acestei traduceri de către un scriitor băcăuan, fără să eludez importanța scriitorului tradus, Omar Khayyám, (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) poet, matematician, filosof și astronom persan. Anul trecut lansarea cărții editate la Paralela 45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment. “Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
USR BACĂUÎmi propun în cele ce urmează să expun actul cultural științific al acestei traduceri de către un scriitor băcăuan, fără să eludez importanța scriitorului tradus, Omar Khayyám, (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) poet, matematician, filosof și astronom persan.Anul trecut lansarea cărții editate la Paralela 45 a făcut vâlvă în mediile culturale, prezentată de elita universitară și încadrată la carte eveniment.“Rubaiate”, de Omar Khayyam, poet iranian, traducere din limba persană, studiu introductiv, note și
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
adevăr rostit de Marele Apostol al Neamurilor, dumnezeiescul traco-dac Pavel: „Nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine” (Galateni 2,20). Soarta, Destinul și mântuirea Omului, a Neamului este comuniunea tuturor întru toți, întru Dumnezeu, după cum afirmă și marele filosof creștin Ernest Bernea: „Oamenii sunt sortiți să trăiască, să sufere și să se mântuiască împreună” (Ernest Bernea, Preludii Îndemn la Simplitate. Cel ce urcă Muntele. Treptele Bucuriei. Ed. Predania, București, p. 15). Pe lemnul răstignirii Sale atârnat de evrei fără
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
ușor existența unei (unor) divinități, a puterii absolute, chiar existența lui Dumnezeu. Iată că, deși încercând să evităm varianta teologilor, care în prima fază nu părea interesantă, din punct de vedere filosofic, încet-încet, tot de aceasta ne apropiem. Scriitorul și filosoful Marin Tarangul avea o vorbă: “nimeni nu știe când va muri”. Este adevărat. Omul, despre sine, nu știe când va muri. Însă, Dumnezeu, cu siguranță știe despre fiecare dintre noi, când vom muri. În aceste condiții, întrebarea inițială “Ce este
CE ESTE VIAȚA? de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379300_a_380629]
-
Moisil: - Nu mă îngrozește atât prostia omenească,ci mai ales uriașa ei... forță! - Când întălnești un analfabet cu diplomă, să nu râzi de el, ci să îi plângi pe cei care au trebuit să i-o confere... - În ultima vreme filosofii s-au ocupat prea intens să schimbe lumea. A venit timpul să o și interpreteze. - Prefer idei înoitoare spuse demult, unor idei retrograde afirmate de oameni moderni. - Gândirea fără acțiune este un lux. În schimb, acțiunea fără gândire poate deveni
ÎNTÂMPLĂRI NECUNOSCUTE DIN VIAŢA UNOR SAVANŢI ROMÂNI (2) GEORGE C. MOISIL de HEIDI S SIMON în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369184_a_370513]
-
postdecembriști Adrian Suciu, liderul Direcției 9. Pe Adrian Suciu nu-l mai întâlnisem din anii 90, când participam la cenaclurile de poezie Echinox și Zalmoxis, fiind un idol al generației 90. La întâlnirea de la Hotel Seven excelent organizată de amfitronii, filosoful Mircea Arman, managerul revistei ”Tribuna” și poetul IP Azap, redactorul șef al publicației, aceștia au reușit să creeze o atmosferă specifică întâlnirilor poetice ale avangardei interbelice. S-a citit poezie de calitate și s-a vorbit despre miracolul poeziei care
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]
-
mișcări poetice clujene ce oferă o excelență specifică Clujului perioadei blagiene. Așteptăm și pe alți poeți clujeni să se alăture: Adrian Bumb, Dorin Crișan, Dumitru cerna, Marius Țion sau Daniel Moșoiu. În întâlnirea istorico-literară, aș putea spune, de la Hotel Seven filosoful Constantin Barbu, care a coordonat proiectul “ Integrala Manuscriselor Dimitrie Cantemir”, a ridicat o problemă stringentă pentru cultura de azi: înființarea și transformarea literaturii române pentru străinătate în oficină a serviciului secret român de externe, care continuă o tradiție din perioada
ICR SAU SERVICIUL SECRET DE LITERATURĂ EXTERNĂ?ARTICOL DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369210_a_370539]