51,126 matches
-
Liceul a fost pentru mine asemenea unui proces de inițiere care acum a ajuns la final. Azi, când porțile lui se închid, am găsit rostul acestei lungi pregătiri, acela de a face față multor curse din labirintul vieții. Mărturisesc faptul că, la început, m-am simțit ca un pacient tulburat, intrat parcă pentru întâia oară într-
a by Lucica Chitoroag? () [Corola-journal/Journalistic/84098_a_85423]
-
însă și lucrări religioase șlagăr, mesaje deosebit de valoroase și puternice; vom aminti dintre acestea titlurile “Ziua Învierii”, “Cămară Ta”- Nicolae Lungu, “Ave Maria” - Franz Schubert, aranjament pentru cor de copii, Olguța Lupu, solistă Andreea Diana Blidariu. Pe lîngă acestea, spre finalul programului, Corul “Symbol” și-a încântat auditoriul cu lucrări din muzică popoarelor, titluri cunoscute precum “La cucharacha” - cântec tradițional mexican sau “Tancuj, Tancuj” de Miroslav Raichl. Concertul s-a încheiat cu fragmente din “Rapsodia I” de George Enescu, aranjament pentru
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
cunoscute precum “La cucharacha” - cântec tradițional mexican sau “Tancuj, Tancuj” de Miroslav Raichl. Concertul s-a încheiat cu fragmente din “Rapsodia I” de George Enescu, aranjament pentru cor de copii de Părintele Constantin Drăgușin. Așa cum era de așteptat, după acest final propus de către cor, a urmat finalul propus de către public prin cererea mai multor bis-uri din repertoriul îndrăgit al formației. În sala plină, la loc de cinste, oaspeți dragi pentru maestrul Jean Lupu - trimiși ai locurilor sale natale Domnul Ion
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
mexican sau “Tancuj, Tancuj” de Miroslav Raichl. Concertul s-a încheiat cu fragmente din “Rapsodia I” de George Enescu, aranjament pentru cor de copii de Părintele Constantin Drăgușin. Așa cum era de așteptat, după acest final propus de către cor, a urmat finalul propus de către public prin cererea mai multor bis-uri din repertoriul îndrăgit al formației. În sala plină, la loc de cinste, oaspeți dragi pentru maestrul Jean Lupu - trimiși ai locurilor sale natale Domnul Ion Ciocan, primarul Comunei Osica de Sus
?Prin sunet c?tre lumin?? by R?zvan Rados () [Corola-journal/Journalistic/84038_a_85363]
-
lăutari, și, evident, și repertoriul și stilul acestor forme de exprimare spectaculară. Pe baza observațiilor sale, autorul stabilește unele puncte de intersecție în similitudinile ornamenticii, ale procedeelor variaționale și improvizatorice între muzica Kletzmer și tipurile de doine românești pentru ca în finalul volumului să treacă în revistă în scurte constatări, geneza doinei și istoricul preocupărilor științifice de cercetare a ei dar și pătrunderea acestei specii în sfera muzicii culte (de salon, în veacul trecut și muzica contemporană înglobând noile tehnici elecronice și
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]
-
universului în expansiune, în timp ce-ți privești o fotografie din copilărie! ” (Nichita Stănescu, „Sunt un om viu”) sau din liceu Să mă întorc, nu pot, fiindcă n-aș mai putea niciodată să râd de poza mea din albumul de final... Să merg, mi-e frică... Dacă n-am să mă mai recunosc în chipul acela speriat dar dornic să impresioneze posteritatea. Și atunci eu zbor cu toată cutezanța pe care mi-o dă liceul cu poza mea de absolvent! Drag
D by M?D?LINA MIREA () [Corola-journal/Journalistic/84103_a_85428]
-
situație se aglomerează magnetizate de o nevoie de atașament tipic matern. Întreaga capitală se supune unor reguli de funcționare improvizate, aducând aminte, pe neașteptate, de acelea, nu întotdeauna rostite, ale competiției pentru atenție, simulate cu toată seriozitatea la vârstele mici. Finalul cărții devine o extraordinară metaforă a maturizării. Care se instaurează printr-o acumulare de șanse, nu de - cum se spune - experiențe. Sfiala respectuoasă ia locul obișnuitelor insurgențe juvenile. Hazul ultimului capitol e fără cusur. Subiectul nu are, decât prin teribilul
Sociu contra Sociu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8416_a_9741]
-
exploatate cu dibăcie, libertăți agogice, iar cadențele, scrise chiar de Mozart au dat măsura virtuozității sale. În ce privește Simfonia în sol KV 550 , Zaccharias a realizat un mare arc sonor, care a plecat de la primul enunț gingaș al temei spre complexitatea Finalului, imprimând o tragică sonoritate acestei lucrări a suferinței, violenței și mâhnirii. 6 . Seara următoare a aparținut unei alte tinere violoniste, Alissa Margulies alături de Orchestre d’Île-de- France . Inițial trebuia să interpreteze Concertul nr.2 de Bartók, dar o schimbare de
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
nimic echilibrul impus de țesătura atât de perfectă ca proporție și densitate. Aspectele cadențiale ale primei mișcări au fost extrem de elaborate și au plasat acest concert în perimetrul cu adevărat romantic, departe însă de orice ar contraveni bunului gust, iar finalul s-a desfășurat într-un tempo deosebit de mișcat, potrivit calităților sale tehnice. Aclamațiile la scenă deschisă au fost răsplătite cu dramatica Allemanda din Sonata a IV pentru vioară solo de Ysaÿe și cu celebrul Andante din Sonata a II-a
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
simte extraordinar de confortabil pe plajele tematice uriașe pe care se desfășoară ideile compozitorului. Despre „programul” ei se spune că este asemănător Genezei pentru că se desfășoară în șase mișcări asemenea zilelor Creației, iar partea a VII-a folosit-o ca final în următoarea simfonie ( Viața cerească ) glorificând prin vocea sopranei ( Jennifer Johnston-Cano ) viața angelică în spațiul sideral, departe de nimicnicia terestră. Frumusețe, dramă, lumină, surâs, natură... fără sfârșit... Gauthier Capuçon / Semyon Bychov/ Die Münchener Philharmo- niker au concertat în seara zilei
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
s-a lăsat cuprins trup și suflet de acest câmp sonor, dăruind fiecărei note atenția cuvenită. Totul a demonstrat că stăpânește lucrarea dincolo de partitură și că dezvoltă discursul conform unui mod de frazare și accentuare în acord cu gândirea compozitorului. Finalul, cu virtuozitatea-i clasică, a fost abordat cu siguranță, suplețe și de ce nu? grație. Un violoncelist carismatic provenit din cea mai pură școala franceză, un dirijor care trăiește în Franța și un frumos text enescian... Prezența Simfoniei I-a în
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
portrete-personaje-caractere încarnând sonor pe C.A.E. (Caroline Alice Elgar), H.D.S.-.P (Hew David Steuart- Powell), R.T.B. (Richard Baxter Townsend) W.M.B. (William Meath Baker)...Nimrod (inspirat din Vechiul Testament sau de A.J. Jaeger) ș.a.m.d., iar în final EDU, o versiune germană a propriului nume. Portretele sunt dezvăluite dual, prima imagine referindu-se la impresia lăsată de personalitatea în sine, pe urmă plasată în contextul unui anume eveniment. Interpretarea lui Sir Neville Marriner a relevat tocmai acest aspect
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
presărat cu recitative a fost textul potrivit pentru sunetul cald și frazarea elegantă a solistului. Menses a dat dovadă de mare măiestrie când a captat sala timp de peste 30 de minute în desfășurări marcate de Adagio, Lento, Adagio și un final care se întoarce sper initium . Tocmai această aparentă uniformitate pune fantezia la încercare făcând din acest concert o piatră de încercare pentru interpret: fără a impieta cu nimic stilul și culoarea epocii să găsească acele mijloace pentru a-l aduce
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
Pe suprafața unei singure trăsături de arcuș, care uneori pare fără sfârșit, se petrec mai multe „evenimente′′ care sunt realizate printr-o conducere inegală a vitezei acestuia, corelată cu presiunea și cu vibrato. Rezultatul este plastic, elegant și extrem de expresiv. Finalul concertului, Allegro molto vivace cu prima temă scherzando a evoluat cu bravură într-o perfectă suprapunere cu instrumentele de suflat, care îl însoțeau pe aceeași schemă ritmică dificilă. Pasajele figurate, perlate ale lui Brovstyn aruncau scântei în contrapunct cu tema
Pe marginea unui itinerar violonistic by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84000_a_85325]
-
fioroși (aduceți-vă aminte de rockerii din Finlanda), cel puțin, trebuie să ai o melodie frumoasă, o fată drăguță și o susținere geo-politică, cum a fost cazul, în 2013, cu Emmelie de Forest (Danemarca), pe care am revăzut-o în finalul show- ului. Dar dacă spectacolul ar fi fost transmis doar la radio, mai mult ca sigur ați fi apreciat melodia austriacă și interpretarea... Scriitorul George Stanca este și el extrem de caustic în rubrica sa din “Click! TV”: “Au concurat normalii
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
cu banii Guvernului, un show cu care să-i dăm gata pe toți; câștigând, același guvern ar fi construit rapid o sală multifuncțională, deci oricum se alegea și municipiului Budapest (“ah, excuse me, Bucharest!”) cu ceva... (Foto: theguardian.com) Clasament final: 1. Austria 290 pt.; 2. Olanda 238 pt.; 3. Suedia 218 pt.; 4. Armenia 174 pt.; 5. Ungaria 143 pt.; 6. Ucraina 113 pt.; 7. Rusia 89 pt.; 8. Norvegia 88 pt.; 9. Danemarca 79 pt.; 10. Spania 74 pt.
Planeta ciuda?ilor by Ana-Maria Szabo () [Corola-journal/Journalistic/84138_a_85463]
-
redate imagini și sentimente contrastante: luminoase și optimiste în prima mișcare Allegro vivo, capricioase, nostalgice ori energice, amintind unele intonații ale muzicii spaniole, în mișcarea a doua Intermède, precum și caracterul dansant, strălucirea și impetuozitatea fără egal din mișcarea a treia, Finale. Interpretele au evocat cu talent și dăruire mesajul ultimei creații a lui Debussy, care constituie un omagiu adus vieții și nobilelor aspirații umane. În continuare, pianiștii Valentina Sandu-Dediu și Dan Dediu au interpretat Idile și Guerille, o creație de anvergură
Recital-eveniment la Ateneul Român by Carmen Manea () [Corola-journal/Journalistic/84210_a_85535]
-
fost unul mult mai sărac: Lidia Butnariu, Adina Cocargeanu, Abel Corban, Cornel Cristei, Otilia Costea, Adela Irina Lörincz, Violetta Ștefănescu și Diana Vodă. Seara s-a dovedit a fi una conform așteptărilor noastre: dinamică, spectaculoasă, emoționantă și comică, urmată la final de bucurii sau deziluzii. Dar așa le este dat artiștilor, așadar, să nu ne întristăm, și să ne gândim deja la ediția viitoare! (Foto: Diana Murășan, Norella Liviana Costea)
Provocarea by Andreea Dragu () [Corola-journal/Journalistic/84205_a_85530]
-
și interpretării, vol. I, Ed. Artes, Iași 2003, p. 100. footnote> Timpul a dovedit cât de întemeiate au fost aceste afirmații, prin momente ce au marcat istoria recentă a Iașului muzical. Între acestea, premiera concertului-spectacol cu Oedip de Enescu, de la finalul ediției a treia, mai 1975, marcând astfel două decenii de la trecerea în eternitate a compozitorului. Spectacolul rămâne până astăzi, prin inițiativă, dar mai ales prin realizare și interpretare, singular în istoria capodoperei enesciene. Muzicologul și profesorul Mihail Cozmei nota imediat
Festivalul Muzicii Rom?ne?ti, dup? patruzeci de ani! by Carmen Chelaru () [Corola-journal/Journalistic/84202_a_85527]
-
repezi cruzimea, iraționalul, ipocrizia. Cu toate acestea filtrarea auctorială a evenimentelor, dublată de reflecții nuanțate, menite să elimine bruiajele și confuziile ce ar sparge logica textului, duce la o limpezire estetic-rațională a întregii narațiuni, condusă cu fermitatea evidenței și, în final, a certitudinii . Prins în caruselul evenimentelor, profesorul Ovidiu Cornescu revine, în momentele abisale ale pierderii libertății de găndire sau în cele de maximă creativitate, care îl apropie de divinitate, la vibrația sonoră, „muzica sferelor” însemnănd o contrareacție la iluziile, la
DE LA CUV?NT LA SUNET ?I DE LA SUNET LA CUV?NT ?N ROMANUL NOP?I ?I NELINI?TI DE MIHAIL DIACONESCU by Elena Agapia Rot?rescu () [Corola-journal/Journalistic/84201_a_85526]
-
timpului, cuprinde multe fațete din perspectivă literara istorică (pag. 93), conducând spre ideea că activitatea Reginei Carmen Sylva în acest domeniu, ca și în celelalte domenii artistice a fost pusă în cea mai mare parte În serviciul Croanei. Notăm în final că Liceul de Artă din municipiul nostru poartă numele consacrat de Regină activităților sale artistice: Carmen Sylva (Carmen - cântec Sylva - pădure) și credem că e util să reamintim cititorilor cum și-a explicat Ea numele ales: Cântul pădurii, Carmen Sylva
REGINA POETĂ by Sanda Hîrlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84216_a_85541]
-
de la dans sportiv la breakdance) de la Școala de Dans Sportiv, Școala Populară de Arte „Vespasian Lungu”, Clubul de Dans Sportiv „Valentina Dance” și „LiL MoTioN Dance School” din Brăila - grupuri de tineri extrem de dăruiți manifestării artistice și sincronizării de ansamblu. Finalul Festivalului a fost apoteotic, sincretic și copleșitor prin reunirea ansamblurilor, a muzicii, mișcării coregrafice și a luminilor scenice și de artificii, având ca temă omagiul eroilor căzuți pe câmpul de luptă. Precedat de conferirea Trofeului Festivalului și a diplomelor pentru
Muzica militar? by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/84217_a_85542]
-
și anticipată în alcătuirea încă neîndemânatică: o expoziție de sonată de concert, urmată de o tranziție (marcată de schimbarea tempo-ului, Presto) spre subdominanta minoră, sol minor, tonalitate în care se desfășoară o secțiune lentă (Adagio) ce face trecerea spre finalul concertului, „Rondo”. Secțiunile piesei sugerează, prin schimbarea de tempo, părțile unui concert, dar acestea nu au o formă clară, bine cristalizată. Scopul esențial al concertului este de a pune în valoare virtuozitatea violonistică prin abundența de duble și triple coarde
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
abundența de duble și triple coarde. Temele sunt simple, abuzând aproape de armonia elementară a funcțiunilor principale și procedeul figurării acordurilor. Derivarea motivică și variația sunt abia intuite, ele vor deveni procedee favorite după studiile la Schola Cantorum. Nici Rondo-ul final nu are o structură clară, pare o combinație de rondo și lied tripartit complex. Planul tonal al cupletului median evoluează în zona dominantei și a dominantei dominantei (La, fa#, Mi), în timp ce refrenul în Re major alternează cu cuplete în tonalitatea
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
pungă de piele un carnet și nota repede diferite motive. Purta întotdeauna cu el o cutie unde își ascundea aceste semințe generatoare de capod’opere. Beethoven povestește în caietele lui de conversație că, întrebat de un prieten, ce semnificare are finalul sonatei op. 10, Nr. 3, a răspuns „Bin ich noch melancolisch?” Cu mulți [ani] înainte de tipărirea acestor caiete, lucrând în vederea unui concert Sonata, am scris pe prima pagină că finalul e stabilit pe o întrebare și că Beethoven a
Muzicieni rom?ni ?n texte ?i documente (XVIII) Fondul Cella Delavrancea by Viorel Cosma () [Corola-journal/Journalistic/84196_a_85521]