9,441 matches
-
asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; aplicarea metodelor și mijloacelor fizico-mecanice, cum sunt: termoterapia, radioterapia etc.; utilizarea de varietăți rezistente și a materialului de plantat sau semănat, liber de paraziti
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cunoscute și folosite spre binele omenirii". Rezistența plantelor la boli este un fenomen biologic natural, dar care se poate induce prin ameliorarea genetică, cu implicații importante în tehnologia agricolă. Rezistența plantelor este definită de o serie de elemente structurale sau fiziologice, care împiedică pătrunderea, înmulțirea și răspândirea agenților fitopatogeni în țesuturile vegetale, ca urmare a interacțiunii dintre agentul fitopatogen, plantă-gazdă și condițiile ecologice. Interacțiunea strânsă dintre gazdăpatogen-mediu a fost denumită de către Van der Plank (1968) triunghiul bolii. Gradul de infecție este
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
să fie în concordanță, cu condițiile de cultură cerute și să răspundă imperativelor socioeconomice Plantele se pot apăra, prin intermediul mecanismelor structurale care acționează ca bariere mecanice și opresc pătrunderea și dezvoltarea agenților patogeni și prin reacțiile biochimice, ce sunt mecanisme fiziologice sau funcționale. Acestea induc formarea în plantele atacate a unor substanțe bacteriosau fungistatice (flavonele, alcaloizii, glicozidele) care reduc foarte mult, acțiunea patogenului. În funcție de momentul intrării în funcțiune a rezistenței, acesta poate fi preinfecțională (preexistentă) sau postinfecțională (indusă). 3.4.1
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
vegetale înainte sau ca urmare a infecției. Mecanismele rezistenței funcționale constau, în prezența sau absența unei anumite substanțe sau grup de substanțe într-o plantă gazdă, care interferează cu creșterea și multiplicarea patogenilor (Agrios, 1978). Modul de exprimare a rezistenței fiziologice este rezultatul potențelor genetice ale celulelor plantei gazde. Rezistența funcțională preinfecțională. Unele substanțe chimice cu rol de apărare, cunoscute în literatură sub diferite denumiri, printre care și "prohibitine", există în plante independent de prezența patogenilor. Dintre acestea, unele sunt eliminate
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
evidentă între însușirile parazitare ale agenților patogeni de sexe diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase fiziologice). Mutațiile. Puse în evidență la diferiți agenți patogeni, mutantele au însușiri parazitare diferite de ale genitorilor. În cursul vieții lor plantele suferă de asemenea, modificări ale rezistenței sau sensibilității față de agenții patogeni, datorită și altor cauze interne dintre care enumerăm
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
atacate de ciuperci din ord. Uredinales, rezistența scade pe măsură ce crește intensitatea luminii. Nutriția minerală a plantelor. Macroelementele și microelementele pot modifica rezistența plantelor într-un sens sau altul. Ele pot influența metabolismul plantei, modificând structura histologică și însușirile biochimice și fiziologice, ceea ce poate determina creșterea sau scăderea rezistenței plantelor la boli. Cunoașterea modificărilor ce apar în urma fertilizării necorespunzătoare are o deosebită importanță practică. Fertilizarea echilibrată poate fi favorabilă creșterii rezistenței plantelor la boli. Principalele elemente N, P, K trebuie administrate în
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
culturile nu sunt atacate de patogenii acumulați în sol, astfel încât, în câțiva ani vor dispărea. Pregătirea terenului. Pentru asigurarea unor condiții optime de creștere și dezvoltare a plantelor, este necesar, să se pregătească terenul de cultură conform cerințelor fitotehnice și fiziologice ale plantelor. În terenul foarte bine pregătit plantele cresc și se dezvoltă normal într-un ritm mai rapid ceea ce va determina creșterea rezistenței lor la atacul bolilor. La plantele cultivate pe un teren lucrat după regulile agrotehnice, agenții patogeni nu
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pesticidelor are un rol decisiv în manifestrea selectivității, aceasta depinzând de natura substanței active, de substrat și de doza aplicată.. Deseori, produsele cu durată scurtă de acțiune, chiar dacă nu sunt selective, permit îmbunarea cu mijloacele biologice. Selectivtatea poate fi: 1. fiziologică - determinată de modul de acțiune al pesticidului; 2. ecologică - determinată de diferențele din ciclul evolutiv al faunei și florei utile, comparativ cu cea a organismului dăunător; 3. tehnologică - determinată de formele de condiționare și metodele de aplicare a pesticidelor; 4
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
trebuie să evidențieze întotdeauna categoria de organisme care ne interesează, întrucât în prezent nu se poate combate eficient o specie, fără să nu influențeze deloc celelalte specii ale agroecosistemului (bacterii, ciuperci, floră spontană, nematozi, insecte, pești, acarieni, păsări, mamifere). Selectivitatea fiziologică este cea mai importantă, întrucât depinde mai ales de natura substanței active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
active, ceea ce permite o integrare deplină a mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului în organismul dăunător și detoxificare lui în organismul util. Selectivitatea tehnologică este dată de diferitele forme de condiționare și aplicare a produselor pesticide. Ca forme de condiționare
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
mijloacelor de combatere. Acest tip de selectivitate se referă mai ales la insecticidele, acaricidele și fungicidele cu acțiune de contact. Diferențele de reacție a diferitelor specii la același produs, reprezintă de fapt selectivitatea fiziologică. O cale de obținere a selectivității fiziologice o constituie inducerea creșterii toxicității produsului în organismul dăunător și detoxificare lui în organismul util. Selectivitatea tehnologică este dată de diferitele forme de condiționare și aplicare a produselor pesticide. Ca forme de condiționare sunt: granule, pulberi umectabile, emulsii concentrate, soluții
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
vie. Produsul comercial utilizat este Quadris. · Trifloxistrobinul este componenta activă a produsului Zato 50 WP, care combate rapănul și făinarea la măr și septorioza la păr. 4.4.4. Produsele auxiliare utilizate în combaterea chimică și produsele pentru combaterea bolilor fiziologice La prepararea zemurilor de stropit se utilizează unele produse care au capacitatea de a mări adezivitatea (Aracet 0,2-0,3 %) și muiabilitatea acestora. Dintre adjuvanți menționăm produsul NU FILM 17 (di-1-p-mentenă 96 %), care adăugat la zemurile pentru stropit previne evaporarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
produse care au capacitatea de a mări adezivitatea (Aracet 0,2-0,3 %) și muiabilitatea acestora. Dintre adjuvanți menționăm produsul NU FILM 17 (di-1-p-mentenă 96 %), care adăugat la zemurile pentru stropit previne evaporarea picăturilor și mărește muiabilitatea produsului fungicid. Pentru bolile fiziologice și de depozitare se utilizează următoarele produse: · Clorura de calciu se aplică în concentrație de 1-1,2 %, în 1-2 tratamente pre recoltare, ceea ce mărește rezistența fructelor la ciupercile de depozit (Penicillium, Stemphyllium, Mucor, Rhizopus). · Rexoquinul are ca substanță activă etixiquin
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
chimică care se manifestă prin: inactivare; formarea de combinații complexe. 2. Incompatibilitatea fizico-chimică: precipitare; separarea de faze; reducerea muiabilității și tenacității; producerea de spumă, schimbarea vâscozității. 3. Incompatibilitatea biologică: antagonisme; fitotoxicitate. 4. Incompatibilitatea mascată: acțiunea negativă asupra plantelor la nivel fiziologic și biochimic. O problemă deosebită o reprezintă amestecurile de produse chimice cu cele biologice. În acest caz vor fi aplicate doar amestecurile testate de către instituții specializate în acest scop. Regulatorii de creștere se pot amesteca cu majoritatea fungicidelor și insecticidelor
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
cauzat de un factor primar. Când sistemul viu este alterat în afara limitelor sale normale de toleranță facilă este bolnav și opus stării de sănătate. După natura agentului cauzal bolile plantelor se împart în boli infecțioase(parazitare) și boli neinfecțioase(neparazitare, fiziologice). Bolile parazitare sunt provocate de unii agenți patogeni ca: virusurile, bacteriile, micoplasmele, rickettsiile, ciupercile, algele, lichenii, unele organisme flagelate și chiar unele plante superioare. Bolile neparazitare sunt cauzate de acțiunea nefavorabilă a unor factori externi ca temperatura, umiditatea, lumina, unele
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Cruciferae). Etiologia este știința care se ocupă cu studierea cauzelor ce produc bolile plantelor. Cele mai multe cauze ale bolilor plantelor sunt de origine externă, modificări ale condițiilor de mediu sau prezența agenților patogeni, dar există însă și numeroase cauze interne (genetice, fiziologice) care pot produce simptome caracteristice de boală pe plante. Stabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, același simptom poate fi produs de un grup de agenți patogeni sau de cauze fiziologice iar pe de altă parte, același
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
însă și numeroase cauze interne (genetice, fiziologice) care pot produce simptome caracteristice de boală pe plante. Stabilirea cauzei bolii se face pornind de la simptomatologie dar uneori, același simptom poate fi produs de un grup de agenți patogeni sau de cauze fiziologice iar pe de altă parte, același agent patogen produce simptome diverse în timpul evoluției bolii, făcând dificilă diagnosticarea precisă a cauzelor îmbolnăvirii. Temperatura poate influența negativ dezvoltarea plantelor, dacă este sub limita inferioară cât și peste limita superioară, funcțiile vitale se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
țesutului parazitat - Leveilulla sp.). Manifestarea bolii. Durează de la sfârșitul incubației (apariția primelor simptome) până la dispariția organului parazitat sau chiar moartea plantelor. 2.3. Modificări suferite de plantă în cursul patogenezei În timpul procesului de îmbolnăvire, în plante au loc modificări funcționale, fiziologice, anatomo-morfologice. I. Modificări funcționale În cazul majorității bolilor au loc numeroase procese: creșterea intensității, respirației și transpirației; scăderea conținutului în hidrați de carbon; scăderea conținutului în apă al țesuturilor; creșterea concentrației în unele elemente ca: K și P etc.; micșorarea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae și cele din ord. Uredinales care, au și o strictă specializare. 3.2. Specializarea agenților patogeni Pe parcursul vieții lor, unii agenți patogeni se adaptează la plantele gazdă și prin apariția de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse în evidență prin testări succesive serii de soiuri standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
și prin apariția de rase fiziologice noi. Acestea pot fi puse în evidență prin testări succesive serii de soiuri standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice, hibridare, heterocarioză și parasexualitate (recombinare parasexuală). Ca exemplu, Puccinia recondita are 54 rase fiziologice, P. striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată că soiurile de cartof considerate ca
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
standard care manifestă simptome de diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice, hibridare, heterocarioză și parasexualitate (recombinare parasexuală). Ca exemplu, Puccinia recondita are 54 rase fiziologice, P. striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată că soiurile de cartof considerate ca foarte rezistente la Phytophthora infestans, în primii ani de cultură au devenit sensibile la mană datorită apariției unor noi
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
diagnostic diferențiat, de la foarte rezistente la foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice, hibridare, heterocarioză și parasexualitate (recombinare parasexuală). Ca exemplu, Puccinia recondita are 54 rase fiziologice, P. striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată că soiurile de cartof considerate ca foarte rezistente la Phytophthora infestans, în primii ani de cultură au devenit sensibile la mană datorită apariției unor noi rase fiziologice. În România, soiurile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
foarte sensibile. Specializarea agenților patogeni prin apariția de noi rase fiziologice se face prin mutații genetice, hibridare, heterocarioză și parasexualitate (recombinare parasexuală). Ca exemplu, Puccinia recondita are 54 rase fiziologice, P. striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată că soiurile de cartof considerate ca foarte rezistente la Phytophthora infestans, în primii ani de cultură au devenit sensibile la mană datorită apariției unor noi rase fiziologice. În România, soiurile de grâu Ponca și Harrach considerate
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
striiformis 15 rase fiziologice iar P. graminis 13 rase fiziologice. Astfel RUSSEL (1978) arată că soiurile de cartof considerate ca foarte rezistente la Phytophthora infestans, în primii ani de cultură au devenit sensibile la mană datorită apariției unor noi rase fiziologice. În România, soiurile de grâu Ponca și Harrach considerate ca rezistente inițial la rugina galbenă, au fost în scurt timp eliminate datorită apariției unei noi rase de rugină galbenă rasa 54. De asemenea, soiurile Aurora și Kaukaz care la introducerea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]