3,537 matches
-
nu mi-ați dat să beau; Străin am fost și nu m-ați primit; gol, și nu m-ați îmbrăcat; bolnav și în temniță, și nu m-ați cercetat. Atunci vor răspunde și ei, zicând: Doamne, când te-am văzut flămând, sau însetat, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniță și nu Ți-am slujit? El însa le va răspunde, zicând: Adevărat zic vouă: Întrucât nu ați făcut unuia dintre acești prea mici, nici mie nu Mi-ați facut
Bisericile celor șapte concilii () [Corola-website/Science/299846_a_301175]
-
căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare. a fost numit astfel deoarece s-a născut în ajunul sărbătorii Sf. Petru și Pavel. Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari pictori flămânzi. Deși s-a născut în Germania, și-a perfecționat talentul artistic în Italia. De fapt, el a văzut prima dată Flandra la vârsta de 10 ani. S-a născut la Siegen, în Westfalia, fiu al lui Jan Rubens. Cu câțiva
Peter Paul Rubens () [Corola-website/Science/297790_a_299119]
-
o statuie de vorbe mici, lunecoase. Și trecut prin rubrici mondene. Prin cearșafuri cu monogramă. Prin ghete cu capace, / ori prin raza cavalerilor Apocalipsei. Prin ciur și dîrmon, — misionar al frumuseții și al fumurilor deșertăciunii... Ca o gură cu mansarde flămînde. Ca un lup ce revine la oile sale. La scufița inimii care bate văi și lunci lovindu-le cu sălbăticie peste gură / peste botul lor de verdeață obraznică. Și fiecare cuvînt de-al meu e un lac încărcat cu yaht-uri
Aer cu diamantele lui Cărtărescu, Iaru, Coşovei şi Stratan by Simona Tache () [Corola-website/-/18749_a_20074]
-
Arthur Verona, Constantin Artachino și sculptorii Frederic Storck, Dimitrie Mirea, Oscar Spaethe, Dimitrie Paciurea și mulți alții. Băncilă a venit la București cu compozițiile din ciclul 1907, respectiv "1907" și "Recunoașterea", precum și tablourile "Cărturăreasa, Bunica, Atacul gâștelor" și probabil "" și "Flămândul". În plus a venit cu Autoportretul în stil clasic, care a fost reprodus ulterior de către multe ziare ale vremii. Această expoziție a fost pentru Băncilă primul contact serios cu Bucureștiul. Lucrările sale au fost primite cu multă rezervă, chiar cu
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
cât mai veridic personajele și acest lucru a dus la o privire răscolitoare și o ținută dârză. Cu toate că liniile sunt nervoase, contururile nu au precizia și vigoarea pe care pictorul a reușit-o în picturile mai târzii cum au fost "Flămândul" și "Muncitorul" (1911), cunoscut și sub denumirea de "Meșterul" sau "Muncitor în repaus" (după denumirile pe care le-a purtat lucrarea din 1905 în ulei sau pastelul din anul 1909). Compoziția înfățișează un muncitor vânjos și masiv, figurat în poziție
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
final în suprafețe netede, limpezi și strălucitoare, toate laolaltă reușind să descrie viața înnoitoare și forța morală a muncitorimii. Pentru a ajunge la o așa măiestrie artistică, Octav Băncilă a exprimentat pe lucrări anterioare anului 1911, și anume în compoziția "Flămândul" realizat în anul 1908. Băiețașul care privește lihnit de foame vitrina unei cârnățării este cu siguranță un copil al orașului care caută de lucru. Lucrarea are în sine, o realizare remarcabilă în stilul realismului critic, având un spirit combativ de
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
pictura lui Octav Băncilă, o reprezintă tonalitățile lipsite de stridență, ele fiind vii și clare. Artistul a folosit în această compoziție o cromatică cu alburi de diferite nuanțări, cafeniuri și tonuri de verde. Ca și în lucrarea "Muncitorul" din 1911, "Flămândul" conține un colorit și un desen de mare rafinament care duce în final la răzbaterea în profunzime a realității și întruparea ei în imagini veridice și concrete. "Muncitorul" (1911) și "Flămândul" (1908) reprezintă cele mai valoroase lucrări ale lui Octav
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
de verde. Ca și în lucrarea "Muncitorul" din 1911, "Flămândul" conține un colorit și un desen de mare rafinament care duce în final la răzbaterea în profunzime a realității și întruparea ei în imagini veridice și concrete. "Muncitorul" (1911) și "Flămândul" (1908) reprezintă cele mai valoroase lucrări ale lui Octav Băncilă din tematica muncitorească. Cu ocazia expoziției pe care artistul a făcut-o în anul 1914 la București, el a făcut mai multe tablouri cu muncitori cum a fost cel intitulat
Octav Băncilă () [Corola-website/Science/307612_a_308941]
-
penel îndrăznețe și lungi. Tabloul intitulat "Răstignirea" poate fi admirat și astăzi în "Scuola di Sân Rocco", în locul lui orginal, pe zidul opus intrării principale. Printre cei, asupra cărora această pictură a avut un efect covârșitor, au fost și pictorii flămânzi Rubens și VanDyck. În această adevărată dramă a luminii și a umbrei, Tintoretto ia poziție în mod evident în favoarea construcției bogate în detalii, care se deosebește de structură teatrală și geometrica a unor opere anterioare. El ne invită să participăm
Tintoretto () [Corola-website/Science/306686_a_308015]
-
caucazieni, cazaci, ceceni, cehi, celți, cerchezi, cherokee, cherusci, chewsuri, chinezi, cimbri, ciuvași, copți, coreeni, corsicani, creoli, croați, cumani daci, dahome, dakota, damă, damara, danezi, dorieni, druzi egipteni, elvețieni, englezi, eschimoși, estonieni, etiopieni, etrusci, evenci, evrei, ewe falași, felaci, fenicieni, finlandezi, flămânzi, francezi, franci, frisoni, filisteni gali, georgieni, gepizi, germani, geți, giljaci, goți, greci, gurkha herero, hinduși, hotentoți, huni iakuți, iberici, indieni, indogermani, indonezieni, ionieni, irakieni, iranieni, irlandezi, irochezi, islandezi, israelieni, italici, italieni, itelmeni japonezi, javanezi kaffi, kirghizi, kolla, komi, koraiți, korani
Popor () [Corola-website/Science/306937_a_308266]
-
slăbire a puterii sovietice”. Usatiuc-Bulgăre e închis într-un lagăr din regiunea Perm în munții Ural, iar Ghimpu, Graur și Șoltoianu sunt întemnițați în lagărele din Mordovia. Nu aveau dreptul la corespondență, nu aveau dreptul să primească colete, umblau mereu flămânzi, lagărele erau neîncălzite, mulți dintre deținuți decedând din cauza frigului. Articole biografice Interviuri
Ion Stănescu () [Corola-website/Science/308339_a_309668]
-
scape de blindatele sovietice care amenințau că le taie calea spre Stalingrad. Multe persoane au fost rănite, soldații Axei au fost călcați în picioare, și mulți dintre cei care au încercat să traverseze râul pe gheață s-au înecat. Soldații flămânzi au umplut satele din Rusia căutând mâncare, în timp ce depozitele de alimente au fost de multe ori jefuite în căutare de conserve cu alimente. Ultimii care au traversat râul Don au făcut-o pe data de 24 noiembrie, și au demolat
Operațiunea Uranus () [Corola-website/Science/302345_a_303674]
-
Lunca , Hlipiceni și Plugari. Orașul este atestat documentar încă din secolul al XVI-lea, pe teritoriul localității decoperindu-se vestigii arheologice datate încă din epoca primitivă. Orașul Flămâzi a fost creat în anul 2004, prin Legea 80/2004 înglobând fostele sate Flămânzi, Nicolae Bălcescu (fost Bosânceni) și Poiana care au fost încetat să mai fie considerate localități independente. Orașul mai administrează că localități subordinate satele Chițoveni și Prisăcani, Localitatea este considerată punctul de plecare pentru "Răscoală din 1907", în amintirea căreia este
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
sfera industrială se remarcă confecțiile, prelucrarea lemnului (mobilă), prelucrarea laptelui, morărit, transporturi și comerț. Sunt prezente și unele ocupații tradiționale: olăritul, confecționarea obiectelor de artizanat, confecționarea de obiecte din rachița și paie etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Flămânzi se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,07%), cu o minoritate de romi (2,3%). Pentru 7,58% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
publicat numeroase lucrări de specialitate. Cucu Mihai - general în rezervă, veteran de război, fost profesor la Academia Militară, autor de lucrări militare, membru al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
al Asociației Naționale a Oamenilor de Știință din România. Ciobanu Laurențiu - autorul proiectului “Centrul civic” al comunei Flămânzi. Căliman Eleonora - învățătoare. Chiriacescu Elenă - învățătoare. Diaconescu Emilia - învățătoare. Condurache Elenă - învățătoare. Baraboi Constantin - învățător. Munteanu Petru - pensionar, fost învățător, autorul Monografiei Flămânzi. Guja Gheorghe - profesor și director coordonator la Grupul Școlar Nicolae Bălcescu.
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
via Vâlcea) a fost...suportabil. La Vâlcea mam întâlnit cu marele meu prieten scriitorul Ioan Barbu. Pentru a evita căldura din București, ne-am oprit (am avut copilot pe fratele meu Tudor) la ”Kilometrul 36”, să ne rehidratăm. Mulți câini flămânzi - în Canada numai prin rezervele de indieni mai vezi câte un câine fără rost, pe străzi. În Vancouver, în marele parc Stanley, am văzut coioți, care încercau să prindă gâște sălbatice. Seara, ajuns la București, am aflat că a fost
În România, Germania şi la Olimpiadă: impresii de cãlãtorie [Corola-other/Memoirs/94_a_143]
-
de fapt pe Hristos, care la Judecata de Apoi ne va răsplăti: „34. Atunci Împăratul va zice celor de la dreapta Lui: "Veniți, binecuvântații Tatălui Meu de moșteniți Împărăția care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35. Căci am fost flămând și Mi-ați dat de mâncat; Mi-a fost sete, și Mi-ați dat de băut să beau; am fost străin și M-ați primit.”( Mt. 25, 34-35). Sfântul Ioan Gură de Aur este acuzat că în predicile sale ("Omiliile
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
sub numele de oi de pajiști sărate. Mielul de pajiști sărate este o specialitate culinară locală, care se pretează să fie pregătită, la grătar, cu foc de lemne. "Mama Poulard" a dezvoltat această rețetă când a remarcat că pelerinii soseau flămânzi la Mont Saint-Michel. Îi trebuia, prin urmare, un fel de mâncare ușor și repede de pregătit, la orice oră. Și astăzi chiar, pot fi văzute și auzite ouăle bătându-se, în ritm, cu un tel lung, într-un vas mare
Mont Saint-Michel () [Corola-website/Science/302447_a_303776]
-
secolului al XII-lea. Așezările normande erau reprezentate de un manoar și un oraș cu castel, o biserică parohiala, mănăstiri augustina și dominicana, un spital și o Frankhouse. Populația era constituită dintr-un amestec de imigranți galici, irlandezi, francezi, englezi, flămânzi și bretoni. Mullingar era un loc de odihnă important pentru călători și comercianți, iar cimitirul augustin descoperit recent dovedește că personane din Mullingar au facur pelerinage la Saint Jacques de Compostelle en Espagne, în urmă cu circa 600 ani. În
Mullingar () [Corola-website/Science/304515_a_305844]
-
intervalul 1972-1983, ca redactor la revistele "Viața studențească" și "Amfiteatru", unde a fost coleg, pentru perioade de timp mai lungi sau mai scurte, cu scriitorii și jurnaliștii Ana Blandiana, Constanța Buzea, Tudor Octavian, Grigore Arbore, M.N. Rusu, Niculae Stoian, Dinu Flămând, Nicolae Dan Fruntelată, Ion Cristoiu, Cornel Nistorescu, Mihai Tatulici, Ioan Buduca, Ștefan Iureș, Sorin Roșca-Stănescu, Ion Segărceanu, Octavian Știreanu ș.a. Între anii 1983 și 1989 a fost publicist comentator și șef de departament la ziarul "Scînteia tineretului", unde i-au
Mircea Florin Șandru () [Corola-website/Science/304566_a_305895]
-
Răscoala țărănească din 1907 a început în data de 21 februarie (8 februarie s.v.) 1907 în Flămânzi, Botoșani și s-a răspândit, în perioada următoare, în toată țara. Răscoala a fost înfrântă de guvern, reprimarea ei de către armată soldându-se cu uciderea unei părți din populația rurală a țării. Principala cauză a fost nemulțumirea țăranilor legată de
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
suprafața unui județ întreg, arendând la acea vreme circa 75% din pământul arabil din trei județe din Moldova (așa-numita „Fischerland”). Mochi Fischer poseda cel mai mare trust arendășesc din țară, având în arendă 11 moșii între care și moșia Flămânzi. Pe data de 1 septembrie 1906, Mochi Fischer reînnoi pentru încă 7 ani contractul de arendare pe care-l avea pentru moșia Flămânzi cu mandatarul legal din România al boierului Mihalaki Sturdza, adică până în anul 1914. Un cumnat al lui
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
din România al boierului Mihalaki Sturdza, adică până în anul 1914. Un cumnat al lui Mochi Fischer, pe nume Berman Juster, care uneori era un asociat al său, a încercat de această dată să-l concureze și să-i smulgă moșia Flămânzi. Pentru aceasta s-a deplasat la Dieppe și i-a oferit lui Mihalaki Sturdza o sumă cu 60.000 lei peste valoarea contractului deja semnat în România de prepusul său, obținând de la acesta un alt contract de arendare. Mochi Fischer
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]
-
Mochi Fischer, va suporta toate consecințele financiare. În final, pe data de 20 ianuarie 1907, Mochi Fisher a avut câștig de cauză în Tribunal. Între timp, încheierea contractelor de subarendare cu țăranii din cele 22 de sate care formau moșia Flămânzi, de care depindea viața acestora și a familiilor lor, erau suspendate în așteptarea rezolvării disputei din justiție. Mochi Fisher pretindea că procesul l-ar fi costat 1.000.000 de lei. Țăranii, deși neorganizați formal, prin solidaritatea impusă de interesul
Răscoala Țărănească din 1907 () [Corola-website/Science/303619_a_304948]