3,548 matches
-
profund veridice. (Ă). Un caz asemănător cu cele de mai sus și care are uneori drept rezultat tot schematizarea vieții În operele literare, este psihologismul, stăruința deosebită pe care o pun unii scriitori de a relata cât mai pe larg frământările interioare ale unor personaje. (Ă). Greșeala psihologismului vine de acolo că unii autori, În loc să caute eroii și justificarea atitudinii lor În viața reală - pe care n-o cunosc - Îi Înlocuiesc prin creații de laborator. (Ă). O atare tendință spre psihologism
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin ideile Înaintate pe care le propagă, prin Îndrumările prețioase pe care le dă cenaclurilor”. Iată-ne și la sfârșitul celui de-al șaptelea an (și-un trimestru) de nouă viață literară, de literatură nouă, implementată solid În canoanele realismului-socialist. Frământările și problemele literare au fost multe, cu ecoul În presă pe care l-am menționat În paginile anterioare; dar căile de răspândire ale acestui ecou au fost, În acest an, mult mai puține, căci câteva megafoane care amplificau sau repetau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mai 1911, la propunerea medicului de oraș, administrația comunală a obligat brutarii din localitate să achiziționeze în termen de trei luni mașini sistematice de frământat. Motivul care a stat la baza emiterii acestei ordonanțe a fost următorul: „actualul sistem de frământare a pâinii pentru consumațiunea publică este cu totul primitiv și dăunător sănătății locuitorilor, căci sudoarea cade în aluat”. Doi ani mai târziu, printr-o altă hotărâre a consiliului comunal (7 mai 1913), brutăriile au fost racordate la rețeaua centrală de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este firesc ca, dintre toți oamenii de talent și cultură ai Daciei literare și ai României literare, C. Negruzzi să fie singurul care s-a împotrivit mișcării revoluționare de la 1848. În această abstențiune a lui C. Negruzzi față cu marile frământări, la care iau parte toți prietenii și tovarășii săi, ni se lămurește nouă primul junimist român. Despre această revoluție, pe care nu îndrăznește s-o atace de-a dreptul, nu amintește decât de două ori, pe cât știm1 , când spune că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
idealism rezultă tendința sa patruzecioptistă. Dar același Alecsandri a fost o fire conservatoare, un patriarhalist - am arătat suspinul său după vremea veche și aș mai putea da dovezi 3 -, a fost un boier epicureu, un disprețuitor al ideilor născute din frământările, nevoile, năzuințele populare și îndrăznețe. A fost un junimist. Aceasta este tendința cealaltă. Când, mai târziu, fiind și apreciat, împăcîndu-se apoi și cu "semiorientalismul", care nu mai era bătător la ochi, încetînd și umilirea țării, și temperîndu-i-se cu vârsta și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
provinciilor romane. Cu acest prilej au fost distruse multe cetăți sud - dunărene între care Histria, Halmyris, etc. Abia odată cu reformele militare și teritoriale instituite de Dioclețian s-a pus stavilă repetatelor atacuri barbare la Dunărea de Jos. În ciuda acestor frământări, poporul dacoroman, întrunind virtuțile celor două neamuri din care s-a plămădit, a rezistat valurilor popoarelor migratoare. Adoptarea creștinismului a fost un element important pentru capacitatea de rezistență dovedită în fața vicisitudinilor timp de secole, păstrându-și ființa etnică și limba
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
limba latină lucrări din scriitorii bisericești: Teodor de Mopsuestia și Teodoret de Cir. Pe la anul 449 este atestat în scaunul episcopal tomitan episcopul Alexandru care, la fel ca și înaintașii săi, a păstrat dreapta credință într-o perioadă de adânci frământări. Pe la 458 episcopia Tomisului avea ca titular un alt episcop, pe Teotim II, care se implica în lupta împotriva ereziei monofizite Toată această serie de episcopi tomitani dovedește calitatea deosebită a vieții creștine din Scythia Minor și legăturile intense cu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Scythia Minor și din cele două mari centre ale creștinătății, Constantinopol și Roma, Cassian devine instrumentul perfect ce va sluji Biserica secolelor IV-V d. Hr. prin dimensiunea ecumenică (universală) a operei lăsate. Bogatul conținut de idei, probleme, sugestii și frământări fac lucrările sale actuale și pertinente. Ele au o valoare spirituală universală deosebită pentru viața monahală, în special, și pentru teologie, în general. Pivotul operei sale teologice îl constituie următoarele trei lucrări: I. De institutis coenobiorum et de octo principalium
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
nestoriene, pelagiene și altele. El nu ezită să critice aspru pe episcopul Romei pentru felul în care acesta a tratat delegația fraților săi călugări, veniți la Roma pentru a-și susține și a-și face aprobată formula lor hristologică în legătură cu frământările doctrinare ale vremii. În aceste lucrări găsim scurte mărturisiri de credință de o rară concizie și precizie, dar întâlnim și raționamente și dezvoltări de o rară frumusețe logică și o dialectică neobișnuită asupra raportului dintre divin și uman. Vom semnala
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
necreștin. Distanțarea de amintirea domniei lui Dioclețian constituie în realitate preocuparea și meritul specific al intuițiilor dionisiene. O dată cu aceasta, ele s-au îndepărtat și de rolul ciclului de 532, încetățenit în Apus de către Victoriu de Aquitania. Dionisie Exiguul încheie frământările și inițiativele timide de până atunci prin introducerea la Roma a manierei alexandrine de stabilire a zilei de prăznuire a Învierii. Preocupările mai vechi ale învățatului monah au fost silite să se concretizeze datorită apropierii încheierii ciclului Sfântului Chiril cel
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ci și posibilitatea exprimării voalate a unor idei politice. Mai mult decât la Nicolae Oțelea cu trei decenii înainte, textele dobândesc o haină adaptată realităților autohtone, ceea ce le dă aspectul unor prelucrări. Ț. amplifică morala, trecând în ea ecouri ale frământărilor timpului: disputele teologice sterile sunt puse față în față cu necesitatea armoniei între popoare (Șoarecii și clopotele), unirea provinciilor românești într-o „măreață nație daco-română” este întrevăzută ca rezultat al luminării păturii de jos (Muierea și găina); portrete satirice de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
că nimeni nu poate să facă, n-am proceda cinstit. Atunci nimeni nu și-a putut da seama, abia la Congresul al XX-lea au ieșit la iveală toate lucrurile acestea. Este de înțeles de ce a putut să provoace anumită frământare într-un loc sau altul. Întotdeauna când se pun în fața partidelor asemenea probleme de mare importanță nu se înțeleg dintr-o dată. Sigur, nu în mod negativ arătat, adică că (sic!) este nevoie de adoptare, de însușire, de a ne da
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
plenare a Comitetului Central cu activul de partid din regiunea București, Emil Bodnăraș hașura o corelare sugestivă între capcanele destalinizării și inițiativa lui Constantinescu și a lui Chișinevschi, devenită puerilă în lumina evenimentelor din Polonia și Ungaria: Se știe ce frământări au fost în întreaga lume după Congresul al XX-lea, atât între comuniști cât și între necomuniști, fiecare în felul lui. Ce, a fost ușor să afle despre Stalin lucrurile care s-au prezentat la Congresul al XX-lea (sic
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
singur atât cu organizația de partid, cât și cu tov. responsabil pe linia profesională, în mod individual, având o atitudine de arbitru și nu de conducător al unui asemenea serviciu, motivând această metodă de lucru, ca oamenii să nu aibă frământări și să nu sufere din cauza aceasta serviciul. Această poziție șovăielnică și neprincipială s-a răsfrânt în întreaga muncă a serviciului, ducând acolo că el nu s-a sprijinit pe organizația de partid în rezolvarea multor probleme spinoase care se iveau
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
au avut repercusiuni adânci asupra aplicării principiului de studiere, selecționare și repartizare a cadrelor. Tov. Serghei n-a înțeles și nu s-a preocupat ca să ridice în posturi de răspundere elemente partinice, muncitorești, călite în acțiunile de partid și în frământările și lupta pentru îndeplinire misiunilor, ci a mers pe linia celei mai ușoare rezistențe, lăsându-se influențat de concepția „specialiștilor” care loveau, ponegreau și compromiteau elementelor muncitorești. Numai în perioada de la 1 Octombrie 1948 până la 24 Iulie 1950 au fost
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
dispoziție, în cursul anului 1952, în a doua jumătate. Însă o luaseră razna de tot. Am dat o dispoziție că nu se aprobă nici un fel de dislocări fără aprobarea Consiliului de Miniștri, pentru că pe tot cuprinsul țării s-au creat frământări, stări de nesiguranță pe mari suprafețe, în urma acestor măsuri. Au văzut că se poate face pentru M.F.A., au scos și ei, fără lege. S-au creat anumite instituții noi în ultimii ani, viața nu stă pe loc, în schimb nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
reprezenta temele fundamentale ale existenței, într-o poveste care vorbește despre teatrul din spatele cortinei, teatrul de dincolo de scenă sau spectacol, teatrul ca formă a viului și-a viețuirii. Ca și cum, pentru scurt timp, cineva ar dezvălui toate secretele acestei arte, toate frământările ei și ar invita la privit, pe gaura cheii, în culisele sufletului fabricanților de iluzii, ale meșterilor jongleuri cu visul și cu realitatea, aplaudați, apreciați, huliți sau ignorați, pe scenă, în fiecare seară. Eugenio Barba spune în cartea sa, Casa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
câteva semne ce particularizează experiența. Stimulul urmează calea adevărată de la senzație la imagine. [...] Pentru prima dată, am văzut un grup de teatru, o echipă capabilă să funcționeze ca un fin și indispensabil mecanism. Cinstea și credința lui Liviu Rozorea (Smiler), frământările tăcute ale lui Vladimir Găitan (Pip Thomson), "sufletismul" și dezinvoltura lui Adrian Vișan (Chas), farmecul inocent al lui Mircea Diaconu (Ginger) ne-au descoperit calitățile pe care școala românească de teatru are sarcina să le educe și să le promoveze
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mai dificile! Râsul aici trebuie să înghețe pe buze. Ceea ce reușește în mod strălucit să creeze Alexa Visarion este atmosfera de transă și de somnambulism în care plutesc personajele piesei, personaje care vin de undeva, din culisele vieții noastre, cu frământările colcăind de mult, tamponându-se, carambolându-se prin scenă, trecând prin politică și prin dragoste ca printr-un cataclism. E rezultanta unui exercițiu îndelung, a unui antrenament aplicat riguros înainte de fiecare spectacol. Actorii intră în roluri, treptat, începând de la ora 18
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
vor să afle. Ați vorbit de spectatori ca receptori de artă. Ei sunt de fapt și inspiratori. Din unghiul acesta, dacă vreți să vedeți relația. Regizorul e obligat să găsească neliniștile esențiale, e obligat să dea sens, să dea valoare frământărilor, speranțelor, neputinței pe care oamenii o au în viață. Regizorul trebuie să înțeleagă și să asculte vocile ascunse ale timpului său. E foarte greu să asculți, mai ales când sunetele acestea nu sunt întotdeauna cele reale și nu întotdeauna a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Regizorul trebuie să înțeleagă și să asculte vocile ascunse ale timpului său. E foarte greu să asculți, mai ales când sunetele acestea nu sunt întotdeauna cele reale și nu întotdeauna a asculta înseamnă și a înțelege. Vorbiți de neliniști, de frământări, de speranțe. De ce nu vorbiți despre împliniri? Împlinirea nu este și nu trebuie să fie o propunere a creației. Ea face parte din starea creatorului, dar niciodată împlinirea nu trebuie ilustrată. Creația este o luptă și nu ne putem bate
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
este și nu trebuie să fie o propunere a creației. Ea face parte din starea creatorului, dar niciodată împlinirea nu trebuie ilustrată. Creația este o luptă și nu ne putem bate pentru ceea ce am câștigat. Există totuși un tumult, o frământare, a oricărei victorii, există o incandescență a oricărei biruințe. Există o panică a împlinirii. Acest lucru mă interesează, este dramatic, important. Noi punem foarte puțin în discuție temperatura momentelor de împlinire. Creatorul e mereu în căutare... El nu soluționează și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de îndoială, dorința de a ieși din impas se referă la neputința mea de a mă găsi în ceea ce simt. Creația e unul din domeniile singurătății. Nu știu să fac spectacole, nici filme, ci caut imaginile scenice sau filmice ale frământărilor pe care le trăiesc și care rod în mine. Sau care interesează societatea la un moment dat? Orice semnificație are valoare numai atunci când se referă la realitate, când selectează și transfigurează esența realității. Este necesar să analizăm și în același
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de miză majoră. Cred că lipsește din concepția tinerilor regizori meditația care dă spectacolului valoare și personalitate. Și totuși cine suntem noi? Facem spectacole, multe dintre ele țin pe "umerii" lor teatrul românesc actual. Ne străduim să înțelegem ceva din frământările și aspirațiile unei epoci, implicându-ne într-o anchetă despre viață și om în care martor și judecător e propria noastră conștiință. V-aș propune să discutăm puțin despre montările dumneavoastră după textele lui Caragiale care au suscitat unele polemici
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de a merge în profunzime ai recitit scenic, în timp, anumite texte: Năpasta, Vinovatul, Richard al III-lea, Unchiul Vanea? Spectacolul e un drum în care încerci să-ți deslușești mersul. Încolțit de obsesii, accentuez întotdeauna acele momente care răspund frământărilor momentului. Ambiția mea a fost și încă mai este aceea de a "decupa" momentele care definesc într-un text viziunea asupra existenței. Revin la "temele temei", pentru că dialogul cu opera nu este altceva decât începutul comunicării. Și apoi, de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]