4,485 matches
-
de minune, lecturând numărul din iulie al revistei „Le monde diplomatique“, ediția românească. Nu ți-aș fi scris această cartolină dacă nu ai fi acuzat revista „Le Courrier International“ de stângism. Mirel, răsfoiește acest număr al revistei, pentru a te freca la ochi și reanalizează-ți părerea față de „Le Courrier“, care e posibil să ți se pară chiar de centru-dreapta, în comparație cu titlurile din „Diplo“, bien sûr. Amuzant și relevant pentru condiția intelectualului român, cel din fruntea acestei reviste de stânga publică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
nevăzut din cauza norilor. O mulțime de oameni cu serviete se opreau la baza ei și brusc se înălțau în zbor până dispăreau într-o volbură albă. O pisică mică și roșcată, având șapte capete înșirate de-a lungul spinării, se freca de coapsele muzei, deja afundată până la jumătate în asfalt. Ieșind din cafeneaua scriitorilor, după două săptămâni de căutat un artist pe care să-l inspire și împreună să înfăptuiască minuni nemaivăzute, muza, cu fața trasă, obosită, oprea trecători grăbiți întrebându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
În afară de asta, seamănă ca două picături de apă. Părinții din fotografie Nu-i de ici, de colo să vezi într-o zi cum coboară din autobuz o fetiță întru totul asemenea ție. Să te sperii? Să te bucuri? Să te freci neîncrezător la ochi, sperând să limpezești imaginea din „oglindă“? „Găinile cotcodăcesc. Câinele moțăie. O fetiță fără tată și o altă fetiță, fără mamă, beau limonadă. — Ai și tu nouă ani, nu-i așa? întreabă Luise. — Da, face Lotte. La 14
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
fragment din Poarta neagră, unde Arghezi îl descrie, în detaliu, pe filfizonul de director al închisorii Văcărești, în timp ce-și „pune cu migală mănușile de ață cenușie, interesat, la fiecare deget, de forma splendidă pe care o căpăta încălțat, frecându-le cu un lung masaj satisfăcut, de la rădăcină la vârfuri, și beat de plăcere, ca și cum s-ar masturba la cinci organe deodată, înrădăcinate ca bananele pe un singur ciorchin.“ Dl profesor regretă o clipă că nu avea asupră-i Poarta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
iar în context este relevantă informația referitoare la cantitatea precisă, exprimată de N1, acordul se poate face cu N1: (133) a. Un pachet de margarină a fost estimat / ?estimată la 700 de calorii. b. Un pachet de margarină trebuie frecat / ?frecată cu 200 de grame de zahăr. În (133) se poate face acordul fie cu N1, fie cu N2. Totuși, sunt contexte în care este preferat acordul cu N1, deși predicatul nu se aplică exclusiv lui N1: (134) a. O sticlă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
copiii vor fi Întorși pe o parte pentru a nu se asfixia cu lichidul vomat. Atât ziua cât și noaptea, pacientul va Încerca să doarmă câteva ore Întro cameră bine aerisită, cu temperatură moderată. În timpul senzației de greață se va freca dosul mâinii cu un pieptene iar În timpul vomei se va face masaj pe abdomen, În punctul situat la mijlocul liniei care unește vârful osului stern cu ombilicul. Se Întrerup tratamentele cu medicamente de sinteză, de tip psihiatric, care ar putea irita
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
acră, sosuri grase, maioneze cu ou, alcool, tutun, oțet), detectabile În respirație chiar la 72 de ore după ingerare. De remarcat că ceapa este digerată În stomac iar mirosul este degajat prin plămâni. În plus, s-a constatat că usturoiul frecat pe talpa picioarelor se va regăsi În respirație. -afecțiuni dentare și ale cavității bucale (carii neglijate, abcese dentare, gingivită, pungi paradontale, limbă Încărcată, amigdalită); - afecțiuni ale căilor respiratorii (laringită, sinuzită cronică, rinită, angină); -xerostomie -gură uscată după vorbire Îndelungată sau
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
să deschid clapa de la telefonul mobil, alt subterfugiu, mai clasic, oglinda, acolo o fată de 15-16 ani, o voi ascunde, ce mai e de scos, suflecă mîneca, o candoare întreagă cît de repede le am de pus la loc! cremă, freacă mîinile, Itești două cucoane, una depășită de grăsime, gesturi de mirungere, cum imit gesturile studiate de la teatru, simulînd același lucru! ne batem joc de copii făcîndu-i apți de sexualitate înaintea sexualizării, oricum, tu ești prima, îți jur! următoarele minute condamnate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
d-apoi, cum să tac eu la laborator! cauți microbii din plantă, din tomată, de exemplu filodeda nevorum, fac parte din aceeași familie, filodontide, domnișoară, cercetări? p..., asemănată cu ce? cum ne zice profesoara de fitopatologie, tu n-ai ce freca! cum, doamnă, domnișoara profesoară, eu nu permit așa! scleroți, nouă am luat, am zis, doamnă, eu cam nu știu nimic! ea mi-a zis, cam știi! cam de cît, așa? cam de nouă, așa! Cluj întremat bine, set de containere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
albă, turla patru muchii dungate, pînă să intre în sat șoseaua pomană în coșnițele acoperite cu ștergar, gîlma locuită biserică și peste ea tot biserică, mii de kilograme de făină, căruțaș, i-am dat doi lei, du-te și bea! frecați-vă pe genunchi, v-am pupat, sănătate de sufletul părinților, Paraschiva-Ioan părinții mñei! ies harbujii, de-asta mă doare, cît am mîncat de la frigider rece, nu la prima, la a doua cobor, băiatul meu o fost la Băneasa pi timpu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nervoase. Acum am devenit mai înțeleaptă. Când sunt furioasă pe o persoană care mi-a făcut o nedreptate, nu mă gândesc la răzbunare, pur și simplu îmi transform “energia” negativă făcând diverse lucruri constructive, sau fac curățenie în casă. Și frec, frec la mizerie, ca și cum aș vrea să elimin “neplăcerile” din sufletul meu, care mă apasă. În timp ce fac acest lucru, mintea mi se “relaxează” și găsesc mai ușor soluții la probleme, și am și satisfacția că am făcut un lucru bun
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
Acum am devenit mai înțeleaptă. Când sunt furioasă pe o persoană care mi-a făcut o nedreptate, nu mă gândesc la răzbunare, pur și simplu îmi transform “energia” negativă făcând diverse lucruri constructive, sau fac curățenie în casă. Și frec, frec la mizerie, ca și cum aș vrea să elimin “neplăcerile” din sufletul meu, care mă apasă. În timp ce fac acest lucru, mintea mi se “relaxează” și găsesc mai ușor soluții la probleme, și am și satisfacția că am făcut un lucru bun. Așa cum
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
va aparține poporului și calicilor nu le va mai aparține nimic. Din acest motiv, cînd un IMS a poposit în Ghireni, am alergat să vedem ce minune mai are poporul. Ce frumos mai torcea motorul și cu ce pasiune mai freca șoferul tabla frumos vopsită! Băi, mi se adresează acesta. Mă remarcase că eram cel mai deștept dintre drăcăraia satului. Da, nene, răspund supus. Dă-mi mutelca aceea de pe capotă! Mă reped servil să execut comanda. Cînd să apuc mutelca șoferul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Dacă eu aș fi aici, ce-aș vedea? Oriunde aș pleca, aș lua-o la vale! Or, noi, oriunde am pleca, o luăm la deal! Că doar nu putem sta cu picioarele în sus și cu capul în jos! Se frecau oamenii la ochi și nu se dumireau cum poți trăi pe o minge și să pleci în orice direcție la deal. Gura lumii este slobodă și a auzit învățătorul. Gîndeam că de acum sigur o să mă ridice. Ia spune, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
au întors și m-au legat cu centura unuia și m-au tîrît spre tranșeea care ducea la un bordei. După un timp, unul urlă: A deschis ochii! Și, speriat, o rupe la fugă. Altul mai milos însă m-a frecat cu zăpadă și a chemat brancardierul. M-au adus la viață, de dincolo de mormînt! Moș' Gică, dar parcă rîndul trecut spuneai că te-a găsit un rus, care vroia să-ți fure cizmele. Așa am spus?! Exact așa ai spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
obosea văzînd cu ochii. Treabă multă la avere multă. Zorii te prindeau la o mulțime de îndatoriri și cînd răsărea Soarele erai deja sleit de puteri. Cînd Soarele era sus, cocoțat pe dealul dinspre Răsărit, atunci se trezea Natașa. Se freca la ochi alene și striga alintată: Băietu', ce-i dai fetei să pape? Surpriză, spunea vesel Dorel. Dar mai întîi băița. Nu, băița după masă, gîngurea gingaș Natașa. Abia după ce servea masa, Natașa făcea băița. Nu-ți speli copila pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
în cabina de vot îmi mîngîiam alesul, îl dezmierdam, îl pupam cu duioșie pe pătrățica lui și-i bușesc cu sete o ștampilă, mică dar bățoasă. Îmi fac cruce, pup micul crucifix pe care îl port la gît și îl frec ușor de numele candidatului. Oftez și mă uit spre răsărit, iar îmi fac cruce și ies din cabină, pe deplin convins de succes, pun votul în lădoi, mai zic un "Doamne ajută!", dau ștampila și îmi recuperez buletinul. La biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bucurat cînd acesta și-a terminat cuvîntul. Îl aplaudăm. Bătrînul se ridică vioi, se îndreaptă spre vorbitor, îi ia mîna, i-o strînge, îl bate pe spate, îl mîngîie pe creștet, pe chelie. Domnul ex-prim-ministru nădușește, scoate batista și-și freacă exasperat chelia. După nostimul incident, în sfîrșit, se pornește armata de chelneri. Bătrînul pleacă puțin capul și spre uimirea noastră își pune cu mare dexteritate proteza. Pișicher, ne zîmbește, pune o mînă pe mîna doamnei ministru și cu un deget
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tot împreună și auzim mare zarvă pe imensul hol. Moare, țipau unele femei alergînd. Ieșim și noi și vedem îmbulzeală la apartamentul domnișoarei. Întrăm înăuntru și ce vedem este incredibil. Mă răcesc... mă răcesc... scîncea abia auzit domnișoara... Femeile o frecau cu spirt și în bucătărie forfotea o oală. Moare de foame, șușoteau gospodinele îngrijorate. Am aflat apoi amănunte. Domnișoara a făcut o vizită în Maroc. A văzut Casablanca, Rabat, Marrakesh, Meknes. Toată această destrăbălare a costat-o două sute de dinari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
niște bani în cutia de cafea... spunea ea cu limbă de moarte. Pe măsură ce supa călduță intra în stomăcelul ei, plăpîndul trup de vreo patruzeci de kilograme prindea viață și-și revendica dorința de a trăi. Celelalte gospodine continuau să o frece pe corp cu spirt sanitar. Era atîta dorință de a o ajuta, de a reda vieții un trup pîlpîind abia, abia, încît eu cu Florea am fost mișcați profund. Ei, bădie, la străini vrei să pleci? Vor sări străinii să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
din atîtea miliarde. Sînt de acord întru totul și devenim prieteni la cataramă. Îi păzesc geanta cînd e nevoie și ea mi-o păzește pe a mea. Un om grăsuț strănută în palme. Mă îngrozesc cînd îl văd cum își freacă apoi palmele ca să dispară umiditatea. Îmi imaginez că apoi va deschide o ușă și după aceea o voi deschide și eu. Brr! Deodată, de pe panou dispare scrisul. Ne uităm unii la alții. Alergăm la panoul general. Zborul nostru are scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
receptacul care conținea tot ce vibrează în natură, pămînturi, ape, metale. Pentru comunicarea cu enganga se fac incizii, să se vadă dacă acest lucru este posibil. Și tu ești deja un enganga? Nu înțelegi, comuniune... loc de adunare... Adică? Se freacă în cap, dă ochii peste cap și o face pe-a omul care nu se înțelege cu mine datorită limbii. Continuă: Sîngele este băut de inițiat și de nașul lui... O fac pe prostul. Tu ai fost inițiat de naș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
și o cafea bună. Mă inviți și pe mine? Se poate, fără tine nici nu concep... Rîde. Leagă calul de un stîlp, deși nu era nevoie. Ne așezăm la masă. Își scoate pălăria, arătîndu-și un început bunicel de calviție. Se freacă pe cap cu un soi de batistă. Apa rece ne mai înviorează. Fără să-l întreb, începe o poveste. Tu îmi aduci aminte de un prizonier al meu, atunci, în chestia cu Golful Porcilor... Mă simt aproape jignit. Ce mama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ochilor...Nu-mi mai dădeam seama dacă visez sau sunt treaz. O căldură moale a început să-mi mângâie pleoapele...Fără să vreau, am dus palmele la ochi. Lumina a dispărut, dar i-am simțit prezența pe mâini. Mi-am frecat ochii, molcom, lenevos. În mădulare simțeam o oboseală plăcută. Când am deschis ochii, mi-am dat seama că soarele dimineții scăpase dârlogii unei raze care, furișată printre perdele, își găsise de hârjoană cu pleoapele mele...M-am uitat nedumerit în
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
Per pedes, apostolorum Mai bine Înainte decât după război să-mi manifest vitejia. Cum? Analizând, cu o săptămână Înainte, ziua mersului pe jos; riscând oprobiul unor ecologiști vopsiți precum cioara care se vrea papagal, dar totuși entuziaști și care-și freacă palmele de bucurie c’au obținut barem atât. Dacă ar calcula la rece, ar afla Însă că... Drumul spre iad e pavat cu bune intenții. Iar când n’ai o bună intenție - uitând că te Îndrepți spre iad - te uiți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]