5,287 matches
-
și într-o atmosferă solemnă, drapelul de stat din țara pe care o reprezentau. În acordurile imnului național al României, doi militari români, aparținând regimentului 3 Gardă și Protocol, sergentul major Voicu Răzvan și Sergentul Mihai Daniel, în ținuta de gală, au înălțat tricolorul românesc alături de drapelele celorlalte state N.A.T.O. La încheierea ceremoniei reprezentanții celor noi șapte state membre ale Alianței Nord-Atlantice s-au felicitat reciproc, primind urările de bun venit ale mai vechilor membri. România a dobândit, cu această
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
174-178, V, 197-198; Iorga, Oameni, I, 429-434, II, 452-454, 459-461, 465-467, IV, 210-211; Haneș, Studii, 155-190; Const. V. Gerota, Poezia lui A. Vlahuță, București, 1916; Davidescu, Aspecte, 526-527, 634-636; Sanielevici, Cercetări, 113-116; Vianu, Opere, II, 197-199, 599-620, 684-692, V, 160-167; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 34-38, 235-241, 288-291, 301-306; Lovinescu, Scrieri, I, 290-300, VIII, 277-289; Artur Gorovei, Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
A. Vlahuță și I. L. Caragiale, București, 1938; Munteano, Panorama, 123-126; G. Dimitriu, Poetul A. Vlahuță, Focșani, 1939; Ion Negoescu, Începuturile culturale și literare ale lui Al. Vlahuță la Târgoviște, Târgoviște, 1940; Călinescu, Ist. lit. (1941), 490-495, Ist. lit. (1982), 555-561; Gala Galaction, Vlahuță, București, 1944; Silvian Iosifescu, Alexandru Vlahuță, București, 1949; Cezar Petrescu, Alexandru Vlahuță și epoca sa, București, 1954; Gheorghe Vlahuță, Amintiri despre Alexandru Vlahuță, GL, 1955, 28; Al. Bojin, Alexandru Vlahuță, București, 1959; Pamfil Șeicaru, Scrieri din exil, I
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Ion Agârbiceanu, prezent frecvent cu nuvele (În luptă, Fefeleaga, Vârvoara, Luminița, Popa Man ș.a.) și mai tinerii D. D. Patrașcanu (Din amintirile lui Constantin Casian, Învingătorul lui Napoleon, O excursie de plăcere, Înzăpădiți), N. D. Cocea (Urlătoarea, Pâne albă) și Gala Galaction (Pădurarul Ion Bentu, O scrisoare găsită în zăpadă, La Vulturi, În drumul spre păcat, Calipso, greaca, fecioara, Alfa din Orion). V.r. mai găzduiește pagini trimise de zeci de prozatori, de prestigiu sau în curs de afirmare, precum I. L
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
Clasificări literare, Sărmanul Dionis, Titu Maiorescu), Charles Drouhet (cu studii referitoare la modelele franceze ale pieselor și „legendelor” lui Vasile Alecsandri). Pe aceeași linie se înscriu „modernistul” N. Davidescu (Alexandru Macedonski) și esteticianul D. Caracostea (Un poet nou , articol despre Gala Galaction). Promițătoare sunt și textele privitoare la autori români (G. Diamandy) și străini (Gabriele D’Annunzio, Oscar Wilde), semnate, din 1913, de tânărul Aureliu Weiss. V.r. este susținută și de mulți colaboratori care își îndreaptă interesul spre celelalte arte
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
despre literatura comparată), Pompiliu Eliade (cu un text asupra lui Richard Wagner), G. Tofan (cu medalioane ale compozitorilor bucovineni), un A.Z. (cu un text despre George Enescu) și, în sfârșit, cronicarii teatrali, cei ce urmăresc producțiile bucureștene - N.D. Cocea, Gala Galaction, Tudor Arghezi, Aureliu Weiss, și ieșene - Octav Botez, C. Alexandrescu și G. Topîrceanu. Țintind să fie nu doar o revistă literară, ci și una științifică, V.r. alocă un spațiu considerabil tuturor domeniilor, de la cele umaniste până la cele exacte
VIAŢA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
biotopurilor (poziție geografică, altitudine, pantă, expoziție, vântul, temperatura, umiditatea, luminozitatea, solul, suprafața și forma) într-un tabel. 2) Stabilirea structurii verticale (stratul arborilor, arbuștilor, ierburilor). 3) Determinarea aspectul sezonier și specificarea fazelor vegetative la plante. 4) Colectarea de: frunze cu gale, de la baza și vârful tulpinii, flori cu adaptări la polenizare prin vânt și prin insecte, flori de diferite culori. 5) Observarea intervenției omului în ecosistemul de pădure . Ustensile și materiale: busolă, ruletă, foarfece, cuțit, lupă, pungi de plastic, cutii, etichete
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
Sebastian Moldovan, Kristina Rațiu, Marius Suciu, Veres Szabolcz, Mirela Trăistaru și Bogdan Țucudean au fost selectați în martie, la Viena, dintre mai mulți candidați. Cele mai bune trei lucrări vor fi recompensate cu premii în valoare de 3.000 euro. Gala de decernare a premiilor va avea loc în noiembrie, în București, și va include o licitație pentru lucrările celor zece pictori, organizată de Casa Sotheby’s, cu scopul dezvoltării unor programe de promovare culturală pentru copii. » Sibiu Dans 2007 Festivalul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
Inaugurat cu probleme, din cauza lipsei încălzirii, cortul a fost adesea criticat, în special de organizatorii de concerte, fiindcă nu asigură o acustică bună, însă s-a dovedit extrem de util și chiar a fost apreciat la alte evenimente, cum ar fi Gala Premiilor UNITER. Fiindcă nu se doreau noi șantiere în Sibiu, planurile pentru construirea de săli au fost amânate pentru 2008, când municipalitatea plănuiește și ridicarea unui nou teatru. Un alt proiect de infrastructură rămas în urmă, și care impresionează negativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
Film Fest“, acestuia adăugându-i-se Maratonul European de Poezie. Ambele vor avea loc în octombrie. 10 de nota 10 Cireșele de pe tort Câteva dintre cele mai interesante evenimente de până acum, în ordine cronologică: » Concertul Scaligero - Scala din Milano » Gala premiilor UNITER » Sibiu Jazz Festival » Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu » Expoziția „Culorile Avangardei“ » Festivalul Internațional de Film Transilvania - TIFF » Festivalul ARTmania » Festivalul European de Animație - aniMOTION » Festivalul Internațional al Artei Lirice » Festivalul Național al Tradițiilor Populare Klaus Johannis, primarul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
des effets de pathémisation à la télévision, în Plantin, C., Doury, M., Traverso, V. (eds.), Les emotions dans les interactions, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 2000, pp. 125-155. Chomsky, Noam, Language and mind, Harcourt Brace Jovanovich, New York, 1972. Church, K., Gale, W., Hanks, P., Hindle, D., Parsing, word associations and typical predicate-argument relations, în Current Issues in Parsing Strategies in Social Interaction, Cambridge University Press, Cambridge, 1991, pp. 56-289. Ciorănescu, Alexandru, L'Avenir du passé. Utopie et littérature, Gallimard, Paris, 1972
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Jude are în palmares și Marele Premiu la festivalul de la Bilbao, un premiu la Sundance, Trofeul DaKINO, premiul pentru Cel mai bun scurtmetraj, obținut la Festivalul Filmului Est-European de la Cottbus sau Marele Premiu pentru scurtmetraj, la festivalul de la Montpellier. În gala festivalului spaniol au mai fost premiate peliculele Nasija, regizată de spaniolul Guillermo Rios Bordon, Porno, de germanul Jan Wagner sau Abandonatti, în regia lui Joan Soler. Tradus în germană Romanul lui Florin Lăzărescu, Trimisul nostru special, pentru care autorul a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
la final, când deja pleca. Mi-a părut rău toată seara. Festivalul „George Enescu“ Muzică și discursuri Bedros Horasangian Festivalul și Concursul Internațional „George Enescu“, ediția a XVIII-a, au debutat la Sala Palatului din București printr-un concert de Gală. Ca avanpremieră la festival, cu o zi înainte, a avut loc și o conferință de presă, unde veșnic morocănosul ministru al Culturii și Cultelor din România, Adrian Iorgulescu, a combătut alături de mult simpaticul director artistic al festivalului, Herr Ioan Holender
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
și altuia dintre sponsori, plus detalii legate de partea muzical-cultural-artistică, prezențele de marcă din festival și ce ne așteaptă în următoarele trei săptămâni. Pe viu sau prin multiplele transmisii ale posturilor de radio și televiziune. Nu mai insistăm. Concertul de Gală a debutat prin firescul control antitero, ținând cont de prezența șefului statului, piu-piu, la metale, restul pe măsuță, așa cum deja este obișnuit democratul modern să-și apere pielea și dragostea de glie. Mai fistichie ni s-a părut dispoziția dată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
fost pomenit doar în treacăt, printre atâtea alte realizări notabile, dar vom reveni asupra acestui aspect -, au apărut protagoniștii primei seri: dirijorul Gheorghe Costin, de la Filarmonica, de unde altminteri, din Timișoara și extravagant-multiefervescent bonvivantul Ioan Holender. Domnia sa a făcut toți banii Galei, ca să ne exprimăm colocvial, a prezentat solistele și soliștii, a glumit, a ironizat cu finețe și a bine dispus o lume care aștepta cu înfrigurare marea muzică. Marea muzică a concertului de gală a fost livrată în doze homeopate, alături de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Ioan Holender. Domnia sa a făcut toți banii Galei, ca să ne exprimăm colocvial, a prezentat solistele și soliștii, a glumit, a ironizat cu finețe și a bine dispus o lume care aștepta cu înfrigurare marea muzică. Marea muzică a concertului de gală a fost livrată în doze homeopate, alături de comentariile spumoase ale unui om de lume trecut și prin lumea largă, și prin chingile constrângătoare ale directoratului Operei din Viena. Nu e ușor să ajungi acolo, este și mai greu să te
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
directoratului Operei din Viena. Nu e ușor să ajungi acolo, este și mai greu să te menții. Și să rămâi și cu zâmbetul pe buze, dincolo de invidiile și orgoliile artiștilor, dincoace de jocurile politice și răsucelile propriei biografii. Seara de Gală a fost concepută nu chiar pe gustul nostru și nici, poate, binevenită, pentru solemnitatea cuvenită momentului inaugural. Ca o suită de momente muzicale - arii din opere - unde, așa a fost gândit scenariul, să se prezinte câteva dintre personalitățile scenei lirice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Festivalului și Concursului, din care nu lipsesc nume sonore precum Nicolae Herlea, Ștefan Niculescu sau Cornel Țăranu. Există pericolul de a cădea într-un soi de pompierism A fost o seară de succes de public, TVR a transmis în direct Gala, iar muzicienii români s-au prezentat la nivelul prestigiului internațional dobândit. Ca să amintim câteva nume de rezonanță, Alexandru Agache, deja în plină glorie internațională, dar și mai tinerele/tinerii Nicoleta Ardelean, Anda-Luise Bogza, Carmen Oprișan, George Petean sau surpriza plăcută
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
privește, nu-mi propun deloc să fiu exotic, ci doar să fiu eu însumi - altfel nici n-aș putea scrie...“, mărturisea, de curând, Dan Lungu într-un interviu acordat „Suplimentului de cultură“. ION BARBU A ÎNVINS CAPITALA CU PERIFERIA LA GALA SOCIET|ȚII CIVILE Secțiunea „Artă și Cultură“ a Galei Societății Civile, ediția 2007, a fost câștigată de proiectul Petrila - Periferia Culturală Europeană, realizat de Ion Barbu prin Societatea Culturală „Condiția Română“. Un proiect nominalizat la Marele Premiu (adjudecat de Asociația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
doar să fiu eu însumi - altfel nici n-aș putea scrie...“, mărturisea, de curând, Dan Lungu într-un interviu acordat „Suplimentului de cultură“. ION BARBU A ÎNVINS CAPITALA CU PERIFERIA LA GALA SOCIET|ȚII CIVILE Secțiunea „Artă și Cultură“ a Galei Societății Civile, ediția 2007, a fost câștigată de proiectul Petrila - Periferia Culturală Europeană, realizat de Ion Barbu prin Societatea Culturală „Condiția Română“. Un proiect nominalizat la Marele Premiu (adjudecat de Asociația Salvați Dunărea și Delta) și la care am fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
la Marele Premiu (adjudecat de Asociația Salvați Dunărea și Delta) și la care am fost părtași, cu „Suplimentul de cultură“, vara trecută, când am relatat de la lucrările primei și ultimei ediții a Festivalului Periferia Culturală. Ceremonia de decernare a premiilor Galei Societății Civile a avut loc pe 31 mai, la Teatrul Național din București. „Având în vedere că Sibiul a fost declarat pentru anul 2007 Capitală Culturală Europeană și ținând cont că pentru a ajunge în orice capitală trebuie să treci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
adormit, să arăți ca și cum ai fi băut un espresso dublu“. Armand Assante a văzut la Sibiu pentru prima oară și filmul lui Cristian Mungiu, câștigător al „Palme d’Or“. TIFF-ul sibian se încheie duminică, la 21.30, cu o gală transmisă în direct de TVR1 și cu proiecția filmului Restul e tăcere, al lui Nae Caranfil. Revoluție pentru Mungiu Filmul 4 luni, 3 săptămâni și două zile, al lui Cristian Mungiu, a creat adevărate isterii în Sibiu. Biletele s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
istoria îl contrazice total. La Cannes, românii cerșesc cu pechinezul și pisica Festivalul de la Cannes, ediția 60, în fâșii subțiri de hârtie, care cum vin. Sms-ul lui Cristi Mungiu, răspunzând la sms-ul meu cum că să n-aibă emoții, înaintea galei de închidere: „Cum să n-am... Îmi amintesc cuvintele maestrului, may the force be with you!“. Pe urmă euforia, îi auzeam pe jurnaliștii străini înștiințându-și telefonic redacțiile - „v-am zis eu“ -, aplauzele tuturor jurnaliștilor străini din sala cu calculatoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
suficient să faci un film foarte bun, trebuie să ai și noroc și un agent de vânzări, cum e Wild Bunch, care să se bată pentru tine. Ce bine că juriul, așa cum i s-a spus lui Cristian Mungiu după gală, și-a propus să premieze filme, și nu nume. Cea mai bună bere 1664 Promise Me This n-ar fi ajuns nici la Slobozia, dacă n-ar fi fost semnat de Emir Kusturica. O avalanșă de vulgaritate și prost-gust de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
succeselor trecute. Calofilia riscă să-l înghită pe acest cineast senzorial, care pierde tot dacă n-are un pic de substanță îndărătul glazurii. Și au mai fost la Cannes: cei mai buni shrimpi pe care i-am mâncat buchet după gală, cea mai bună bere 1664 băută tot atunci, un prieten care m-a sunat de la București imediat după ce s-au anunțat premiile - „te-am sunat pentru că n-aveam cu cine să mă bucur“ -, dar și „oboseala de Cannes“ - de lume
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]