3,734 matches
-
a întâmplat lui Mumuleanu a făcut posibilă literatura. "Talentul - notează biograful - oricât de ascuns să fie, trebuie să se dea pe față și mai vârtos când i se înfățășează mijloacele de a se cultiva"67. Toată cariera acestui prim poet genial se aranjează în funcție de "locuri favorabile", de "prilejuri" și de "pricine" - adică de cauze oportune: faptul că iubește în tinerețe, că se găsește la curtea unui boier, că e trimis în exil la o moșie, că se nimerește la inaugurarea unei
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
e constituirea unei practici "industriale" de producție și circulare a unui imaginar al genialității. E o ilustrare de serie mare, în care nu autorii contează, ci vehicularea unor reprezentări specifice în interiorul unui discurs care își impune propriile constante: apariția simptomatologiei geniale la vârstă fragedă, dezvoltarea unei practici a exemplarității etc. Sunt genuri ale geniului infantil: Aceste povestiri erau parte a emergenței unei literaturi pentru copii în cadrul căreia au fost publicate alfabetarele în anii 1820, și care și-a luat avântul în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tocmai neputința ei de a asigura o circulație a geniului relevantă pentru destinul literaturii 80. Revenind la cazul românesc, putem analiza ramificarea stufoasă a discursului despre geniu în secolul al XIX-lea: broșurile populare care vorbesc despre geniile-copii, tema feminității geniale care apare insistent în textele politice ale lui Heliade Rădulescu sau Rosetti, recurența clișeelor despre Geniul României sau geniul național în oratoria epocii, demonstrațiile lingvistice care implică "geniul limbii române", abundenta literatură a boemei și a condiției poetului genial (cum
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
feminității geniale care apare insistent în textele politice ale lui Heliade Rădulescu sau Rosetti, recurența clișeelor despre Geniul României sau geniul național în oratoria epocii, demonstrațiile lingvistice care implică "geniul limbii române", abundenta literatură a boemei și a condiției poetului genial (cum sunt textele lui Negruzzi, Pantazi Ghica, Kogălniceanu, Heliade Rădulescu etc.). Dar o asemenea cartografiere discursivă nu ne va ajuta să înțelegem felul în care geniul se aplică la literatura română și la realitățile productive ale locului, nu ne va
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de descoperire bruscă a democrației, cu abundența de scriitori și critici din economia contemporană a rețelelor sociale. * * * Sarsailismul presupune aceleași forțe și energii care participă și la întemeierea literaturii într-o cultură emergentă. E o transcriere în oglindă a mitologiei geniale, ca negativul unei fotografii în care s-a schimbat polaritatea imaginii. În Echilibrul între antiteze Heliade Rădulescu formulează echivoc: "[...] aceștia sunt Sarsailii literaturii și științelor. Nimic nu știu, nimic n-au învățat și de toate zic că știu"32. Or
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tuturor indivizilor. Ceea ce presupune Heliade Rădulescu e o capacitate existentă în fiecare individualitate. Prin însăși condiția sa singularizată, prin libertatea sa de acțiune, prin singularitatea de atitudine și comportament care nu îl lasă să se confunde în masă, individul este genial. Această opțiune îl va face pe Heliade Rădulescu să respingă orice definire a creativității colective pe baza unei noțiuni a "poporului". Așa cum subliniază în câteva împrejutări, unificarea societății într-o singură voință amenință latențele creatoare: criticul le va reproșa contemporanilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt definiți printr-o interioritate diferențiată sau o acțiune politică singularizată. Individualitatea lor ține de drepturile politice: opiniile pe care pot să le exprime, voința pe care pot să o arate, deciziile pe care le pot influența. Ceea ce îi face "geniali" e o anume capacitate de cunoaștere a realității din Țara Românească, o înțelegere a regimului de proprietate, a nevoilor oamenilor locului etc. Adică solidaritatea cu națiunea și cu resursele ei. De aceea boierii sunt "reprezentativi". Heliade Rădulescu nu îi tratează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei, devenind o facultate administrativă comună, o capacitate necesară conducerii oricărei activități. Înainte de a examina mai îndeaproape mecanismul de producție al acestei genialități, să mai observăm că saint-simonismul a impus un mod de investire a indivizilor bazat pe capacitățile cognitive. Geniali sunt cei inițiați în ordinea lumii, care îi înțeleg logica internă sub una dintre expresiile ei fenomenale: lege, fire, natură, sens etc. Numai cel care cunoaște "legea" are putere de anticipare. Poate fi vorba de o lege a istoriei presupusă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în ce măsură acest ceremonial de consacrare a geniilor ținea de un exercițiu cotidian al presei, așa cum sunt reportajele, știrile sau foiletoanele. Portretele, livrate lunar pe prima pagină a revistei, cu poza alături, aveau caracterul oricărei rubrici fixe. Creația și consumul figurii geniale țin de condițiile comunicării jurnalistice: perisabilitate, serialitate, dependența de ocaziile zilei. În esență, e un discurs despre actualitate. Nu trebuie să ne așteptăm de la acest "panteon" constituit în curgerea unei activități publicistice să stabilească o ordine severă a valorilor, să
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ritmul publicației periodice - cu riscul desigur de a expune ridicolului calificarea neobosită a genialității. Pentru că recrutarea de genii e un proces în curs, realizat prin captarea unei surse neîncetat productive. La capătul biografiilor, Vulcan e preocupat să menționeze continuarea activității geniale: "Activitatea penei acestui scriitoriu e atât de mare încât în momentul de față el scoate pre fiecare săptămână câte o coală din Arhiva istorică a României, dă câte trei articoli mari la Românul, colaborează regulat la Sentinela etc." notează despre
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o face cu fraze emfatice și umilință prefăcută: "Simțim debilitatea puterilor noastre" spune undeva. E o retorică, desigur. Însă în spatele ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în care se apreciază eroismul unui destin. Există
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și umilință prefăcută: "Simțim debilitatea puterilor noastre" spune undeva. E o retorică, desigur. Însă în spatele ei trebuie să distingem și o admirație care s-a "specializat". Vulcan, care revendică pentru sine o apreciere a vieților geniale, lasă altora aprecierea operelor geniale: "Dară lăsăm altora onoarea și totodată sarcina plăcută dar grea de a aprețui creațiunile poetice ale lui Bolintineanu"96. Frumusețea operei nu se apreciază în același cadru în care se apreciază eroismul unui destin. Există două filiere paralele ale admirației
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o exegeză a operei. Însă inițial o asemenea precauție nu exista și realitatea e că foarte repede sacralizarea a fost amputată de capacitatea ei de a descrie opere. Pentru Heliade Rădulescu un singur discurs al admirației cuprindea personalitatea și opera genială. Vorbind despre indivizi excepționali, el putea să vizeze, în interiorul aceluiași cadru conceptual, și creația lor. Asta nu înseamnă că figurile sacralizării se combinau cu un set de instrumente pentru analiza textuală. Nu trebuie să ne așteptăm ca elogierea unui "profet
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ameliora rezultatul final. Gesticulația analitică se situează în amonte față de publicare - ca un discurs al normării - nu în aval, ca un discurs al aprecierii. Nu o critică de text se însărcinează cu descrierea capodoperei, ci tot un discurs asupra personalității geniale. Cea mai simplă rezolvare e să cuprinzi "opera" în narațiunea vieții creatorului. "Sunt poeți a căror putere creatoare se manifestă nu prin vorbe, ci prin fapte", notează Heliade Rădulescu într-un text din 1868. Și continuă: "Poeții în fapte sunt
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
patriei sau din Revoluția de la 48, "verginele" sau primul venit: personajul care izbutește să inspire acțiunile și conduita altora, să "scrie" cu trupul și cu gesturile lui o altă narațiune, din viitor, e în acest mod diafan, supramaterial, un scriitor genial. E o posibilitate greu de conceput și de înțeles ulterior, care îi permite lui Heliade Rădulescu să adopte o poziție paradoxală în raport cu societatea autorilor contemporani. Cel care a rămas ca fondator al literaturii române a fost indiferent la realizările scriitorilor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care stă ca model "profetic", care prin corpul lui semnifică într-un alt plan sau într-un alt moment, e "scris" onomastic și prin nume își exercită funcția lui modelatoare. De aceea, toată căutarea lui Heliade Rădulescu pentru o literatură genială se va reduce în cele din urmă la edificarea unui vast nomenclator. Ca să obțină un popor al poeziilor încarnate, va trebui să imagineze un popor de nume. 2.8. Botezul scriitorilor. Reverii mimologice Sensibilitatea lui Heliade Rădulescu pentru numele proprii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
despre posibilitatea de a percepe literatura fragmentar, așa cum simțul comun operează cu citate și bucăți din opere pentru a indica forța întregului; așa cum se obișnuiește evocarea unor fragmente din Eminescu sau Caragiale ca un soi de metonimie a marii creații geniale, transferând asupra citatelor aura estetică și prestigiul operei în ansamblul ei. În activitatea de metaforizare a epocii era vorba de investirea cu calități estetice tocmai a fragmentelor decupate: ceea ce mărgăritărelele încercau să reprezinte era o experiență sensibilă făcută posibilă prin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Maiorescu face același lucru, se gândește la mulțimea celor care simt chemare pentru scris. În asta constă critica pe care o face galeriei de portrete alcătuită de Aron Pumnul în Lepturariu. Dacă citează caracterizarea lui Prale, "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"1, e pentru că portretul oferă o perspectivă interioară asupra unui autor indiferent, atribuie unui minor caracterul excepțional al vocației literare ("ciudățenia"). Iar comentariul sarcastic al lui Maiorescu subliniază derizoriul acestei calificări nejustificate a unei interiorități
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
perspectivă interioară asupra unui autor indiferent, atribuie unui minor caracterul excepțional al vocației literare ("ciudățenia"). Iar comentariul sarcastic al lui Maiorescu subliniază derizoriul acestei calificări nejustificate a unei interiorități: "Mai toți suntem spirite universale, ca Pralea, și, ca dânsul, bărbați geniali - însă cam ciudați în felul nostru"2. Dar dincolo de rezerva mușcătoare cu care primește excesele lui Pumnul, el însuși avea să comită mulți ani mai târziu același păcat, descriind pasiuni devoratoare, "chemări" pentru autori nesemnificativi precum Ioan Popovici-Bănățeanul sau Victor
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
înălțimea minții și, putem zice, cu geniul"127), la fabulistul Țichindeal ("era geniu preste veacul său"128), la Grandea ("căci în mintea lui lucia geniul poetic"129), și desigur - calficarea care a făcut scandal -, la Prale: "a fost un bărbat genial și ciudat în felul său"130. Pantazi Ghica, cel care a inclus în romanul Un boem român câteva pagini despre literatura națională, identifică geniul la V. Cârlova, la Grigore Alexandrescu și la Vasile Alecsandri 131. G. Sion confirmă, cam în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autorii să treacă de la calificări multiple la calificări solitare? De ce, din momentul în care genialitatea i s-a atribuit lui Eminescu, ceilalți au pierdut-o? De ce trebuia să fie singur? De ce, după mulți ani de largă toleranță față de seria autorilor "geniali", societatea a decis brusc să restricționeze utilizarea cuvântului, retrăgând acest privilegiu nu numai vechilor scriitori ci, mai mult încă, refuzând să îl acorde oricărui alt scriitor din prezent sau din viitor? În aproape toate abordările mitologiei eminesciene răspunsurile la această
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
autonom, evocând în același timp forța creatoare și posibilitatea imersiunii în cadrul ireal proiectat prin literatură. Or, aceste reprezentări sunt până la un moment dat incompatibile cu sfera genialității. Putem observa acest lucru chiar în raport cu figura lui Bolintineanu, pentru că etichetarea ca personalitate genială se sprijină pe o evaluare particulară a activității lui. Era genial pentru Iosif Vulcan, pentru că redactorul Familiei îl privea din perspectiva atașamentului său față de universul național (ca ministru, ca politician, ca voce în spațiul public, ca jurnalist etc.) - deci nu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ireal proiectat prin literatură. Or, aceste reprezentări sunt până la un moment dat incompatibile cu sfera genialității. Putem observa acest lucru chiar în raport cu figura lui Bolintineanu, pentru că etichetarea ca personalitate genială se sprijină pe o evaluare particulară a activității lui. Era genial pentru Iosif Vulcan, pentru că redactorul Familiei îl privea din perspectiva atașamentului său față de universul național (ca ministru, ca politician, ca voce în spațiul public, ca jurnalist etc.) - deci nu în calitate de "creator" de lumi fictive. Bolintineanu era poet sau geniu în funcție de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
raportează direct la această caracteristică a conceptului național, la convingerea mistică în existența unei realități ascunse dar obiective a destinului național. Există o idee fixă a națiunii, o lege de dezvoltare, un viitor ferm înscris în ordinea cosmosului, iar autorii "geniali" sunt cei care reflectă această condiție imuabilă a chemării etnice. În funcție de acest dispozitiv conceptual, geniile vor fi întotdeauna multiple pentru că realitatea obiectivă a națiunii e una singură pentru toți. Există în mod natural un număr mare de autori care au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fabrica de biografii și sutele de scriitori, susține și serializarea genialității. Diferența - pentru că etichetarea excepționalității intervine totuși ca un element de distincție - stă în efectul de de-subiectivizare. Dacă dorința națională se poate presupune în cazul fiecărui scriitor, numai cei geniali vor reflecta existența ei obiectivă. În operele personalităților de geniu apelul național se scrie impersonal, ca o formulă sacră: "Programa națională, testamentul sânt al apostolilor noștri și evanghelia credinței națiunale s-a înscris cu litere de aur în Răsunetul cântat
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]