3,525 matches
-
gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză aduce În plus tractoarele. Atmosfera e aceeași la ambii poeți, concluzia care se degajă În chip firesc În cântecele lor, de asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar că Frunză aduce În plus tractoarele. Atmosfera e aceeași la ambii poeți, concluzia care se degajă În chip firesc În cântecele lor, de asemenea: «Ah, de ce n-am zece vieți Să te cânt natură!» (Iosif). «Bateți zdravăn din picior
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din greu. Odată intrați În gospodării comune, țăranii muncitori n-au scăpat de uneltirile chiaburilor rămași pe dinafară. În nici un caz, acești dușmani de moarte ai oamenilor muncii de la sate nu sunt așa de pasivi, cum Îi arată Frunză. În Horă pentru gospodăriile agricole colective, ei nu fac decât să „crape de necaz”. În Cântecul brigadierului din gospodăria agricolă colectivă (bucată tot atât de facilă, deosebită doar prin titlu de cealaltă), chiaburii „stau după gard - Și-ar urla la lună”. Și aici totul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
care ar reieși că Întregul șantier e o oază binecuvântată, unde totul e cânt și petrecere. Aici se adună, parcă ar veni Într-un pelerinaj, oameni ai muncii din toate colțurile țării: «Vin maramureșenii codrilor, Vierii din Târnavele bogate, Oltenii horelor și-ai doinelor Și bănățenii holdelor bronzateă» etc. Munca văzută numai la suprafață; imaginea ei este redată prin clișee ca acesta: «Și muncitorul s-a suit pe schele, Brigadierii se-ntreceau cu zor, Ciocanele băteau În piatră, grele, Băteau În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
5-6, 1950: «Merge-nainte /salt după salt/ Victoria crește, / Mai mult, mai Înalt/ Inima bate/Bătaie de clopot, / În muncă se călește/Nou om și clocotă/ Să știe toți zarafii / Că viața nu o vindem, / Nu vrem cârje, doliu / Ci horă Întindemă/ Duduie furnale, / Munca e În toi,» etc. Neîntrecut rămâne Însă În această manieră Eugen Frunză: «Iată, se-nalță, / Crește măreață, /tânără, falnică, / dragă-ne viață!Ă/ Unde-i cuvântul?/ Dați-mi cuvântul, /măcar pe un sfert /din câte vreau
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lui Șt. O. Iosif sau ale „dascălului” lui Goga. Un erou al lui Victor Felea e «tăcut; zâmbitor», oamenii din poezia lui Iosif Moruțan, Printre cioplitorii de piatră (Almanahul literar nr. l) sunt «simpli și curați ca borangicul fecioarelor din horele duminicii», moșneagul din Carul ăsta pentru pace (Viața românească, 10), de Ion Gh. Boldici e un sfătos demodat, unchi asul din Slăvim pe Vladimir Ilici Lenin de N. Tăutu un vorbăreț asemănător, iar «un viitor candidat de partid» al lui
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bunicii noștri. Vom dormi mai mult, vom crește mai mari și ne vom reîntâlni la toamnă, în clasa a II a. VACANȚĂ PLĂCUTĂ! Scrie o dorință pentru vacanța mare. 5 Scrie trei acțiuni pe care le vei face în vacanță. HORA LITERELOR Măriuca a desenat într-un caiet toate literele învățate. În hăinuțele lor colorate, ele semănau cu niște crăițe. Surioarelor, eu sunt cea mai atentă literă! a rostit cu mândrie litera A. -Iar eu sunt cea mai iubită de copii
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
a rostit H. O, o! mai multă onoare decât mine, nimeni nu are! a rostit litera O. -Toate sunteți folositoare! le spuse Măriuca. Numai umăr lângă umăr sunteți destinate să scrieți lucruri interesante. Literele au înțeles și au încins o horă mare. 1. Scrie literele alfabetului mare și mic: 2. Formulează cât mai multe cuvinte din următoarele silabe: ma, re, na, ce, ge, pa, ră, ca, ci, la , ro, mi, ne. LA PESCUIT Georgel pescuiește. Barca plutește lin pe apă. Pluta
Caietul primei vacante by MARIA BOZ [Corola-publishinghouse/Science/484_a_776]
-
apartenenței - în mod real - la o comunitate, locuitorii au simțit acut nevoia de a-i cunoaște pe „ceilalți”, de fapt, de a ști ce loc ocupă în ierarhia comunitară. De aceea, în absența cadrului patriarhal de „punere în comun” - clăcile, horele, șezătorile etc. -, promenadele au devenit principalele căi de cunoaștere a concitadinilor, de a-i vedea și de a fi văzut, de provocare a neprevăzutului. Și apoi, în plus, „plimbarea era modul cel mai ieftin (...) de petrecere a timpului liber”. Importanța
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Ele constituie nucleele pe baza cărora, amplificând cercetarea și coordonând informația istorico-literară, profesorul toplițean a elaborat biografia Pe urmele lui Octavian C. Tăslăuanu (1997), prima lucrare dedicată autorului jurnalului Trei luni pe câmpul de război... (1915) și al nuvelelor din Hora obuzelor (1916). Pe lângă meritul întâietății, cartea se remarcă prin rigoarea documentării, expunerea clară și justa evaluare. În aceleași limite se încadrează monografia, realizată împreună cu Valentin Borda, Un nume pentru istorie - Patriarhul Elie Miron Cristea (1998, în colaborare cu Valentin Borda
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
candidatului, cu acompaniament de pian; ... b) o piesă folclorică autentică, la alegerea candidatului,din zona de proveniență a acestuia, cu/fară acompaniament; ... c) o piesă la alegerea comisiei, din patru piese, în mișcări ritmice diferite, din diverse zone ale tării (hora, sârba, geampara, breaza, doina), propuse de candidat, cu/fară acompaniament, ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a a) Auz melodic, constând în intervale simple și compuse până la decima și solfegiu la prima
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
Proba compusă din două piese diferite, după caz, cu acompaniament: a) o piesă, prin tragere la sorți, din patru piese propuse de candidat, din zona de proveniență a candidatului; ... b) o piesă la alegerea candidatului din diverse zone ale tării (hora, sârba, geampara, breaza, doina etc.), alta decât cele propuse pentru proba a); ... Această probă se apreciază de fiecare evaluator cu o singură notă. Proba a III-a - probă comună pentru specializările: muzică vocală de jazz - muzică ușoară și muzică vocală
EUR-Lex () [Corola-website/Law/156737_a_158066]
-
cordiale. Iorga sus? inea acum c? sionismul era fals, �ntruc�ț �nu po? i tr? i �ntr? o ? ar? ? i s? iube? ți o alt? ? ar? �. �n ceea ce prive? te Vechiul Testament, Rom�nia era la fel de departe de Numa Pompilius sau de hora? i ? i curia? i că ? i evreii de macabeeni. Iorga spunea �ntotdeauna c? , dac? evreii vor s? aib? rela? îi mai bune cu rom�nii, acest lucru trebuie s? fie rezolvat pe calea inimii, el neput�nd fi legiferat. La
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tăcere"; în fond însingurare sau moarte. De aici și puținătatea decorului, despuiat precum la Miklos Jancso de orice element răzleț, nefuncțional: pereți pustii, mese pe care nu se află, niciodată, decât obiectele ce pot "vorbi", capabile să intre într-o horă a semnificațiilor, lădița cu bani a hangiului și lada cu odoare și monede a preotului, o ulcică cu vin, un șirag de mărgele, recuperate apoi din noroi, un sac cu mălai sfâșiat de săracii disperați etc. Și, tot de aici
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
în zâmbetul tăios o lipsă de scrupul demențială. De fapt, teritoriul pe care regizorul se simte cel mai în largul său este tocmai șarja enormă, compusă migălos și insinuant, precum veselia lăbărțată a soldaților și sătenilor la întoarcerea de pe front hora chinuită pe pământ sterp, cu gândul la pământul pe care nu l-au dobândit și la viața nouă care nu începe, caruselul vertical de care flăcăii sunt legați grotesc, rotindu-se într-o tâmpă satisfacție, cu strigătura " Totul pare mai
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Nada florilor sau în Botoșaniul cuprins de dorul eminescian... Pădurea Raiului, cu legendele haiducului Pantelimon, cu straniile apariții ale lui Coroiu... Încercam să sesizez ceea ce se întâmplă înlăuntrul meu prin deschiderea mare a ochiului la tot ceea ce simțeam sau trăiam... Horele se terminau violent. Am văzut cum pentru o dragoste se răsucește cuțitul în carnea unui om, cum se așteaptă ani în șir prilejul unei răzbunări, cum se iubește noaptea sub lună plină și cum obștea își pregătește sărbătoarea pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
și pătrunderea informației din afară era penalizată și controlată. Ziarele prezentau doar documentele și discursurile oficiale, televiziunea transmitea câteva ore seara, din care majoritatea timpului ecranul îl aducea în casele românilor pe Ceaușescu. Literatura, muzica, teatrul, cinematografia erau prinse în hora nebună a mistificării, a adulării figurii lui Ceaușescu, dar și a mesajului dublu, destinat bieților români care se simțeau superiori descifrând aceste mesaje ascunse în textele controlate și îngăduite de cenzură. între 1979 și 1981, au fost revizuiți și reduși
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
romanilor. Dar întrecerea ... a pierdut-o în fața romanilor, care pe atunci erau mai bărbați și mai răbdători la suferințele războiului din câți a văzut lumea vreodat. Traian rămase învingător pe malul Dunării ... . Romanii nu-i putură scoate pe daci din hora lui Mars până ce nu căzu în luptă însuși regele lor. (Miron Costin 246) Imaginarul nu omite nimic în preluarea figurii istorice, respectând toate schemele de memorare a realității și de proiectare illo tempore: noul rege civilizator stabilește legătura dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
a Rumanov studyaru porównawezw, Kracovia, 1933. 19. Caraman Petru, Substratul mitologic al sărbătorilor de iarnă la Români și Slavi, Iași, 1931. 20. Caraman Petru, Xilogenèse et lithogenèse de l'homme, Revista "Zamolxis", vol. I, 1938, pp. 177-187. 21. Capră C., Hore și strigături populare din jud. Vaslui. Al 2-lea Anuar al Școlii Normale de băieți "Ștefan cel Mare" din Vaslui, 1931-1932. 22. Caramfil I., Cântece populare de la Valea Prutului, 1872. 23. Densușianu O., Viața păstorească, București, 1943. 24. Furtună Dumitru
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
de instrucție Ed.Junimea Iași 1981 • Împăcarea cu Faust Ed.Junimea Iași 1986 • Școala de îngeri Ed.Junimea Iași 1991 • Teroarea clepsidrei Ed.Cronica 1996 • Donatorul de umbră Ed.Junimea 2000 • Sertarul cu emoții Ed.Junimea 2006 2)Dramaturgie 1. Hora întreruptă Casa de creeație Iași 1975 2. Volumul "Mașina de vânt" Ed.Cronica Iași 1996 ; cu piesele : Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar Piese de teatru montate: • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași ; TVR film
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
emoții Ed.Junimea 2006 2)Dramaturgie 1. Hora întreruptă Casa de creeație Iași 1975 2. Volumul "Mașina de vânt" Ed.Cronica Iași 1996 ; cu piesele : Calul Verde, Regulamentul de bloc, Mașina de vânt și Cavou Bar Piese de teatru montate: • Hora întreruptă imprimată la Radio Iași ; TVR film realizat de Letiția Popa 1975 • Alegerea apelor montată de Teatrul V. I. Popa Bârlad 1974 regia Cristian Nacu • Calul verde imprimat la Radio Iași ; spectacol lectură cu actorii Teatrului Odeon din București, regia
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
înaintată, cursurile facultății de filosofie, dar mai ales se manifestă ca dramaturg. Este în tradiția teatrului ieșean să aibă actori scriitori, astfel încît Constantin Popa e un fel de verigă într-un lanț care vine de departe. Prima lui lucrare, "Hora întreruptă", a fost montată și transmisă de televiziune. A doua, "Calul verde", care venea să-i confirme vocația, a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași. Farsă tragică despre evaziune și alienare, piesa are rădăcini în actualitatea imediată, propunînd
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
n-avea, Mâna lupta cum știa. Cântec popular din Transilvania Cuvinte: moț = denumire dată locuitorilor din Munții Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
Apuseni; năzuință = dorință, țintă, țel; Feleac = deal din apropierea orașului Cluj-Napoca; crăiește = de la crai, Împărat, domnitor, care crăiește, domnește, conduce; răgute = soldați tineri, recruți. HORA UNIRII de Vasile Alecsandri Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Să nvârtim hora frăției Pe pământul României ! Iarba rea din holde piară ! Piară dușmănia-n țară ! Între noi să nu mai fie Decât flori și armonie ! Măi muntene, măi vecine, Vino să te prinzi cu mine, Și la viață cu unire, Și la
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
durere, Unde s doi, puterea crește Și dușmanul nu sporește ! Vin’la Milcov cu grăbire Să-l secăm dintr-o sorbire, Ca să treacă drumul mare Peste-a noastre vechi hotare. Și să vadă sfântul soare, Într-o zi de sărbătoare, Hora noastră cea frățiască Pe câmpia românească ! Cuvinte: Milcov = râu care desparte Moldova de Muntenia; omenie = grup de calități Întâlnite la o persoană: bun, cinstit, cumsecade, omenos. Asemenea calități sunt specifice poporului nostru. MOȘ ION ROATĂ ȘI VODĂ CUZA de Ion
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]