4,292 matches
-
, comuna Țaga, județul Cluj, datează aproximativ din perioada 1804-1808. Are hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . , comuna Țaga, monument istoric, a fost construită la începutul secolului al XIX-lea. Pictura: Deasupra ușii de intrare în pronaos se găsește o
Biserica de lemn din Năsal () [Corola-website/Science/315724_a_317053]
-
află pe lista monumentelor istorice sub codul LMI: . Locuitorii satului Vișagu se puteau mândri până acum câțiva ani, pe lângă frumusețea locurilor ce înconjoară localitatea, și cu biserica veche de lemn, declarată monument istoric. Deși lista monumentelor istorice nu surprinde nici hramul acesteia și nici momentul exact al edificării, biserica a fost și este un element important al memoriei colective a celor din Vișagu. Din păcate, lipsa de viziune și, de ce nu, și de înțelepciune a oamenilor a făcut ca biserica de
Biserica de lemn din Vișagu () [Corola-website/Science/315750_a_317079]
-
armatele poloneze ori de câte ori acestea invadau Moldova. În anul 1452, un boier numit Feodor Vitold a cumpărat moșia satului de la Coste Vranici, fiul lui Dragomir Vranici, unul din boierii de la curtea lui Alexandru cel Bun (1400-1432), înălțând aici o biserică cu hramul "Înălțarea Domnului" din Lujeni, un monument de arhitectură moldovenească. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate pe care a avut-o în timpul conflictului militar dintre Turcia și Rusia (1768-1774), Imperiul Habsburgic (Austria de astăzi) a primit o parte
Lujeni () [Corola-website/Science/315736_a_317065]
-
a spus cuvântul iar bisericuța, nebeneficiind de sprijinul comunității, s-a deteriorat. Azi, în vechiul cimitir se mai pot observa părți din absida altarului. Construită în anul 1750, conform inscripției care se afla în partea superioară a portalului, biserica avea hramul "„Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”". Planimetria bisericii era cea obișnuită, naosul fiind precedat de pronaos, absida altarului fiind decroșată, cu cinci laturi. Se pare că biserica avea pe latura de sud și o prispă. Din această prispă se intra în
Biserica de lemn din Căianu, Cluj () [Corola-website/Science/315766_a_317095]
-
, județul Alba, datează din anul 1774 . Are hramul „Sfântul Ilie” și a fost pictată la interior în anul 1789. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Însemnarea de pe Antologhionul de Râmnic, 1752, din patrimoniul său, îi consemnează datarea, 1774 iulie 5. În al
Biserica de lemn din Întregalde () [Corola-website/Science/315784_a_317113]
-
lumea catolică occidentală, ajutoare pe care le gospodărește cu multă chibzuință, ajutat și de credincioși, mai ales cu multa muncă fizică, cât și cu aportul material și moral al copiilor săi. Începe construirea a două biserici, una la Moișa, cu hramul "Neprihănita Zămislire", iar pe poteca ce urcă spre biserică construiește o Grotă cu aceeași tema, după Grota apariției Maicii Domnului de la Lourdes din Franța, singura din județul Mureș, finalizată în 1996. În același timp, din suma adunată reușește să cumpere
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
tema, după Grota apariției Maicii Domnului de la Lourdes din Franța, singura din județul Mureș, finalizată în 1996. În același timp, din suma adunată reușește să cumpere o casă în cartierul "Unirii" din Târgu Mureș, unde construiește a doua biserică cu hramul "Regina Sf. Rozar", finalizată în 1997. Tot aici construiește și o casă parohială. Bisericile sunt pictate de către ginerele părintelui canonic, pictorul Valentin Muste. Pentru activitatea sa pe plan spiritual și buna organizare, arhiepiscopul și mitropolitul Lucian Mureșan l-a numit
Grigore Dogaru () [Corola-website/Science/315782_a_317111]
-
, comuna Noșlac, județul Alba, datează din anul 1803. În 1856 a fost strămutată în Copand și modificată . Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . Înfățișează varianta tipologică, de veche tradiție, regăsită pe întreaga arie de formare a poporului, român, a navei dreptunghiulare, cu absida în prelungire, poligonală
Biserica de lemn din Copand () [Corola-website/Science/315795_a_317124]
-
lui Iisus, Botezul Domnului, Schimbarea la față și Sfânta Paraschiva. Deși nici una dintre ele nu este semnată, prin analogie stilistică lucrările îi pot fi atribuite. Icoana Sfânta Paraschiva, pictată spre sfârșitul secolului al XVIII-lea, a fost probabil icoana de hram a bisericii din Desești. Pictorul Radu Munteanu a fost originar din satul Ungureni, situat în zona Lăpuș. Icoana Mucenița Paraschiva pictată în anul 1754 la Sălnița reprezintă prima lucrare pe care o cunoaștem din cadrul activității pictorului. Contactul cu zugravii maramureșeni
Biserica de lemn din Desești () [Corola-website/Science/315796_a_317125]
-
, județul Alba, cu hramul ”Sf.Petru”, care figura pe lista monumentelor istorice cu , nu mai există. Din păcate, lista nu este actualizată. Biserica, care se afla lângă dispensarul din localitate, s-a ”hulit” după cum spun localnicii (adică s-a dărâmat) în urmă cu câțiva
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
, comuna Apoldu de Jos, județul Sibiu, datează din anul 1687. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SB-II-m-B-12542. Satul Sângătin este atestat, sub denumirea Enyed Minor, într-un act de cancelarie emis la 1291, prin care regele Ungariei Andrei al
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Sânbenedic, județul Alba, datează din anul 1775 . Are hramul „Sfinții Arhangheli”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost terminat în primăvara anului 1775. În mai 1837 i se aduc importante intervenții arhitecturale. Este singura biserică din Sânbenedic cocepută cu clopotniță (construcție
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
, județul Alba, datează din anul 1723. . Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (inițial "Coborârea Sfântului Spirit"). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Odată cu retragerea otomanilor din Hotin, ei au distrus o parte din cetate, ea fiind refăcută ulterior. În anul 1826, a fost realizată o stemă a orașului. În 1832, s-a construit o biserică cu hramul "Sf. Aleksandr Nevski" în incinta cetății. În anul 1856, guvernul rus a abrogat statutul de zonă militară a Cetății Hotinului. Primul Război Mondial și Războiul Civil Rus au reprezentat o grea încercare pentru locuitorii Hotinului. În anul 1918, Hotinul a
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
, județul Alba, datează din 1797 . Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2004: . Biserica ortodoxă română cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din filia Sub Piatră a fost edificată în anul 1797, lucru ce se poate constata din încrestătura ce
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
, județul Alba, datează din 1797 . Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2004: . Biserica ortodoxă română cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din filia Sub Piatră a fost edificată în anul 1797, lucru ce se poate constata din încrestătura ce o are deasupra ușii, la intrare, cu cifre chirilice și românești. Cătunul Sub Piatră sau Oncășești e posibil să aibă
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
(în prezent Poșaga de Sus), comuna Poșaga, județul Alba, datează din anul 1789. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00265. Cercetările au coborât în veacul al XVI-lea, menționarea documentară a Belioarei, amintită fiind, alături de Poșaga și alte așezări din Munții Apuseni
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
Biserica de lemn din Grușetu se află în cătunul omonim din localitatea Costești, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este antedatată de o inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
un alt egumen bistrițean. De la această refacere se păstrează pomelnicul, al cărui text a fost transcris și transmis posterității de către cercetătorul Aurel Sacerdoțeanu: "„Pomelnicul sfintei și dumnezeiești biserici din satul Costești, unde se numește cătunul Grușetu..., unde se prăznuiește sfântul hram Adormirea Sfintei Slăvitei Născătoare de Dumnezeu și pururi Fecioara Maria și Sfântul Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruință. Care, această sfântă biserică din temelie s-a zidit și s-a înălțat în zilele Mării Sale Domnul Nostru Io Alexandru Constantin
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
se află în cătunul Grămești din localitatea Pietreni, județul Vâlcea. Biserica poartă hramul „Adormirea Maicii Domnului” și este datată de o inscripție din anul 7173, era bizantină, adică anii 1664 de la nașterea lui Christos. Ctitorie a unui arhiereu al țării, mitropolitul Ștefan I, biserica de lemn este una dintre puținele exemple asemănătoare păstrate
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest sfânt hram dumnezeiesc s-a ridicat în slava și cinstea Adormirii Prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, cu trudă de arhiepiscopul și mitropolitul Chir Ștefan. S-a zidit din temelie până la săvârșire în zilele lui Io Grigorie voievod, în anul 7173. Am scris
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
orașului Stallburg și a fondat mănăstirea de săraci Clares Maria, regina îngerilor ("Klarissinnenkloster Maria, Königin der Engel"), cunoscută de asemenea sub numele de mănăstirea reginei ("Königinkloster"). Elisabeta și-a dedicat viața ei de acum înainte pentru a urma exemplul sfântului hram al mănăstirii ei, în exercițiu de pietate și de îngrijire a săracilor. Chiar și fetele nobile sărace aveau sprijinul ei. Ea a finanțat, de asemenea, restaurarea din Capela tuturor sfinților în Hradcany, Praga, care a fost distrusă într-un incendiu
Elisabeta de Austria (1554-1592) () [Corola-website/Science/316498_a_317827]
-
din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din Oltenia. Această biserică este una călătoare, fiind, conform izvoarelor istorice, adusă dintr-o altă locație, eveniment dovedit prin semnele de mutare păstrate. Poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Se distinge prin planul rar întâlnit, cu tindă poligonală mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
a o făcu[t] popa Vasilie cu satul la anul 7164. A scris David. Meșter Oprea Ionu”". Anul erei bizantine 7164 corespunde anului 1655 al erei noastre, în timpul domniei lui Constantin Șerban Basarab. Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: "„Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Pisania continuă alăturat cu indicarea firească a hramului dintâi, evocând ajutorul divin și numind patronii spirituali ai lăcașului și ai comunității: "„Să se știe cân[d] au fostu cu mila dumnezeieștii troițe dintâi f[ăcută] această sfântă biserică, sfințită în hramul Marilor Împărați Constantin și Elena”". Semnele de numerotare pe grinzile exterioare ale naosului și pronaosului par să indice o mutare a bisericii în Cărpiniș dintr-o altă locație. Nu știm când s-a petrecut acest eveniment dar se poate constata
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]