4,284 matches
-
prezența sa tipul de mese comune amintit mai sus” (apud Pavlescu, 1939). O constantă care s-a transmis până în zilele noastre, fie și numai dacă luăm în considerare prezența „hrămarilor”, cei care fac turul pelerinajelor, mănăs tirilor și zilelor de hram ale bisericilor din marile orașe și nu numai. Rămâne de analizat modul în care mass-media reflectă mila și cari tatea, „multe dintre aceste acțiuni prezentate de televiziuni în stil strident aducând a campanie publicitară” (Manolescu, 2012). Cerșetoria și sărăcia extremă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
și politică, politica pelerinajelor Revista Practic în bucătărie, numărul din septembrie 2008. Printre rețetele de conserve de toamnă și prăjituri de casă, se poate citi și un reportaj despre pelerinajul ocazionat de sărbătoarea din 15 august la Mănăstirea Nicula, intitulat „Hram Nicula. Ortodoxia trăiește în noi”. Autorul menționează întâlnirea cu un pelerin, „un moșneag care a ales să facă drumul smereniei”. Contrar a ceea ce se putea aștepta cititorul, „nu-i deloc fericit”. Motivul îl aflăm imediat : „Anu’ aista nu fui vrednic
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
nu fui vrednic. N-a fost chip să mă închin. Fură iarăși domnii cei mari primii. Da’ le-o ierta Dumnezeu că nu mai au respect și mie că nu am fost vrednic să ajung mai din timp” (Cristian Ionașcu, „Hram Nicula. Ortodoxia trăiește în noi”, revista Practic în bucătărie, nr. 9/2008, pp. 76-77). Am ales tocmai acest fragment, printre alte sute disponibile din presă, nu pentru a ilustra faptul că pelerinajul a devenit subiect de consum într-o revistă
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
chiar la locul pelerinajului, cel mai adesea colaborări între oameni de afaceri locali și mari companii transnaționale din domeniul agroalimentar (Bianchi, 2004 : 9). Demnitarii, oamenii politici de nivel înalt, dregătorii au fost mereu prezenți de-a lungul timpului la marile hramuri și sărbători. În descrierea pe care o face „sărbătorii de mare slavă întru cinstirea Sfintei noastre maica Parascheva”, din perioada domniei lui Gheorghe Duca (1679), Mihail Sadoveanu construiește o tipologie pelerină („monahi, răzeși, mojici, babe descântătoare, slăbănogi de toate felurile
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
solicitată și astăzi pentru a învesti șefi ai comunității, un adevărat depozit simbolic de prestigiu pentru comunitate” (Manolescu, 2002 : 208). În alte spații geografice, dar tot de extracție ortodoxă (ne referim aici la Grecia), prezența masivă a oamenilor politici la hramuri, sărbători religioase etc. este percepută de pelerinii înșiși de o manieră contradictorie : fie ca semn de omniprezență a statului, care nu ezită să „confiște” în folosul său toate simbolurile locale sau naționale, fie ca pe un semn de impreg nare
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
p. 251. 378 Ibidem, p. 439. 379 Ibidem, p. 500. 380 Ibidem, p. 253. 381 Vezi A. Soljenițîn, Arhipelagul GULAG, vol. I, ed. cit., p. 113. 382 Vezi Ibidem, p. 115. 383 Poate nu este întâmplătoare alegerea lui Soljenițîn în legătură cu hramul acestei biserici. În contextul persecuțiilor împotriva creștinilor, Sfântul Mucenic Nichita Romanul (Biruitorul) a fost prins de ostași în biserică, pe când slujea, și ars de viu în fața sfântului altar, pentru vina de a-i fi îndemnat pe creștini să nu aducă
by Cecilia Maticiuc [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Nu, n-o lasă pe dulceața aceea singură pentru mult timp, deoarece vine cu o altă căpiță de bunătăți. Din nou este doar zîmbet. Femeile mănîncă elegant, chiar foarte elegant, mai schimbăm o vorbă, aflu din ce țară sînt, ce hram poartă, ce țîță au supt și cîți copii, neamuri și acareturi dețin. Am crezut că au ținut post și acum își scot pîrleala. Eram gata să trec cu vederea totul, dacă n-aș fi rămas cu gura căscată, de-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bine, dar nu mă raliez deloc cu înțelepciunea comodă, pragmatică și alunecoasă a lui Ciucă (Valentin n. red.). Am apelat la acea toleranță intelectuală, amîndoi, ca să nu conflictualizăm pe planul opiniilor. De fapt, numai oportunismul lor mă deranjează, preocuparea pentru hramuri. Am sentimentul că pentru mulți, ca și pentru Ciucă criticul, cultura e un mijloc pentru a nu fi oricine. Repet o întrebare la care nu înțeleg de ce nu mi-ai răspuns: a ajuns cartea mea la Grigore Vieru?! Regret că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
m-am învârtit în jurul curții cu ziduri înalte, care nu permiteau nici măcar privirii să ajungă la castel. Cineva mi-a sugerat să încerc prin curtea bisericii care conform tradiției era lângă palat. În curte, chiar în fața lăcașului de cult cu hramul "Adormirea Maicii Domnului”, un mormânt atrăgea atenția , și un clopot a cărui istorie n-am aflat-o decît parțial. M-am învârtit în jurul locului de veci de pomană. Nicăieri nu scria vreun nume, însă era greu de crezut să
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
evlavioase, cu ochii aplecați, semănau cu sfinții de pe icoane. Toată lumea mi se părea emoționată, iar eu, obosit de nesomn, moțăiam prin colțurile bisericii. Câteodată mergeam, întovărășindu-l pe fratele Ionică, la horă (gioc) sau la clacă, iar de Sf. Dumitru (hramul bisericii) la strânsură, unde se aduna tineretul satului și din satele vecine îmbrăcați în haine de sărbătoare. Flăcăii se întreceau în strigături și chiuituri și parcă sburdau în sunetul muzicii renumitului ansamblu Strafreschi, ținând în mâini pomul de brad frumos
Frânturi din viaţa unui medic by Popescu Georgie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1175_a_1888]
-
putea aduce locuri de muncă și bogăție celor care l-au ales și nu se dădea înapoi de la asemenea preocupări. Socotind că orașul trebuia cunoscut, producătorii încurajați și activitatea economică dezvoltată, Osvald Racoviță împreună cu mitropolitul Nicodim Munteanu hotărau ca odată cu hramul Cuvioasei Paraschiva, din anul 1935, să se organizeze și „Luna Iașilor“, cu o mare expoziție economică. În cadrul acestei acțiuni, la Parcul Expoziției din Copou a realizat o „replică“ a Hanului Ancuței, a Bolții Reci și a Arcului Academiei Mihăilene. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
cunoșteam. „Află”, mi-a spus cu mare satisfacție, „că nu va mai călca prin America o bună bucată de vreme”. „De ce?” „Fiindcă a mințit. Nu era ceea ce pretindea, ci spion al lui Ceaușescu”. Am râs. Se știa de mult ce hram (citește grad) purta Cutare. La, să zicem, opt-nouă luni de la această discuție, mă aflam, tot la Washington, în holul unei clădiri, când m-am trezit strigat pe românește. Întorcând capul, l-am zărit pe cel care ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
ascunde plăcuta tulburare pe care simțeam că i-o produsese venirea noastră, faptul că niște tineri îl căutaseră, că știau de el, vizita pre lungindu-se cu mult peste așteptări, datorită insis tențelor gazdei de-a afla despre fiecare ce hram purtăm, de unde suntem, ce ne sunt părinții, ce proiecte avem, ce profesori ș.a. La despăr țire ne-a dăruit fiecăruia, după ce și-a pus iscălitura pe pagina de gardă, câte un exemplar din antologia Omar Khayyam, pe care o alcătuise
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
înlesnescă transmiterea și asimilarea învățăturii creștine de către elevi. Inițiativa, s-a bucurat de tot sprijinul domnului director profesor, Moldoveanu Tudor, precum și a directorilor adjuncți care au înțeles locul și importanța predării Religiei în școală. Slujba de sfințire a Capelei cu hramul "Sfîntul Apostol Andrei" a avut loc în ziua de 9 martie 2000 fiind săvârșită de Înalt Preasfințitul Lucian, Arhiepiscopul Tomisului, în prezența unui sobor de preoți, a primarului orașului Mangalia, Zanfir Iorguș, reprezentanților Inspectoratului Școlar Constanța, a profesorilor , părinților și
Jurnal de bord by Vasilescu Roxana Violeta () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1689_a_2946]
-
reșteni, mai snobi și à la page ca nimeni alții pe lume. Nostalgia unor dispariții fără speranțe de În toarcere: figuri și scene din trecutul unui oraș Încă nemeca nizat și cu ultimii oameni de treabă din Bucureștii puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir. - Alte revelații ale veacului nostru: războiul laboratoarelor Împotriva bolilor, a deficiențelor fizice și sexuale, a bătrâneții și a morții. Dar guturaiul? dar sără cia? dar ticăloșia oame nilor și arțagul femeilor noastre? În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Oltului, Înțolite astăzi cu stămburi proaste din târg și cu resturi din garderoba cea sărăcăcioasă. [...] și am cunoscut, sau numai i-am Întrezărit, pe atâția și atâ ția ultimi oameni de treabă, toți anonimi, ai Bucureștilor de odinioară puși sub hramul Sfântului Mare Martir Dimitrie Izvorâtorul de Mir, zugrăvit În platoșă și cu sulița În mână pe „tombărăurile“ și cotiugele de gunoi, cu sacalele și stro pitorile primăriei trase de cai uriași de povară aduși din Pomerania, că rora vizitiii noștri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
meu Gianbattista Antonio Celante a fost constructorul ei. Mai târziu, prin anii 1935-1938 această capelă a fost mărită și transformată în biserica actuală de către Pr. Francisc Simon, sub parohul de atunci cu reședința în Bacău, pr. Iosif Tălmăcel, având ca hram pe Sf. Iosif. Din 1951, ianuarie, filiala Piatra Neamț a devenit parohie de sine stătătoare, având matricole proprii. Numărul credincioșilor a început să crească fără explozia de la sate de mai târziu. Fără a exagera, am avut până în 1962 cam 240 de
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
au activat la mântuirea sufletelor. Preoții Mihai Rotaru, Gheorghe Dumitraș, Gheorghe Vamoșiu, Martin Mihoc, Ștefan Tătaru au fost arestați și condamnați în legătură cu Nunțiatura din București. Părintele Dominic Neculăeș a fost arestat de la Fărăoani și condamnat pentru că - așa cum era obiceiul - de hram tinerii au arborat steagul papal. Părintele Petru Băcăoanu a fost omis. Sf. sa a făcut parte din primul lot de franciscani condamnați. A fost condamnat la 5 ani, pe care i-a executat la „Canal-Peninsula” și la Gherla. Părintele Anton
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
jur. Chiar și în acele condiții vitrege preoții veniți reușesc doar în câțiva ani să construiască clădirea conventului și noi biserici trainice din cărămidă în cele trei localități. Biserica parohială „Sf. Anton de Padova” devine sanctuar, și în 1948, la hramul din 13 iunie, au participat peste 30.000 de pelerini, număr impresionant în acele vremi. Provincia înființează încă un convent la Oradea, pe Str. Lucreția Suciu, nr. 3, unde primise o biserică și apoi cel de-al treilea la Sanislău
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
îl aștepta mama, cele două surori și Pavel, fiecare cu copiii (în total vreo 7), de această dată cu lacrimi de bucuria revederii după mai bine de 15 ani de despărțire. Marele eveniment l-am sărbatorit la 15 august, de hramul bisericii, „Adormirea Maicii Domnului”, când ne-am adunat toată familia și toate rudele apropiate. La această sărbătoare ar fi vrut să participe tot satul așa cum l-au sărbătorit cu ani în urmă când a făcut „prima liturghie”, dar acum erau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
Uneori, din cauza multor ocupații, el nu avea timpul necesar pentru a se pregăti la predică. Atunci îngenunchea în fața Chivotului unde primea luminile harului și ținea niște predici minunate: Maria lui Plumb are înregistrată o predică ținută de Pr. Rotaru la hramul bisericii din Tg. Trotuș. Dar Pr. Mihai Rotaru era și un mare iubitor al Sf. Euharistii: pe timpul lui, la prima vineri și sâmbătă a lunii, erau până la 500 de împărtășanii în biserica noastră. Dorința lui era de a înființa în
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
gângăvește el cu glas stins. L-au tăiat... L-au tăiat?! îngână Țamblac sprijinindu-se de spătarul jilțului. Și... și moldovenii mei?! strigă Ștefan. Tăiați! Toți trei sute?!... Toți! Ștefan tace. Țamblac tace. Bârsan tușește, își drege glasul și povestește: De hramul Sfântului Nicolae... În zori... Galioanele turcești ne băteau cu pușcile... Principele, moldovenii, ne-am bătut... De n-ar fi fost trădarea... Trei sute?! Toți?! îl scutură Ștefan. Toți!... În afară de câțiva:... robi, în lanțuri... ce trebuia să încheiem alaiul de izbândă pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bun toată "comèdia" aiasta? întreabă Țamblac. La ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre celălalt, că sunt cu puterile la pământ, falnica oștire a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ce bun?! "Comèdia" e cu cântec, spune Ștefan cu revoltă în glas. Vor veni! Știi când?! La spartul iarmarocului! Vor veni să culeagă snopii secerați de altul! M-am cam prins eu ce hram poartă Mateiaș aista! izbucnește Tăutu. Poartă "Hramul Sfântului-Așteaptă"! Așteaptă la trecătoare, ca pisica la gaură... Și când va socoti că și turcii, și moldovenii s-au stropșit îndeajuns unul pre celălalt, că sunt cu puterile la pământ, falnica oștire a viteazului Mathiaș va trece Carpații în marș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ambulant de mărunțișuri); ocupații (albinăritul, cultivarea cânepii, ghilitul pânzelor), meșteșuguri; datini, tradiții, obiceiuri (din ciclul calendaristic și din viața omului); jocurile copiilor, boli, credințe și leacuri; descântecele (textele incluse în volum sunt valoroase și interesează folclorul medical); clăcile, pețitul; idile; hramul satului; teatrul popular, poveștile cu moroi; rânduielile de sărbători (Crăciunul, Boboteaza, Paștele, Ispasul); bucătăria tradițională din Costișa; loisir-ul (scrânciobul, strânsurile/horele populare); evenimente dramatice din viața comunității (războiul, refugiul, epidemia de tifos exantematic, colectivizarea forțată a agriculturii/aria); anii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]