3,770 matches
-
aparținea satul Retiș, au făcut o înțelegere cu comună învecinată Selistadt, referitoare la o jumătate de moară și o jumatate de iaz, ale căror celelalte jumătăți aparținea celor din Selistadt. Comunitatea retișeana trebuia să amenajeze pe domeniul nobililor un alt iaz, primind în schimb întreaga moară și vechiul iaz. Acest iaz trebuia să aibă o sută de pași, iar adîncimea în mijloc, la evacuarea apei trebuia să fie cu un cot mai adîncă decât onorabilul domn Michael Krocher, din Selisteat. Contele
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
comună învecinată Selistadt, referitoare la o jumătate de moară și o jumatate de iaz, ale căror celelalte jumătăți aparținea celor din Selistadt. Comunitatea retișeana trebuia să amenajeze pe domeniul nobililor un alt iaz, primind în schimb întreaga moară și vechiul iaz. Acest iaz trebuia să aibă o sută de pași, iar adîncimea în mijloc, la evacuarea apei trebuia să fie cu un cot mai adîncă decât onorabilul domn Michael Krocher, din Selisteat. Contele Tylo mai este menționat într-un document al
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Selistadt, referitoare la o jumătate de moară și o jumatate de iaz, ale căror celelalte jumătăți aparținea celor din Selistadt. Comunitatea retișeana trebuia să amenajeze pe domeniul nobililor un alt iaz, primind în schimb întreaga moară și vechiul iaz. Acest iaz trebuia să aibă o sută de pași, iar adîncimea în mijloc, la evacuarea apei trebuia să fie cu un cot mai adîncă decât onorabilul domn Michael Krocher, din Selisteat. Contele Tylo mai este menționat într-un document al Scaunului de la
Retiș, Sibiu () [Corola-website/Science/301730_a_303059]
-
Boghiș este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Sălaj, Transilvania, România. Drumul județean traversează satul Boghiș pe o lungime de 5 km și face legătura între localitățile Nușfalău și Ciucea. Localitatea Boghiș este unită cu localitatea Iaz printr-un drum comunal asfaltat a cărui lungime este de 2,5 km pe teritoriul unității noastre administrativ-teritoriale. Satele componente ale comunei: Boghiș și Bozieș sunt unite de un drum comunal care are o lungime de 1,5 km. La
Boghiș, Sălaj () [Corola-website/Science/301778_a_303107]
-
o suprafață de gheață. Concurenții a două echipe lansează pe rând pe gheață pietre speciale din granit în direcția țintei, numită "„house”" ("casă"). Jocul se trage din Scoția, din prima jumătate a secolului al XVI-lea, când se juca pe iazuri înghețate utilizând pietre simple. Prima dovadă palpabilă despre practicarea curlingului o reprezintă faimoasa "Stirling Stone," o piatră de joc având gravat anul 1511. Secvențe din acest sport au fost observate și în picturile artistului Pieter Bruegel. Câteva modificări importante în ceea ce privește
Curling () [Corola-website/Science/300523_a_301852]
-
este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de central-estică a județului, în Munții Metaliferi. Exploatare de minereuri auro-argentifere. La 30 octombrie 1971, la ora 5 dimineața, s-a rupt iazul de decantare al Exploatării Miniere Certej, din Certeju de Sus, iar sute de mii de metri cubi de mâl, steril și apă au plecat la vale, măturând totul în cale. Blocuri, case, gospodării, grajduri cu animale, toate aflate în apropierea
Certeju de Sus, Hunedoara () [Corola-website/Science/300542_a_301871]
-
usucă preț de o vară la soare și vânt, după care se taie felii ori fâșii groase de 3-4mm devenind un produs foarte inflamabil); iñe=unde; izâtură=locul din vale, părău de unde se face devierea apei pentru a merge pe iazul morii; iñiva=undeva; iosag= avere, bogăție. -"cu litera Î" -Îmblăcire= treierare cu batoza de munte formată din două mașini astfel: -una este batoza propriuzisă cu motor care ia grâul cu teci cu tot (cu pleavă) de pe paie (din spice), -alta
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
pe calea justiției. Pe acest teren a fost după delimitare pe o scursură veche a văii Bucov o moară făcăleață, care s-a stăpânit de locuitorii cătunului Porcărești până la 1890, când, venind apele mari, a înecat-o, potmolind moara și iazul și a mutat cursul văii Bucovul pe scursura lui actuală.> Pentru vecinătatea cu Mihăileștii <... începând cu lucrarea din punctul însemnat pe plan cu nr.17, punct hotar comun cu trei vecinătăți(...), urmând cu hotarul pe scursura văii Bucovul până în punctul
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Bădești și Retevoești. Comuna Bădești avea un singur sat în alcătuire, cu o populație de 849 de locuitori; aici existau o moară de apă pe un iaz format de Râul Doamnei, o școală cu 45 de elevi înființată în 1883 și o biserică veche de lemn. Comuna Retevoiești, alcătuită din satele Retevoești și Gănești, avea două mori, două biserici și o școală cu 87 de elevi (dintre
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
caselor din lemn, acoperite cu paie sau șindrilă. Astfel de case mai existau și prin anii ’30 ai sec. XX. În sprijinul celor afirmate mai sus (a incendiilor), bătrânii povesteau despre existența până la colectivizare din anii 1960 a unui canal (iaz de moară), din care se lua apă pentru stingerea incendiilor.Imaginea acelui canal a rămas în amintire sub formă de „văiugă", în care creșteau tufe de papură și iarbă înaltă , iar pe fund era mlaștină. Canalul trecea în linie dreaptă
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Naia, Turcu Petru (Ponoran) și Păluț Dâlja, ajungând până în zona satului de atunci „la Livăzea", canal care se deversa în pârâul Balta Verde, (de fapt în amonte canalul își primea apa din acelaș pârâu). Canalului i se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se mai zicea și Iazul Morii lui Balazs, un mare proprietar ungur din Râu Bărbat, care avea acolo o moară, „cu ciutură" (zisă și râșniță), era de fapt o roată mare de lemn învârtită de apă. Moara amplasata pe acest iaz, devenit dupa mutarea satului „văiugă", se afla in zona zăvoaielor, a fânețelor, apa folosindu-se si la stingerea incendiilor. Acest canal a fost acoperit cu pământ după colectivizare, încât astăzi nu i se mai văd urmele. Așa cum a fost prezentat
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
Strugari (în ; în trecut, Nadișa) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Cetățuia, Iaz, Nadișa, Petricica, Răchitișu și Strugari (reședința). Comuna se află în partea central-nordică a județului, în bazinul râului Nadișa. Este traversată de șoseaua județeană DJ118B, care o leagă spre sud-vest de Berești-Tazlău și spre nord-vest de Măgura. Conform recensământului efectuat în
Comuna Strugari, Bacău () [Corola-website/Science/300703_a_302032]
-
adâncime). Vegetația este de stepă, modificată antropic datorită cultivării terenurilor. Fauna cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
cuprinde rozătoare: iepure de câmp, șoarece de câmp, popândău, hârciog. Trei cursuri de apă brăzdează teritoriul comunei: Cochirleanca și afluenții săi, Măslina și Slatina. La Roșioru se află un iaz, construit de oameni prin stăvilirea și îndiguirea apelor râului Cochirleanca. Iazul este folosit pentru pescuit și irigații Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Cochirleanca se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,86%). Pentru 3,91% din
Comuna Cochirleanca, Buzău () [Corola-website/Science/300805_a_302134]
-
suprafață este reprezentată prin răul Prut și afluentul său principal de pe raza comunei pârâul Volovăț(între 3-5m lațime, adâncime îintre 30cm-2m), la care se adaugă o rețea de pârâiașe mici cu caracter temporar. Apele stătătoare există sub formă de mici iazuri amenajate pentru adăpatul animalelor. Din anul 1977 se impune în peisajul comunei prezența lacului de acumulare de pe râul Prut în a cărui zonă adiacenta este situată și comuna Manoleasa. Vegetatia este reprezentata prin mici ochiuri de stepă destinate în general
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
și hidrofile. Fauna reflectă caracteristicile zonei de interferență a elementelor central-europene cu cele asiatice. Sub raport economic o importanță mai mare prezintă: căprioara, mistrețul iepurele, vulpea cât și unele păsări (prepelița, potârnichea). În apele lacului de acumulare de pe Prut, a iazurilor și râmnicelor amenajate cresc: crapi, mrene, plătici, carași șalăi, somn, etc. În râul Volovăț sunt următoarele specii de pești: zvârloga, porcușor, mâreană, costruși, știucă, etc. Solurile reprezentative sunt cele ce aparțin clasei molisolurilor, reprezentate prin: cernoziom cambic și soluri cenușii
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
de construcție, cum ar fi : piatra și lemnul, cât și surse acvifere, care pot fi valorificate local. Relieful de coline și pădure cu platouri bune pentru agricultură, având soluri cernoziomice fertile, cu posibilități de dezvoltare a pisciculturii prin construcția de iazuri și baraje. Comuna Ibănești este supusă influențelor climatice continentale ale Europei de Est, fiind caracterizată prin valori ale temperaturii aerului și precipitațiilor specifice climatului continental excesiv.Media anuală a temperaturii este de 8,6 grade, iar precipitațiile atmosferice au o
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță de 3 km de acesta. Comuna Răchiți a luat ființă în anul 1864 odată cu primele comune din țara noastră și
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată). Se găsește în colecția Muzeului Județean Botoșani, cu numărul de inventar P. 57. La circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea de nord a Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
circa 0,8 km nord, nord-vest de sat, în partea de nord a Iazului Morii, sau la sud de acesta s-au identificat două puncte arheologice despărțite între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
între ele printr-o viroagă: punctul Văiugi I pe partea nord, nord-vestică a iazului, unde s-a descoperit o singură piesă de silex (un gratoar pe așchie), atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată) și punctul Văiugi II-pe partea nord, nord-estică a Iazului Morii, unde s-au descoperit bucăți de chirpic și fragmente ceramice aparținând primei epoci a fierului (Hallstatt timpuriu) și probabil, începutul epocii migrațiilor (sec. III-IV d. Hr.), precum și perioadei feudalismului dezvoltat (sec. XV) și târziu (sec. XVII-XVIII). Tot aici s-
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
lui este imposibilă. Acest aspect a făcut ca satul să fie pus sub interdicție din anul 1968. Prin satul Sulița curge pârâul Burla, care se vărsa în râul Sitna și trece drumul județean nr. 297. Localitatea Sulița este așezată între iazul Dracșani (V), dealul Cheliș (E) și pârâul Burla (S) și are altitudinea maximă 120m. Sulița are în apropierea sa trei sate, 2 făcând parte din aceeași comună. În partea de nord comuna Sulița se mărginește cu satul Cerchejeni din comuna
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
la sud cu satul Cheliș, iar la sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
sud-vest cu satul Dracșani. La recensământul din 1860, Sulița era oficial a 24-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (2858 locuitori). Rețeaua hidrografică are direcția N-S și este formată din iazurile Dracșani și Burla, precum și pârâul Ursoaia. Iazul Dracșani este format prin zăgăzuirea văii râului Sitna și are o suprafață de 5-600 ha luciu apă, iar suprafața inundabilă maximă ajunge la 800 ha. Este cel mai mare lac de luncă, iar ca mărime al doilea din Moldova după
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]