12,854 matches
-
o definește Frankenstein. Sunt oare asemenea diferențe nimic altceva decât produsul diferențelor individuale în exprimarea opiniilor critice sau reflectă ele diferențe fundamentale la nivelul proceselor de gândire subiacente? Opinia mea personală este aceea că atât critica directă, cât și cea implicită reprezintă procese de gândire independente, egale ca valoare. Exprimarea directă a criticilor presupune un vorbitor „mai curajos” care este gata să-și apere opiniile mai degrabă decât să se retragă în spatele scuzei că a fost prost înțeles. Acest lucru ar
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
și de a exprima opinii bine întemeiate. Astfel, pentru evaluarea gândirii responsabile, am examinat afirmațiile critice pe care le-au făcut intervievații noștri. O afirmație critică a fost definită ca fiind acea afirmație care exprimă - într-o manieră deschisă ori implicită și/sau reținută - o opinie aprobatoare sau dezaprobare în legătură cu o activitate ori o persoană. În total, intervievații au făcut 37 de afirmații critice cu referire la copilăria lor, dintre care 20 le-au aparținut bărbaților și 17 femeilor. Jumătate dintre
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
o activitate ori o persoană. În total, intervievații au făcut 37 de afirmații critice cu referire la copilăria lor, dintre care 20 le-au aparținut bărbaților și 17 femeilor. Jumătate dintre enunțurile critice ale bărbaților au fost directe, celelalte fiind implicite, în vreme ce în cazul femeilor mai bine de jumătate au fost implicite și doar o treime directe. Bărbații au făcut mai multe critici limitate decât femeile (jumătate dintre afirmațiile lor critice au fost limitate, prin opoziție o optime în grupa femeilor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de afirmații critice cu referire la copilăria lor, dintre care 20 le-au aparținut bărbaților și 17 femeilor. Jumătate dintre enunțurile critice ale bărbaților au fost directe, celelalte fiind implicite, în vreme ce în cazul femeilor mai bine de jumătate au fost implicite și doar o treime directe. Bărbații au făcut mai multe critici limitate decât femeile (jumătate dintre afirmațiile lor critice au fost limitate, prin opoziție o optime în grupa femeilor). Discuție Analiza nu s-ar putea încheia fără o discuție referitor
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
1993), am descoperit în studiile noastre că orice lectură presupune interpretare și că, de fapt, chiar în etapa obținerii textului, mai cu seamă în actul dialogic de realizare a unui interviu de povestea vieții, au loc, în mod constant, procese implicite și explicite de comunicare, înțelegere și explicare. Iluzia că avem un text static și abia apoi inițiem un proces separat de lectură și interpretare este departe de realitate. Toate acestea au de-a face cu dilema pe care am numit
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
analiză de conținu: vezi analiza categoriilor de conținut analiza categoriilor formei ∼ limbajul compararea clasificărilor funcționarea cognitivă critici povestea vieții lui David descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica deschisă gândirea eficientă exprimarea emoțională gândirea eronată diferențe de gen generalizarea critica implicită limite gândirea rațională literatura de specialitate gândirea responsabilă critica reținută povestea vieții Sarei analiza structuriI: vezi analiza holistă a formei capacitate de diferențiere cercetare narativă alegerea în ∼ perspectiva actuală asupra ∼ definirea ∼ evaluarea ∼ caracteristicile ∼ problema identității în ∼ instruirea pentru ∼ abordarea calitativă
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
Sarei analiza structuriI: vezi analiza holistă a formei capacitate de diferențiere cercetare narativă alegerea în ∼ perspectiva actuală asupra ∼ definirea ∼ evaluarea ∼ caracteristicile ∼ problema identității în ∼ instruirea pentru ∼ abordarea calitativă versus abordarea cantitativă ∼ literatura de specialitate ∼ rolul ∼ coezivitate narativă comedia critică directă implicită reținută diferențe de gen ∼ și analiza holistă a formei serviciul militar copilăria funcționarea cognitivă povestea vieții lui David tinerețe liceul vârsta mijlocie povestea vieții Sarei exprimare a emoțiilor Frankenstein, Carl Funcționare cognitivă critică descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
serviciul militar copilăria funcționarea cognitivă povestea vieții lui David tinerețe liceul vârsta mijlocie povestea vieții Sarei exprimare a emoțiilor Frankenstein, Carl Funcționare cognitivă critică descriere versus evaluare capacitatea de diferențiere critica directă gândirea eficientă gândirea eronată diferențele de gen critica implicită analiza categoriilor formei gândirea rațională gândirea responsabilă critica reținută gândirea eficientă capacitatea de diferențiere gândirea rațională gândirea responsabilă gândirea eronată gândirea rațională gândirea responsabilă critica în ∼ descriere versus evaluare lingvistică literatură de specialitate asupra perspectivei categoriilor de conținut asupra analizei
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
să fie o construcție, și nu doar o simplă oglindire a faptelor, că istoria ca știință trebuie să adopte o nouă decizie, diferită de școala pozitivistă, anume, să fie dispusă a construi. Nu este o întâmplare omagiul adus lui Galileo (implicit și epocii sale), personalitatea acestuia fiind strălucită. Pisc între două evuri, el este „despărțitor al apelor”, un modern care intră în lumea modernă. Ce anume ne face să credem acest lucru? Galileo era convins că Dumnezeu a scris universul în
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
nenumărate semne de întrebare, și aceasta prin implicațiile pe care le-a avut și le are în întreg sistemul existențial. Dialogul cu persoana sa, ca de la om la om, a fost și rămâne util. Interesându-ne de el ne interesăm implicit și de noi: Galileo este un îndreptar pentru înțelegerea devenirii ființei noastre, este un punct de reper pe scena evoluției omenirii. Poate mai mult decât Descartes. „Nu este atât de altruist și de generos interesul nostru pentru Galileo cum ne-
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
prețul lânii și mătăsurilor aduse de la Thessalonik și pe care ultimul le vânduse celui dintâi. La fel și de responsa din 1559 a rabinului Josef Karo din Nikopole care, amintind de uciderea unui evreu în satul Dridov, lângă București, vorbește implicit de sephardimii din capitala Valahiei aflați în legătură directă cu domnitorul și dispunând de un adevărat sistem de informare și de depistare a răufăcătorilor. Parte din actele care relatează circulația negustorilor evrei au fost incluse în citatele culegeri; ele au
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Freud), dar și istoria umanității (Jung). Însă, atunci când vom studia elaborarea visului (capitolul III), vom vedea că opoziția dintre cele două conceptualizări nu este chiar atât de evidentă pe cât pare, întrucât Freud, referindu-se la o cunoaștere simbolică inconștientă, identifică implicit existența cunoașterii inconștiente comune postulate de Jung. Visul este deci indiscutabil calea regală a inconștientului: - pe de o parte, pentru că este produs de inconștient; - iar pe de altă parte, pentru că analiza sa oferă persoanei informații despre viața sa psihică profundă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ultim element, și nu cel mai lipsit nesemnificativ, care duce la opacitatea visului: simbolizarea. Visul este făcut din simboluri. Recunoscând acest lucru, Freud admite existența unei cunoașteri inconștiente comune și, prin urmare, a unui inconștient colectiv. Firește, recunoașterea respectivă este implicită, întrucât, oficial, numai Jung vorbește de inconștientul colectiv. Totuși, ocupându-se de dimensiunea simbolică proprie visului, Freud face câteva afirmații în sensul inconștientului jungian. Cel care visează folosește simboluri, în timp ce în mod conștient, adică în starea de trezie, se dovedește
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
crede că nu știe (Freud, ????, p. 131). În definitiv, ea, și numai ea, are cheia. Celălalt, terapeutul sau cartea, poate doar să o ajute în căutările sale. Freud și-a interpretat propriile vise. După cum recunoștea și valabilitatea autoanalizei, el considera implicit că persoana care visează este capabilă să găsească prin ea și în ea semnificația propriilor vise. Nu trebuie însă să pierdem din vedere că toate răspunsurile sunt în subiect și că acesta «știe» ce semnifică visul său. Totuși, este o
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
de la gen la specie, de la specie la gen și de la specie la specie. Într-adevăr, dacă acceptăm că nici un cuvânt nu semnifică în sine (lucru discutabil și lesne de contrazis prin interjecții și verbe onomatopeice), înseamnă că secretul semantismului și, implicit, al expresivității stă în alăturarea cuvintelor: lună - regină - noapte. Asta înseamnă că există două mari procedee de creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație prescurtată, din care lipsește termenul de comparat. „Regina nopții
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
alăturarea cuvintelor: lună - regină - noapte. Asta înseamnă că există două mari procedee de creare a expresivității și două figuri tutelare: Prin învecinare. Este cazul metaforei, o comparație prescurtată, din care lipsește termenul de comparat. „Regina nopții” reprezintă o asemenea comparație implicită, din care lipsesc comparativele ca și precum. Prin înlocuire. Ne referim la metonimie, la schimbarea cauzei cu efectul, a părții cu întregul etc. De pildă: „A băut o sticlă” în loc de „A băut o sticlă de vin”. „Unde nu e cap
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
o sinucidere, găsirea unei sume mari de bani etc. „Palatul de Justiție intră în reparații capitale” poate fi o știre. „Palatul de Justiție intră în reparații capitale după o sută de ani” reprezintă un fapt divers, fie și din cauza contextului implicit al evenimentului. Identificăm două procedee majore de creare a faptului divers. O relație de cauzalitate aproape aberantă: „A murit din cauza râsului”. Faptul divers trebuie să stârnească uimirea cititorului mai accentuat decât știrea. Cu cât faptul divers este mai îndepărtat de
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
noile obiecte pedagogice 2.8. Noile tehnologii de informare și de comunicare (NTIC) și educația 2.9. Funcționalități ale calculatorului în școală Capitolul 3. Cybercultura și avatarurile învățării în era internetului 3.1. Dimensiunea culturală a cyberspațiului 3.2. Cunoașterea implicită și explicită și strategiile meta-cognitive 3.3. Statutul educațional al internetului 3.4. Socializarea și internetul 3.5. Omul informațional - avataruri și limite 3.6. Lumea virtuală ca refugiu și sursă de însingurare 3.7. Riscurile unei societăți informaționale Capitolul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
decât un motiv infantil de mascare a neștiinței. În al patrulea rând, tehnologiile informaționale induc prin ele însele noi deprinderi și capacități la utilizatori, formând în mod direct noi apetituri, interese, motivații. Abilitățile individuale, altădată rezultate ale educației, se construiesc implicit, prin practicile zilnice, generalizate, aproape obișnuite. Căci „alfabetizarea” digitală începe difuz de la cele mai fragede vârste, chiar din familie, și se învațăă precum mersul sau vorbirea. Să mai amintim de faptul că programele însele educă și informează, acompaniind „didactic” traseele
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
formula de rezolvare etc.). Savoir-ul actual este potențat de noile tehnologii, prefigurându-se altfel decât până acum, îmbogățindu-se pe traseul transmiterii lui. El comportă atât o dimensiune explicită, care se referă la conținuturile informaționale directe, manifeste, cât și una implicită, bazată pe presupozițiile indirecte, abilitățile ascunse, activate în procesul acaparării și semnificării cunoașterii. Se pare că această a doua componentă devine din ce în ce mai pregnantă - ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și semnificării cunoașterii. Se pare că această a doua componentă devine din ce în ce mai pregnantă - ca premisă și finalitate - în practica educațională actuală. Constituie o sfidare pentru pedagogia actuală de a reorienta, de a ghida mersul persoanei nu spre explicitul, ci către implicitul cultural. Structurarea societății cunoașterii ridică și noi probleme de ordin etic. Reglementările deontologice vor avea mai multe fațete și vor viza mai multe probleme (vezi Karim, 2003): asigurarea unei distribuiri echitabile și democratice a beneficiilor societății cunoașterii; prezervarea privatității și
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ce se ajunge); a structura și a apropria hermeneutici de înțelegere a ceea ce se acaparează ca informație. Educatul trebuie să-și încorporeze cunoașterea într-un mod structurat, structurile generându-se continuu și progresiv în funcție de specificul fluxului informațional și de tehnicile implicite de ordonare transmise latent de acestea. Noile tehnologii transformă unele reguli ale formării, dar nu aduc fericirea pe pământ, realizând salturi miraculoase ale educatului în universul cunoașterii. Aceasta are un mai înalt grad de difuzabilitate, dar asimilarea rămâne tot la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
ideea că se încearcă identificarea mai multor ipostaze de irealitate sau cvasirealitate, toate fiind decelate în funcție de „încărcătura” tehnică a relației subiect-realitate și de medierile subsecvente dintre indivizi și construcțiile concrete, imaginate, dorite etc. la un moment dat. 3.2. Cunoașterea implicită și explicită și strategiile metacognitive Cultura de tip cyber repune în discuție relația dintre accederea implicită și explicită la formațiunile cunoașterii. Să vedem acum în ce constau cele două maniere de cunoaștere. Raportarea omului la lume se face prin cunoașterea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
încărcătura” tehnică a relației subiect-realitate și de medierile subsecvente dintre indivizi și construcțiile concrete, imaginate, dorite etc. la un moment dat. 3.2. Cunoașterea implicită și explicită și strategiile metacognitive Cultura de tip cyber repune în discuție relația dintre accederea implicită și explicită la formațiunile cunoașterii. Să vedem acum în ce constau cele două maniere de cunoaștere. Raportarea omului la lume se face prin cunoașterea sau conștientizarea acesteia, în mod direct sau indirect. Sunt mai multe fațete ale cunoașterii: o modalitate
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
și transmisă în mai multe feluri. Unele zone ale cunoașterii pot fi transmise mai departe, altele mai puțin, iar altele se pierd pentru totdeauna. Toate aceste modalități presupun atât forme directe, vizibile, cât și forme de manifestare indirecte, ascunse. Cunoașterea implicită este acel bagaj de cunoștințe ale persoanei „numai de ea știute”, pe care le activează la un moment dat aproape inconștient, acompaniind modurile specifice de argumentație, de acțiune, de existență. Sunt acele valori ale persoanei câștigate prin efort propriu, care
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]