3,454 matches
-
traduceri despre vin nu ne vor suspecta, precum s-a întâmplat odinioară cu martorii vorbirii în limbi, ca fiind doar ... "plini de must" când am tălmăcit în limba română cartea Histoire du vin aparținând autorului francez Jean-François Gautier...1 O incursiune în istoria vinului reprezintă de fapt o incursiune în istoria civilizațiilor, vinul fiind acel element care unifică toate epocile și pe baza căruia putem trasa o istorie a mentalităților și a imaginarului colectiv. Îl găsim astfel prezent în civilizațiile păgâne
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
s-a întâmplat odinioară cu martorii vorbirii în limbi, ca fiind doar ... "plini de must" când am tălmăcit în limba română cartea Histoire du vin aparținând autorului francez Jean-François Gautier...1 O incursiune în istoria vinului reprezintă de fapt o incursiune în istoria civilizațiilor, vinul fiind acel element care unifică toate epocile și pe baza căruia putem trasa o istorie a mentalităților și a imaginarului colectiv. Îl găsim astfel prezent în civilizațiile păgâne dar și în cea creștină, în care, după cum
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în grup la locul unde a fost executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
acestuia în domeniul educației și al instrucției le atribuie o substanță iluministă, în programul de reformă pedagogică al lui Ghibu fiind accentuată dimensiunea formatoare a învățământului. În acest context este pusă în valoare contribuția lui la istoria cărților de școală. Incursiunile în viața culturală ardeleană V. le va continua prin încercarea de a reconsidera tipăriturile coresiene în totalitatea lor, dar mai ales din perspectiva semnificațiilor culturale (Coresi, 1985). Miza interpretării este de a demonstra că diaconul Coresi este un umanist: tipograf
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Șapte eseuri despre strigoi, Timișoara, 1998; Curs de folclor. Lecții despre calendar, Timișoara, 1998; Pentru o mitologie difuză, Timișoara, 2000; Folclorul. Ce facem cu el?, Timișoara, 2001. Repere bibliografice: Györfy-Deák György, Adevărul despre Drăculea, „Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
a primit Premiul „Pamfil Șeicaru”. Cartea de debut, dar și următoarea (Cum învățăm să trăim, 1977) recomandau un publicist cu aptitudini de reporter și de eseist pe teme civice. Textele de aici sunt montaje dinamice de reportaj, comentariu, interviu, anchetă, incursiune biografică, interferate ingenios. Ulterior, A. este atras de evocarea istorică amplă, minuțios documentată și resuscitând, pe un schelet epic, personaje și evenimente reale. Intervalul de timp subîntins de aceste documente cu tentă literară, situate la granița dintre reconstituirea istorică și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
concept de filosofie a culturii, ci urcă din fericita alcătuire lăuntrică a unui artist polivalent, care visează treaz la vremurile antice și la epoca de strălucitoare plenitudini a Renașterii. O „călătorie în câmpul ideilor” se arată a fi elevata sa incursiune în domeniul de elecție, Introducere în studiul arhitecturii (1926), ca și acel „essai critique”, Palladio (1928), de o pătrunzătoare inteligență analitică. Mai tehnic, un Dicționar de termeni privind arta românească și universală urmărește să precizeze o serie de noțiuni, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
destin artistic unde tensiunile dintre eul social și eul profund se intercondiționează. Cecilia Cuțescu Storck, artistă prolifică, reprezentativă pentru simbolismul românesc, interesantă în multe privințe și nu în ultimul rând pentru angajamentul ei feminist, îi oferă materia primă ideală pentru incursiuni în toate aspectele și nuanțele simbolismo-decadentismului, cu toate că spiritualismul ei afișat rămâne superficial. Autorul se oprește atent asupra a numeroase tablouri ale artiștilor menționați, unele foarte cunoscute, expuse în muzee sau reproduse, dar și asupra unora de acces dificil, aflate în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a criticului român, ci și a epocii. ""Și mai există și alții, Camille Pissaro, A. Séon, Maximilien Luce, Knopf, Jean Delville, A. des Gachons, Menard, Roll, Hodler, Maurice Eliot, Willete, peste care trec -, și, printre incontestabili, acest Gustave Moreau, cu incursiunile sale în ținutul himerelor și pentru care există un cult care atinge un înalt grad de fervoare", acest Rochegrosse, cu al său Chevalier aux fleurs, mărșăluind către cucerirea Ideii, îndepărtând cu un gest sigur și nobil florile tentante care răsar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
apărut în același an cu câteva luni înainte în revista L'art et décoration. Este foarte posibil ca ideile artistului francez să fi determinat ofensiva susținută a artistului român în susținerea edificării unui stil românesc în artele decorative. O scurtă incursiune în articolul lui Grasset decupează o foaie de observație cu privire la precaritatea artelor decorative în România începutului de secol XX. La rândul său, un artist plastic remarcabil 159, criticul Eugene Grasset, delimitează arta decorativă de artizanatul kitschizant, critică în general nivelul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și o influență a filozofiei alexandrine, contemplativii asociind în ființa lor visarea și meditația: Prin privirea, ținuta și extazul lor, artista le conferă acestor siluete extatice unitate, suplețe, emoție a vieții, dar pentru construirea lor Cecilia Storck a făcut o incursiune în istoria filozofiei alexandrine, care, unindu-se cu puterea ei de gândire și de visare, a dat acestor tablouri un conținut spiritual"470. Cu această dimensiune "contemplativă" și aceste figuri spiritualizate, hieratice, avem în Cecilia Cuțescu-Storck o reprezentantă a simbolismului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Storck, Editura Meridiane, București, 1969. Mitchievici, Angelo; Ioan Stanomir: Teodoreanu reloaded, Editura Art, București, 2011 Octavian, Tudor: Un artist al casei regale Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A., București, 2008. Oprea, Petre: Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969. Oprea, Petre: Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1973. Oprescu, Gh.: Ștefan Popescu, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958. Palacio, Jean (de): Figures et formes de la decadence, Seguier, Paris, 1994. Panofsky, Erwin: Artă și semnificație, Editura Meridiane
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
339 Hortensia Papadat-Bengescu își intitula primul roman din ciclul Hallipilor, Fecioarele despletite, părul despletit fiind o sugestie a păcatului, a exacțiunilor unui tumult erotic ieșit de sub incidența constrângerilor și convențiilor burgheze. 340 Adriana Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem, p. 52. 343 Repertoriul Graficii Românești din secolul al XX-lea, vol. IV, București, 1998. 344 Apud. Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Șotropa, op. cit., p. 129. 341 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 53. 342 Ibidem, p. 52. 343 Repertoriul Graficii Românești din secolul al XX-lea, vol. IV, București, 1998. 344 Apud. Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec.XIX-XX, Editura Litera, București, 1974, p. 52. 345 Adriana Șotropa, op. cit., p. 160. 346 Constantin Prodan, op. cit., p. 19. 347 Sorin Alexandrescu, Figurative Art. Begining and End of the 20th century in Romania, Amsterdam, 1998, p.
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
19. 348 Ibidem, p. 20. 349 Ioana Vlasiu, "Paciurea, le Monument d'Eminescu et Rodin", în Revue Roumaine d'Histoire de l'Art, Série Beaux-Arts, Tome XXVIII, Editura Academiei Române, București, 1991, p. 23. 350 Ibidem, p. 55. 351 Petre Oprea, Incursiuni în sculptura românească. Sec. XIX-XX, Editura Litera, București, 1973, p. 45. 352 Ibidem, p. 47. 353 Ibidem, p. 48. 354 Elisabeth Ingles, Edvard Munch: Amour, jalousie, mort et tristesse, traducere de Florence Brémond, Sirrocco Londres (édition française), 2005, p. 26
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării inegalităților sociale. În cele ce urmează, voi face o scurtă incursiune în polemica funcționalism-conflictualism, pentru a introduce apoi ca pe un studiu de caz situația segregării în educație a romilor din România. Consider relevantă poziția exprimată de Pierre Bourdieu ca argument teoretic pentru rezultatele cercetării pe care o voi prezenta, motiv
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la evenimentele petrecute, respectiv starea de spirit a populației evreiești, a cercurilor legionare și a ceangăilor din regiunea orașului Roman. 9. 26 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial cu privire la incursiunile aeriene efectuate de aviația sovietică și atitudinea manifestată de populația evreiască din Iași, Bacău și Dorohoi față de conflictul sovieto-german. 10. 27 iunie 1941. Buletinul informativ întocmit de Comandamentul 4 Teritorial referitor la atacurile întreprinse asupra municipiului Iași de aviația sovietică
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-l pune în observație. Un vânzător de ziare, anume Avram 151, aruncă deasemenea cuvinte defetiste. El se învârte pe lângă cazarmă spre a vinde ziare și nu pierde ocazia de a întreba pe soldați: "Sunteți gata ?" "Rușii nu înghit așa ceva..." III. Incursiuni aeriene. În ziua de 25 Iunie a.c., ora 16, un număr de 4 avioane inamice, în orașul Bacău, au atacat o coloană germană compusă din 7 mașini. Prima mașină, din capul coloanei, a fost lovită în motor, provocând aprinderea ei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Adnotare: "Propun cercetare prin Curtea Marțială". AMR, fond 25-Armata a 3-a, dosar nr. 419, f. 37-38. Documentul nr. 9 COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL Paza Teritoriului Bir. 1 Inf. SECRET BULETIN INFORMATIV din ziua de 26 Iunie 1941 ora 18 I. INCURSIUNI AERIENE 1. În ziua de 26 Iunie a.c., ora 430, un număr de 4 avioane inamice au făcut o incursiune, la mică înălțime asupra Bacăului, atacând cu mitralierele gara și împrejurimile. Avioanele germane au doborât unul, în zona Gîdinți. Pagube
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL Paza Teritoriului Bir. 1 Inf. SECRET BULETIN INFORMATIV din ziua de 26 Iunie 1941 ora 18 I. INCURSIUNI AERIENE 1. În ziua de 26 Iunie a.c., ora 430, un număr de 4 avioane inamice au făcut o incursiune, la mică înălțime asupra Bacăului, atacând cu mitralierele gara și împrejurimile. Avioanele germane au doborât unul, în zona Gîdinți. Pagube nu sunt. 2. În ziua de 25 Iunie a.c., orele 930, orașul Dorohoi a fost mitraliat de 4 avioane inamice
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
S. Caracaș *) Adnotări: "Nr. 1282"; "Dosar 212". AMR, fond 1631-Comandamentul 4 Teritorial, dosar nr. 1349, f. 183. Documentul nr. 10 COMANDAMENTUL 4 TERITORIAL Paza Teritoriului Bir. 1. Inf. SECRET BULETIN INFORMATIV din ziua de 27 Iunie 1941 ora 18 I. INCURSIUNI AERIENE. Permanența Garnizoanei Iași raportează: 1. În ziua de 26 Iunie 1941, între orele 1030-1130, un grup de avioane sovietice E, în număr de 32, au lansat bombe și manifeste bolșevice asupra Iașilor. Din acestea 21 au fost doborâte de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
lucrurile și întâmplările românilor, scrisă în 1805 și rămasă la stadiul de manuscris până în 1995 (!), simte nevoia de a evidenția fortissimo possibile originea latină a poporului român, fapt pentru care consideră necesar ca istoria românilor să fie prefațată de o incursiune în preistoria Romei. Odiseea poporului român începe așadar cu "Stricarea Troiei". "Nașterea și creșterea lui Remul și a lui Romul", apoi zidirea Romei, ș.a.m.d., sunt cărămizi fundaționale nu doar ale istoriei Imperiului Roman, ci și ale poporului român
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc și o sensibilă revalorizare a condiției lor. Dacă în scrierile cărturarilor ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința acestui popor pentru independență. Iată cum este redactat paragraful de deschidere al operei istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tribunul neamului românesc" Corneliu Vadim Tudor. Liderul minerilor deținea și calitatea de vicepreședinte al Partidului România Mare (PRM) condus de Vadim, ceea ce a conferit revoltei ortacilor trăsăturile unei tentative de lovituri de stat. Porniți în cea de-a cincea lor incursiune asupra Bucureștiului, minerii au spulberat forțele de ordine la bătălia de la Costești. A urmat apoi umilitoare Pace de la Cozia (22-23 ianuarie 1999), pe care premierul Radu Vasile a trebuit să o conceadă minerilor, prin care autoritățile centrale au satisfăcut revendicările
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al societății românești sub comunist este pătată cu culoare, chiar dacă fresca rezultată rămâne în nuanțe predominant cenușii. În fine, ultima strategie de reconciliere cu trecutul o reprezintă ceea ce în cultura academică germană a fost numit "normalizare". În acest punct, o incursiune în istoria modului în care societatea germană și-a administrat moștenirea nazistă apare ca fiind o prefață necesară pentru discuția ideii de "normalizare". Responsabilitatea morală pentru Holocaustul nazist a continuat să fie o povară care a apăsat pe conștiința istorică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]