4,125 matches
-
sistemului psihic uman, interacțiunea tuturor elementelor sale componente este o condiție obligatorie, fără de care activitatea umană, adaptarea la mediu, crearea unor valori etc. nu ar fi posibile. Astfel, raportul gândire-limbaj-memorie atenție rezidă mai întâi în apartenența lor la ceea ce numim intelect, acel ansamblu de elemente ale psihismului ce permite cunoașterea prin detașarea de experiența nemijlocită și care se constituie treptat, în ontogeneză, prin interacțiunea cu mediul sociocultural. Analizând specificul proceselor psihice la copiii/elevii cu diferite tipuri de deficiență, vom descoperi
Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale: strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/874_a_1657]
-
articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit Sfântului Toma este inerent esenței lucrurilor ca ființe create faptul că cunoașterea lor nu poate fi epuizată de un intelect finit, deoarece cauza acestei abilitări de a cunoaște (luminozitatea, vizibilitatea) are în același timp cu necesitate drept efect aceea de a face aceste lucruri insondabile". Dacă așa stau lucrurile, atunci tomismul Sf. Toma este poate mai aproape de gândirea Capadocienilor decât
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și nu primește adevărul de Sus, care, gândit mistic, este unic, Realul revelat, ci îl caută neaflându-l. El reduce cunoașterea, plăsmuirile artistice, tehnice, ordinea etico-socială și orice acțiune la doi factori: eu și noneu. Eul are aceste facultăți: imaginația, intelectul și simțurile, care la psihologi depășește cele cinci simțuri spre exemplu: simțul vital, simțul cinetic, bunul simț, care la Descartes este sinonim cu rațiunea, simțul intim, simțul echilibrului și altele (Goblot)". 7 Cf. Petre Țuțea, Omul. Tratat de antropologie creștină
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
tot studii sistematice, de data aceasta de sociologie și antropologie culturală, arată cât de diverse sunt modalitățile de relatare a propriei vieți și a altora, cât de bogate și pertinente pot fi mărturisirile multor persoane, nu neapărat de excepție ca intelect și cultură. Depinde foarte mult, dacă nu crucial, și de arta de a intervieva. De aceea, reușita interviului de profunzime, indiferent ce formă ar cunoaște el, presupune abilități deosebite și o bogată experiență. În studierea familiei și a rudeniei se
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate spune că cele mai multe dintre războaiele și revoluțiile umanității s-au Întemeiat, de asemenea, pe o astfel de judecată. Este datoria omului, ne atenționează marele scriitor rus, să găsească Întotdeauna o corespondență Între scop și mijloace: În mod normal, un intelect care a fost În stare să prefigureze, la un moment dat, un scop nobil, ar trebui să fie capabil să găsească și mijloace la fel de nobile de concretizare, care să nu ducă la crearea unor mari suferințe sau prejudicii celor din
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În sală sunt auditori cultivați sau mai puțin avizați? Să fie de vină numai respectul față de sine al acestuia, sau și convingerea sa că muzica este accesibilă tuturor, indiferent de vârstă sau de cultură, deoarece ea se adresează nu atât intelectului, cât mai ales acelei părți a sufletului omenesc care este capabilă de a se impresiona, de a se bucura, chiar de a se entuziasma? Or, tocmai acesta este și scopul oricărui artist: de a declanșa prin Încântarea produsă, de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
proiect de acțiune sau, dimpotrivă, o poate descalifica, stabilindu-i statutul de idee periculoasă. Același filosof preciza: „Naturile etice n-au geniu. (Dar au crescendo...)”. Într-adevăr, exigențele etice asigură o elevare continuă a comportamentului, dar sunt conservatoare pentru un intelect mai nonconformist, care este tentat să abordeze cât mai multe dintre acele lucruri pe care etica le grupează În categoria a „ceea ce nu se cade sau nu se cuvine”. Μ Pentru a trăi bucuria rugăciunii În biserică, trebuie să ai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
folosească de libertatea de a gândi și de a simți. Μ Ferice de cel care poate intra În biserică, pentru că cel care o evită știe că degeaba s-ar spovedi, deoarece În sufletul său nu se poate căi. Μ Un intelect care se limitează la a realiza doar reconstruirea unor procese spirituale pe care le-au elaborat alții, chiar dacă acest lucru Înseamnă descifrarea condițiilor și situațiilor care au Însoțit aceste procese, este Încă un intelect timid, inconștient de valoarea sa pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
nu se poate căi. Μ Un intelect care se limitează la a realiza doar reconstruirea unor procese spirituale pe care le-au elaborat alții, chiar dacă acest lucru Înseamnă descifrarea condițiilor și situațiilor care au Însoțit aceste procese, este Încă un intelect timid, inconștient de valoarea sa pentru a se exprima prin el Însuși. Μ Iubirile cele mai reușite se desfășoară Întotdeauna ca niște frumoase Începuturi. Μ Modul cum se individualizează procesul creației la fiecare creator În parte poate releva un aspect
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
un raport fals cu ea! Μ Excesul de politețe manifestat față de cineva exprimă, de obicei, o indecență a atitudinii, deoarece ascunde un anumit interes; dar el poate exprima și un anumit grad de ironie insidioasă la adresa respectivei persoane. Μ Când intelectul nu este atent la vibrațiile inimii, este sortit să devină un intelect artificial, anonim. Μ Logica rațiunii poate fi Încălcată de speranța inimii: poate că acesta este mecanismul psihologic care-i face, de exemplu, pe anumiți canceroși să supraviețuiască sau
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
exprimă, de obicei, o indecență a atitudinii, deoarece ascunde un anumit interes; dar el poate exprima și un anumit grad de ironie insidioasă la adresa respectivei persoane. Μ Când intelectul nu este atent la vibrațiile inimii, este sortit să devină un intelect artificial, anonim. Μ Logica rațiunii poate fi Încălcată de speranța inimii: poate că acesta este mecanismul psihologic care-i face, de exemplu, pe anumiți canceroși să supraviețuiască sau chiar să se Însănătoșească. Μ Cu cât un părinte Își intră mai
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
În concepția lor, să le asigure o adevărată identitate sufletească sau existențială. Μ șansa are nevoie, la rândul ei, de șansă, deoarece viața ne demonstrează frecvent că soarta unei conjuncturi favorabile depinde exclusiv de măsura În care este prezent un intelect suficient de bine pregătit ca să o valorifice. Μ Ce Înseamnă a fi sincer sau autentic? Înseamnă să te comporți În conformitate cu propriul mod de a fi. Dar numeroasele compromisuri la care Îl obligă adesea viața socială, pentru a-și conserva existența
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
cuprinde un determinant care nu poate fi raționalizat și cunoscut: „O poezie frumoasă se face așa cum o mamă face un copil frumos. Adică nu se știe cum”. Așadar creația artistică de geniu cuprinde intuiții ce nu pot fi epuizate prin intelect și prin noțiuni abstracte (altfel spus, intuițiile artistice/estetice depășesc logicul, raționalul; sunt, uneori, antilogice). Μ Ca să apreciezi un lucru, fapt, eveniment etc. Într-un mod obiectiv, trebuie să-l percepi dezinteresat, distanțat, lucru extrem de greu de realizat, deoarece nu
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
dimpotrivă, una total neîncrezătoare produce așadar concluzii adevărate sau false, deși contextul situațional analizat rămâne același). Μ Pare de necrezut, dar mai des Întâlnim expresia „Nu te Înțeleg!” În gura celui care este furios decât În gura celui cu un intelect mai slab (totuși nu e de mirare, deoarece furia, având un caracter irațional prin ea Însăși, nu poate face casă bună cu deliberarea). Μ Viața ne-a fost dăruită ca să-i dăm tot mai multă viață, și nu ca s-
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
izvor nou-apărut avem grijă ca să ne dea apă tot mai multă și mai curată, la fel și cu o viață nou-apărută: o vom Îmbrăca În tot mai multă iubire, pentru ca ea să rodească... poate o nouă „pasăre măiastră”. Μ Un intelect neobișnuit să facă concesii nu poate fi un partener de discuții În contradictoriu. Μ La omul cu bun-simț, chiar și tăcerea este dătătoare de Învățătură. Μ Unii insistă asupra faptului că trebuie făcută o distincție cât mai clară Între energia
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
-și, la un moment dat, echilibrul și căzând (chiar dacă acest lucru i se Întâmplă unui bătrân, unei femei sau unui copil)? Poate pentru că informația care se adresează vieții noastre afective se dovedește a fi prioritară față de cea care se adresează intelectului: abia după ce această informație a satisfăcut și, totodată, epuizat rezervele disponibilităților noastre emoționale, intervine și evaluarea intelectuală a situației de care râdem - evaluare care poate aduce Însă cu ea realizarea faptului că, În realitate, nu suntem În fața unei situații comice
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
interioară, invelită, conceptual, în idee, dar conținând, în profunzime, suflet. Paralizia aproape completă a sensibilității, pe care o impun moderniștii, este reconsiderată, astfel, de către Ana Blandiana, printr-o încercare de fuziune a exteriorului cu interiorul, a obiectului cu subiectul, a intelectului cu sufletul, a materiei cu spiritul. Freamătul generat de evidenta incompatibilitate dihotomică dintre opera și biografia autoarei devine permanenta căutare de sine din tematologia creației autoarei. Această criza identitară, specifică generației șaizeciste, poate fi rezolvată, astfel, printr-o transpunere personală
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
realitate interioară, învelită, conceptual, în idee, dar conținând, în profunzime, suflet. Paralizia aproape completă a sensibilității, pe care o impun moderniștii, este reconsiderată de Ana Blandiana, printr-o încercare de fuziune a exteriorului cu interiorul, a obiectului cu subiectul, a intelectului cu sufletul, a materiei cu spiritul. Freamătul generat de evidenta incompatibilitate dihotomică, atât din opera, cât și din biografia autoarei, devine permanenta căutare de sine din tematica creației autoarei. Dispusă între segmentele timpului ireversibil, biografia autoarei, ea însăși o permanentă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Joaquin Maria Aguirre Romero îi definește, poetica în termenii: "mai degrabă orientală decât occidentală, o poetică a dizolvării, a restituirii unității pierdute, provocată de ruptura abisală dintre conștiință și abstractizare"51. Natura paradoxală a unui stil, care pendulează, inegal, între intelect și emoție a expresiei, în favoarea celei din urmă, se răsfrânge asupra conținutului, deconstruind parțial canonul Generației, prin instaurarea unui nou ceremonial. Vindecarea prin poezie sau poezia ca terapie, ca formă de recuperare a unui timp pierdut, a unui spațiu originar
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
de la fereastră propriul destin, poeta nu adoptă niciun fel de sentiment față de tragismul situației. Cu o răceală deloc doar aparentă, ci profundă, și cu o detașare asemenea, aceasta asistă ca la spectacol la ruperea în două a propriului trup. Separarea intelectului de trup devine metaforă a deconstrucției sau a segmentării întregului în părți. Apoi, ca într-un ritual hermeneutic, poeta disecă fiecare dintre aceste segmente, ca pe niște texte sacre, în care nu cuvintele contează, ci mesajul transmis. Iar mesajul este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Românească, 1985, și Lucian Blaga, Geneza metaforei și sensul culturii, București, Editura pentru Literatură Universală, 1969, apud. Luiza Bratu, op. cit., p. 17, 18.) 39Spre deosebire de colegii săi de generație, care nu înclină balanța spre emoție mai mult decât spre intelect, dar nici invers, neapărat, Ana Blandiana nu poate concepe o poezie pur intelectualizată, despuiată de orice formă de sensibilitate, care, în cazul său, vine din interior, fiind produsul unei feminități desăvârșite. 40Vezi Georgeta Adam, Ana Blandiana: Imaginarul liric sau pasul
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
inocent din punct de vedere politic: Pierre Bourdieu ar face-o mai bine ca mine și a făcut-o În atîtea alte cazuri. Iată o mostră de stil elitar care tematizează „eul și oglinda”: „Ce eram eu? Un travestit al intelectului, un gigolo al Îndrăgostirilor: infamă serie de aparențe obscene ce sfîrșiseră prin a-mi năpădi ființa fără ca prin asta să-i permită să scape de dezgolirea progresivă a mizerabilei sale suferințe: disperare cronidu-și un drum obscur În sufletul meu Însingurat
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Literatura reprezintă În cel mai Înalt grad cultura modernă: texte la Înțelegerea cărora nu ai nevoie de parcurgerea unei tradiții - și nici de cunoștințe lingvistice foarte vaste - și care nu se adresează unei facultăți umane care are nevoie de antrenament (intelectul, de pildă, așa cum se Întîmplă cu filozofia) ci sensibilității și imaginației, adică exact facultăților de relaționare cu lumea pe care gîndirea secolelor 18 și 19 le-a exaltat cel mai mult: sensibilitatea, de către materialismul senzualist al Luminilor, imaginația, de către romantismul
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cel care echivalează sublimul cu terifiantul și anticipează astfel prescripția unei literaturi care trebuie să șocheze, alcătuiește Însă un set de principii laxe, pentru că dependente de senzorial; estetica este o „știință” a trupului În mult mai mare măsură decît a intelectului; apare, În același timp, ca un lanț de prescripții cultural, pentru că, știm astăzi, felul În care simțim nu este inocent și depinde de felul În care am fost Învățați să atribuim sens la ceea ce simțim. Tocmai din pricina inefabilului estetic - sau
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reprezentări romantice despre lume pe care nu limba română le-a emis prin vocea sau pana unor savanți. Dacă lumea aceasta are o coerență, atunci ea nu poate fi considerată o sumă aleatorie de individualități legate prin jocul Întîmplărilor inaccesibile intelectului. La fel, literatura are paradigme și, În interiorul acestora, sintagme. Romantismul este o astfel de sintagmă În interiorul paradigmei literare europene. Poate că nu putem aduce Într-un spațiu omogen literatura chineză și cea franceză, cel puțin În perioadele lor de dezvoltare
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]