15,922 matches
-
Faptul că a dat afară, fără nici un temei legal, redactori sau membri ai Colegiului redacțional, personalități cunoscute ale Clujului cultural, distrugerea revistei care i-a fost dată pe mână, înjurăturile, da, înjurăturile pe care lea expediat pe e-mail unuia din intelectualii marcanți ai Clujului (le-am reprodus în numărul trecut al revistei noastre), interviul din Cotidianul, plin de amenințări iresponsabile, dosarul penal, declarațiile mitomane, între care replica patologică la scrisoarea de protest semnată de peste 500 de scritori și care concurează la
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3453_a_4778]
-
de pîndă reciprocă, adversarii respectîndu-se diplomatic cu aceeași grijă cu care, în culise, se războiesc crîncen. Zidul Berlinului pare etern, la fel ca fracturarea continentului în două lagăre, iar dispoziția lui Johnson e pe măsură, semănînd cu cea a unui intelectual aflat sub asediu, căruia imaginea țării amenințate îi provoacă dorința de a-și țipa îngrijorarea. Englezii sînt naturi iremediabil conservatoare, simținduse bine în condiții de statornicie, orice impuls spre schimbare fiind resimțit ca o amenințare la ordinea consacrată. Paul Johnson
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
existența în vîrf a aristocrației (honestiores în termenii lui Johnson, reprezentați de cler, proprietari de pămînt, înalt funcționari și politicieni), apoi clasa de mijloc (aici intră orice om cu o îndeletnicire stabilă, de la medici și militari pînă la negustori și intelectuali, pe scurt burghezia), al cărei rol e de tampon între elită și pegră, și, în fine, plebea alcătuită din grosul populației degradate (humiliores, în jargonul autorului, echivalent al proletariatului urban, al șomerilor și al paraziților de orice fel). Potrivit lui Johnson
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
Cezar Petrescu, Nichifor Crainic, Vladimir Streinu, Demostene Botez, Zaharia Stancu, Romulus Dianu, Mihu Dragomir, Marian Popa, Marin Bucur și Ion Dodu Bălan, au fost de o perfectă cordialitate, iar epistolele acestora, deloc convenționale sau conjuncturale, relevă imaginea autentică a unui intelectual ce a decriptat unele din tainele creației plastice și literare. Epistolele lui Constantin Noica, ce se publică acum întâia oară, se constituie, de fapt, în mărturii emoționante privitoare la imaginea unui estetician singular ce a străbătut vremuri potrivnice și, uneori
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
pus probleme cărturarului din mine. Informația d[umnea]v[oa]s[tră], varietatea temelor puse în discuție și siguranța judecăților d[umnea]v[oa]s[tră] m-au impresionat, făcându-mă să mă întreb dacă suntem, noi ceilalți, cu-adevărat intelectuali ai timpului nostru. M-a surprins adesea - de câțiva ani de când am reluat contactul cu oamenii noștri de cultură - să văd ce puțin interes există pentru veac, pentru revoluția tehnico- științifică, de pildă. Îi atrage prima jumătate a veacului, când
Un estetician sub vremuri – Gheorghe Achiței by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5767_a_7092]
-
Virgil Nemoianu. Dincolo de faptul că e vorba de prima reeditare integrală a operelor unui critic postbelic (ceea ce înseamnă că abia acum șaizeciștii încep să se clasicizeze „cu acte în regulă”), va fi extrem de interesant de urmărit metamorfoza occidentală a unui intelectual român format în cea mai dură perioadă a totalitarismului. Din acest punct de vedere, nu știu cât de nimerită e inițiativa lui Luigi Bambulea, coordonatorul proiectului editorial, de „a interveni discret, acolo unde lexicul sau topica riscau să fie stridente cititorului de
Etica distanței by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3464_a_4789]
-
și, din nefericire, postcomuniste. Epistola pe care o restituim, necunoscută până acum, se constituie într-otulburătoare confesiune privitoare la familia sa, la studiile postuniversitare de la Viena, la activitatea sa literară și, evident, la pauperizarea materială a întregii sale generații de autentici intelectuali. Impresionează viziunea pragmatică a unui intelectual ce s-a dedicat, în exclusivitate, exegezei primei cărți a omenirii - Biblia. Poezia, Troița face parte din cuprinsul epistolei. * Viena, 16 mai 1922 Dragă Liți1, Ieri ți-am trimis o scrisoare amărâtă, răspuns la
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
care o restituim, necunoscută până acum, se constituie într-otulburătoare confesiune privitoare la familia sa, la studiile postuniversitare de la Viena, la activitatea sa literară și, evident, la pauperizarea materială a întregii sale generații de autentici intelectuali. Impresionează viziunea pragmatică a unui intelectual ce s-a dedicat, în exclusivitate, exegezei primei cărți a omenirii - Biblia. Poezia, Troița face parte din cuprinsul epistolei. * Viena, 16 mai 1922 Dragă Liți1, Ieri ți-am trimis o scrisoare amărâtă, răspuns la scrisoarea ta tot atât de amărâtă. Azi primii
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Le Nouvel Observateurpublică un interviu cu ministrul învățământului universitar din Franța, doamna Geneviève Fioraso. Discuția pornește de la protestul mai multor intelectuali francezi, cărora li se alătură Academia Franceză, față de propunerea de lege prin care în universitățile franceze se pot ține cursuri în limbi străine. Nu e vorba, spune doamna ministru, de obligativitatea acestor cursuri, ci de posibilitatea de a le organiza
Limba franceză în pericol în... Franța? () [Corola-journal/Journalistic/3658_a_4983]
-
lui Traian Băsescu. În primul mandat al președintelui Băsescu, Sorin Ilieșiu, la acea vreme vicepreședinte al Alianței Civice - s-a remarcat prin numeroase declarații publice care sprijineau pozițiile prezidențiale, fiind chiar și inițiatorul apelului public semnat apoi de mai mulți intelectuali care a fost punctul de pornire pentru elaborarea Raportului privind condamnarea regimului comunist, asumat de Traian Băsescu în fața Parlamentului în decembrie 2006.
Solicitare către Băsescu: Demisionați imediat, dacă... by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/36574_a_37899]
-
a mers pînă la organizarea unui proces fictiv în foaierul unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal, conflictul reducîndu-se la o polemică încinsă la care au participat gazetarii și intelectualii elvețieni (precum Valentin Landmann și Kurt Imhof). În jargonul breslei ziaristice, evenimentul poartă numele de Reenactment, căruia cu greu i se poate găsi un echivalent românesc. Die Weltwochetrece drept ziar conservator, numai că elvețienii sînt de aceeași orientare.
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
nașterea umanității. În fond, Adam și Eva au fost alungați din Rai pentru că au gustat din pomul cunoașterii. Ce ne oprește să ne imaginăm că, odată cu masticația, ei au dobândit și însușiri intelectuale?! Pe de altă parte, când a jucat intelectualul / artistul rolul determinant în viața socială? Se pot identifica, desigur, momente și personalități pregnante, dar niciodată n-au existat epoci marcate de la un capăt la altul de intelectuali. Poate doar pe scufundata Atlantidă sau pe dispărutul continent Mu. Dar, cine
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
au dobândit și însușiri intelectuale?! Pe de altă parte, când a jucat intelectualul / artistul rolul determinant în viața socială? Se pot identifica, desigur, momente și personalități pregnante, dar niciodată n-au existat epoci marcate de la un capăt la altul de intelectuali. Poate doar pe scufundata Atlantidă sau pe dispărutul continent Mu. Dar, cine știe, ele au fost distruse tocmai datorită coeficientului sporit de intelectualitate pe cap de locuitor... Istoria contemporană, cea pentru care datele pot fi adunate mai ușor, dărâmă mitul
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
pe scufundata Atlantidă sau pe dispărutul continent Mu. Dar, cine știe, ele au fost distruse tocmai datorită coeficientului sporit de intelectualitate pe cap de locuitor... Istoria contemporană, cea pentru care datele pot fi adunate mai ușor, dărâmă mitul potrivit căruia intelectualii sunt alungați din „cetate” de către - se înțelege - politicieni. Dacă lăsăm de-o parte momentele tragice de extremism ideologic (nazismul și comunismul), când statul și stăpânii săi, politicienii, au pornit războaie nemiloase contra intelectualilor, constatăm că, de regulă, aceștia se elimină
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
adunate mai ușor, dărâmă mitul potrivit căruia intelectualii sunt alungați din „cetate” de către - se înțelege - politicieni. Dacă lăsăm de-o parte momentele tragice de extremism ideologic (nazismul și comunismul), când statul și stăpânii săi, politicienii, au pornit războaie nemiloase contra intelectualilor, constatăm că, de regulă, aceștia se elimină de bunăvoie între ei. Deși câmpul cultural e vast, ei n-au loc unii de alții. Invidia și ura, probabil, că nu sunt mai mari decât la alte categorii sociale, dar sentimentele sunt
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
n-au loc unii de alții. Invidia și ura, probabil, că nu sunt mai mari decât la alte categorii sociale, dar sentimentele sunt mai direct și mai expresiv ambalate. Nu e nevoie, așadar, de un impuls din afara lumii proprii pentru ca intelectualii să dorească moartea celor din aceeași familie cu ei. Că politicienii le dau o mână de ajutor, speculând orgoliile nemăsurate, setea de glorie și chiar prostia, e sigur. Dar primul impuls aparține artiștilor înșiși. Ei și numai ei, prin egoismul
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
întâmplat în epocile trecute —, ci economistul, biologul, statisticianul, politologul, sociologul și medicul. Ceea ce indică o radicală deplasare a accentului de pe individ pe comunitate. Tradiționalul sondaj al revistei „Prospect” confirmă, în anul 2013, ceea ce se știa de mai mulți ani: că intelectualii cei mai influenți nu mai provin din zona creației artistice. Nu romancierii, poeții, eseiștii ori creatorii de sisteme filozofice sunt cei admirați, ci oamenii de știință mascați, adeseori, în showmeni sau clauni capabili să „amuze” masele. Exemplul cel mai la
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
de intelectualist-pretențioasă, pe atât de superficială scriitoare, ori Andrew Solomon, autorul unei singure cărți de ficțiune și a trei studii în care analizează teme precum depresia și identitatea, să nu ne mire că profilul epocii actuale e unul în care intelectualul, așa cum a fost el definit în trecut, nu mai are drept de existență în cetate. Una dintre cheile actualei configurații a „gânditorilor” influenți o găsești ajungând la locul 64, ocupat de Robert B. Silvers, editorul celebrei reviste „The New York Review
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
luminează o trăsătură esențială a epocii noastre: vremea creatorilor a trecut, locul lor fiind luat de cei specializați în a decide ce trebuie spus și scris. E cea mai spectaculoasă (și cea mai perversă) formă de a-i alunga pe intelectuali nu doar din cetate, ci și din propria lor încăpere. P.S. Parcă în contrapartidă, „Dilema veche” publică un top al celor mai detestați intelectuali români. Nicio surpriză: ei sunt, în ordine, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
și scris. E cea mai spectaculoasă (și cea mai perversă) formă de a-i alunga pe intelectuali nu doar din cetate, ci și din propria lor încăpere. P.S. Parcă în contrapartidă, „Dilema veche” publică un top al celor mai detestați intelectuali români. Nicio surpriză: ei sunt, în ordine, H.-R. Patapievici, Vladimir Tismăneanu, Andrei Pleșu, Mircea Cărtărescu, Gabriel Liiceanu. E și aceasta o trăsătură a mentalității noastre: noi nu sprijinim, ci demolăm. Oricât ar fi de strâmbă, prefer perspectiva occidentalilor. Chiar dacă
Alungarea intelectualului din propria casă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3666_a_4991]
-
vânătoarea le-au permis genelor strămoșilor noștri să intervină mai dihai în adecvarea scoarței cerebrale la presiunile naturii. Apoi, prin politică, s-a trecut la o nouă fază a evoluției umane! Acum, ne întrebăm, prin exemplul lui Agamiță Dandanache: declinul intelectual - datorat politicilor, care diminuează capacităților creierului! - poate aduce pacea socială, în orașul de sub munte, tot prin idiotizare politică, acceptată prin vot democratic!? Aici trebuie semnalate eforturile savanților care au descoperit, în ultima vreme, un semn irefutabil al creșterii unei noi
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
combatanților, armamentul aruncat în luptă și, în funcție de rezultate, mișcările trupelor beligerante. Expunerea panoramică este menită să ilustreze adevărul, faptele militare și politico-diplomatice. Indiscutabil, publicistul-literat și-a organizat activitatea la „Vremea” ținând seama de principiile politico-ideologice și recomandările stabilite de grupul intelectualilor de stânga din Iași și București, menite să evite conflicte cu cenzura militară și polemici cu ziariștii din tabăra pro-hitleristă și antonesciană. G.Ivașcu la „Uniunea Patrioților”, redactor la „România liberă“. La începutul anului 1942, un grup de intelectuali din
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
grupul intelectualilor de stânga din Iași și București, menite să evite conflicte cu cenzura militară și polemici cu ziariștii din tabăra pro-hitleristă și antonesciană. G.Ivașcu la „Uniunea Patrioților”, redactor la „România liberă“. La începutul anului 1942, un grup de intelectuali din România, reprezentând diferite orientări politice democratice, înființează organizația patriotică antifascistă și antiantonesciană UNIUNEA PATRIOȚILOR. Între principalii inițiatori au fost: prof. dr. Dumitru Bagdasar, neurochirurg, numit de generalul Ion Antonescu director al Spitalului Militar din București, asist. univ. Gh.Vlădescu-Răcoasa
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
generalul Ion Antonescu director al Spitalului Militar din București, asist. univ. Gh.Vlădescu-Răcoasa, sociolog, colaborator al acad. Dimitrie Gusti la Facultatea din București, prof. univ. Simion Stoilov, de la Facultatea de Științe a Universității București, cărora li s-au alăturat numeroși intelectuali din România acelor ani. Comitetul Uniunii Patrioților a reușit să aibă organizații în toate centrele culturale ale țării, numărul membrilor fiind, în 1943, de câteva mii de persoane, aproape exclusiv intelectuali. Semnificativ este că s-au înscris ca membri și
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]
-
a Universității București, cărora li s-au alăturat numeroși intelectuali din România acelor ani. Comitetul Uniunii Patrioților a reușit să aibă organizații în toate centrele culturale ale țării, numărul membrilor fiind, în 1943, de câteva mii de persoane, aproape exclusiv intelectuali. Semnificativ este că s-au înscris ca membri și reprezentanți ai ungurilor, germanilor, sârbilor, ucrainenilor și musulmanilor din Dobrogea. Uniunea Patrioților n-a fost, între 1942 și primăvara lui 1944, în nici o alianță politică cu nici un partid. Uniunea Patrioților a
George Ivașcu, cronicar de război, la ziarul „Vremea“ (1941-1944) (continuare din numărul anterior al revistei) by Pavel Țugui () [Corola-journal/Journalistic/3671_a_4996]