6,119 matches
-
diplomat care se străduia să protejeze interesele americane, ci avocatul diavolului, în adevăratul sens al cuvântului. Călătorind prin țară pentru a-mi explica planurile de reformare a Națiunilor Unite, mă aflam de multe ori în defensivă, încercând să lămuresc neînțelegerile interlocutorilor alarmați. Nu, le spuneam eu, Națiunile Unite nu se pregătesc să impună o taxă pe venit globală; nu are autoritatea de a ne ordona să intrăm în război; nu plănuiește să ne confiște pistoalele; nu complotează pentru a aboli conceptul
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
ale SP apar mai suple în semnificațiile și caracterul lor normativ. Sînt activate în funcție de necesitățile discuțiilor și acțiunii. Tocmai în SP domnesc analogia și recurgerea la exemplu pentru a vorbi de un concept. Fiecare poate astfel interveni pe lîngă diferiți interlocutori, adaptîndu-se temei de conversație sau emițînd un comportament conform așteptărilor grupului în care se găsește la un moment dat, fără să-și reconsidere credințele proprii fundamentale. SSP sau substructurările sistemului periferic, descrise de Flament (in Guimelli, 1994, pp. 101-106), pot
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
devine familiar, accesibil, cunoscut. [Astfel, acest obiect] "devenind interior și în acest scop, pătrunde în "lumea conversației", a schimburilor verbale, care durează de un anumit timp. Fragmente de dialog, lecturi discontinue, expresii auzite în alte părți, le revin în minte interlocutorilor, se amestecă cu impresiile pe care le au; amintirile izbucnesc, experiențele comune le acaparează. Prin aceste conversații, nu numai că se transmit informații, se confirmă convenții, obiceiuri ale grupului, dar, în plus, fiecare capătă o competență enciclopedică asupra a ceea ce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
psihanalizei în mediul său, recurgînd la atributul "progresist" sau la un alt substantiv pentru a o clarifica. Iată tot atîtea mijloace de a percepe diferit această terapie în efectele sale, de exemplu prin integrarea sa în ideologia de stînga a interlocutorilor. 3.4. Actualizări, RS și ideologie 3.4.1. Starea de polifazie cognitivă Anumite atribute ale RS creează impresia că acest tip de gîndire este echivalent, la adulți, cu modurile infantile de percepție a lumii (inteligență concretă, sincretism). Este ceea ce
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
pentru unul romantic, atent la trăiri intense și întâmplări nemaiauzite. Francezul nostru nu părea să fie astfel (deși cum știm destul de puține despre el, poate că ne înșelăm), se dovedea mai degrabă un fin observator, un bun documentarist, un atent interlocutor, de aceea textul lui aduce cu sine notații românești, anecdotice, unele excepționale, dar și statistici ori detalii livrești. Astfel că el poate fi util atât pentru cercetarea mentalităților, a stereotipurilor, a imaginilor, cât și pentru istoria politică a perioadei. Laurențiu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
de raporturi comune, precum și al formării și indemnizațiilor active. Deși s-a dorit evitarea chestiunilor fiscale și de reducere a timpului de lucru, aceste teme aveau să marcheze totuși dezbaterile din cadrul grupului de lucru. La fel de importantă era și reflecția asupra interlocutorilor sociali. 8.3.2.3. Apariția primei versiuni a programului de la Luxemburg Versiunile succesive ale programului de la Luxemburg au fost distribuite reprezentanților membrilor conferinței liderilor de partid din PSE541. La 13 octombrie 1997, prima dintre ele fixează ca obiective susținerea
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
care-i învață să se transpună în „ pielea” unor personaje și le dezvoltă capacitățile empatice, am ajutat elevii să-și îmbogățească mijloacele de expresie, să-și dezvolte atitudini comunicative, să manifeste originalitate în exprimarea opiniilor, precum și receptivitate și toleranță față de interlocutori. Deoarece, „jocurile de rol” presupun o implicare deplină a școlarilor, este necesar să se discute comportamentul corect sau incorect al unor personaje. Prin dramatizarea scrierii „Primul clopoțel”, am pus elevii în situația de a analiza comportamentul lui Vlăduț, coincidența fiind
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
nevoie de un ordin de sus. Stăpânindu-se, adăugă gânditor: \ UN CONDUCĂTOR DE GRUP POATE FACE AȘA CEVA. Marin fu surprins. \ AM ÎNȚELES CĂ EXISTĂ UN SISTEM AUTOMAT PENTRU BRUIAJUL TUTUROR COMUNICĂRILOR NEOFICIALE, SPUSE EL PE UN TON AGRESIV ȘI PROVOCATOR. INTERLOCUTORUL LUI AVEA UN AER NELINIȘTIT, DAR VOCEA ÎI RĂMASE CALMĂ. \ AȘA ESTE, DOMNULE, DAR NUMAI DACĂ CINEVA NU PUNE ÎN FUNCȚIUNE CAMERA ÎN SERIE INFINITĂ CONSTRUITĂ DE TRASK. MAJORITATEA CONDUCĂTORILOR DE GRUP AU CÂTE UN EXEMPLAR ÎN APARTAMENTELE LOR PERSONALE
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
șovăi, apoi scoase hârtiile, pe care celălalt i le smulse cu lăcomie. După ce răsfoi pașaportul, lunganul manifestă o proastă dispoziție evidentă. Își reluă discursul, scuturând hârtiile sub nasul inginerului, care, fără să-și piardă cumpătul, privea liniștit la furiosul său interlocutor. în acea clipă judecătorul se apropie surâzând și vru să știe ce s-a întâmplat. Bețivul își aruncă o clipă ochii asupra firavei făpturi ce-și îngăduia să-l întrerupă, după care, clătinându-se în chip și mai primejdios, începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
ai frumosului oraș Iguape, pe care se bucură atât de mult să-i cunoască, va putea începe într-o atmosferă de bună înțelegere și de prietenie. Judecătorul, atent și surâzător, încuviință din cap. Medită o clipă la formula folosită de interlocutorul său, ca unul ce se pricepea la asemenea lucruri, apoi se adresă asistenței, îndemnând-o să aplaude tradițiile pline de mărinimie ale marii națiuni franceze, după care, întors din nou cu fața către d'Arrast, se declară satisfăcut. - Așa stând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
pentru că nu sunt tot timpul copleșit de personalitatea ta ! Și recunoscător, bineînțeles. Tu ai lansat campania în favoarea filmului meu ! L-ai lăudat primul ! Datorită ție a putut rula ! Recunosc, tu ai puterea... Vocea regizorului despică lent frazele. Nu-și privește interlocutorul, nu-și ridică fața din palme. — N-am decât să spun că spectacolul a fost firav. N-am de ce să fac false acte de credință autorului. N- am nevoie să fac din prietenia cu el un stindard. Nu transformi solidaritatea
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dar nu e chiar același lucru. — Cine și-ar putea revendica o inaptitudine absolută de a renunța ? Dacă ar fi fost ore de desen la acea școală, dacă, cine știe, ar fi întâlnit în cancelarie, cum s-ar fi putut, interlocutori captivanți. Se știe doar că aderase prompt la convingerile lui Hariga. Fără a se mai gândi la ce s-ar întâmpla cu proiectele ei, destul de neclare. Lupta pentru a schimba viața semenilor, pentru a le schimba și firea, dacă se
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
numai s-o poată privi și asculta. Fata îl provoca, prin opinii pe care știa că le respinge, despre „măreția eșecului“, despre „eroismul încercărilor ratate“. Dacă față de admiratorii doamnei Hariga se arăta rezervată și tăcută, detractorii primeau totdeauna replici dure. Interlocutorul trăia plăcute momente de încântare, decis să nu întrerupă ardoarea tinerei, care se lansa în evocarea desenelor, convinsă că „exactitatea excesivă, deci himericul“ o apropiaseră pe Sia Strihan de marea șansă de-a deveni, de-a se exprima, de-a
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pământenilor ? Respirația caldă îi atinse brațul, măgărușul se lipise de rătăcitul care îi mângâia acum, cu palma jilavă, coastele ascuțite, grumazul păros, urechile. — Și eu care mă credeam fortificat ! Să mă sperii tocmai de tine, bătrân înțelept... În sfârșit, un interlocutor răbdător cu întrebările inutile. Și de încredere, poliția nu-l trage de limbă, nici de urechile magnifice care pot păstra orice taină. Patrupedul părea acum cenușiu, argintiu, cu dungi albe, de zebră, coada subțire și păroasă se termina într- un
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Ridicase privirea, întâlni prea multe capete întoarse spre pașnicul dialog. Ortansa îl avertizase deja că prelungitele conversații cu Vera produc comentarii. Surprizele se aflau mai ales în Lucian, încântat de patosul interogativ al celuilalt, mobilizat de neliniștile și lecturile unui interlocutor căruia îi încredința faliile ascunse, împotmolirile, chiar dacă atât de bine adăpostite sub ținuta reticentă. Orgolios, scrupulos : disprețul față de plebe, convertit în distantă cordialitate. Egoismul disimulat în corectitudine, setea afectivă deviată în ironie și maniere scrobite ?... Își povestiseră episoade ale trecutului
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
celălalt, pentru a-i mai relata încă un amănunt. Singura femeie cunoscută astfel : râdea. Lucian ținuse să ducă relatarea până la capăt. Cuvintele veneau fără grabă, străine de însuflețirea și ațâțarea pe care i le provoca imaginea. Se uita departe, peste interlocutor : „Capul dispărea. Rămânea lumina trupului. Și clocotul, râsul, râsul fericit“. Capul grotesc se pierdea, transfigurat. În îmbrățișare, râdea, râdea dezlănțuit ! Vârtejuri de ape loveau în râsul înnebunitor, răsturnând încremenirea lumii, rosto golindu-se, rotindu-se, o dată și încă o dată. Ieși
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
față, ba în cele din spate, prea grăbit, emoționat... Erbivorul reapăruse, iată, într-un elegant frac violet și nu i se vedea chipul. Capul adânc împovărat, ascuns în reverele fracului care fulgeră, la fiecare mișcare a aripilor, luminând drumul. Fidel interlocutor, într-adevăr, de neînlocuit ! Stimabile, Eminența Voastră, Prea Fericirea Voastră, striga după distinsul asin. Așteaptă, așteptați-mă, am găsit ce să-ți spun ! Dar fantasma se restrânse iar, de negăsit. Autobuzul duhnește a benzină și sudoare. Carcasa groasă și încinsă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să trăiască și să nu se despartă niciodată de el. Mă transformasem dintr-o dată într-un alter-ego al ei, încercam să-i deslușesc trupul, dar mai ales tiparul sufletului. Dragostea ei mă apăsa, mă obosea, mă silea să-mi mint interlocutorul... Nimeni nu cunoaște însă mai bine ca mine profunzimea ochilor negri! În ei găseam tăria și, profund sentimentală, am știut întotdeauna să-mi exprim sentimentele. Nu știu nici astăzi cum mi-o fi spus Yon că încă o mai poartă
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
o astfel de întrebare. Sunt bogătași pe lumea asta hrăniți cu tot ce le-a poftit inima. Și? Ating suta de ani? Pentru mine mama rămâne o enigmă și când mărturisesc cuiva că are 101 ani, zâmbesc a mirare iar interlocutorul îmi întoarce o față luminată de un zâmbet asemănător. De unde îmi vine în minte să spun că mama este un zâmbet... Publicat în Ion N.Oprea „Carte: MAMA”antologie , Editura PIM Iași 2009.
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93050]
-
meargă acolo chiar neștiutor. Laur, cu ochii blegiți de hâțânarea ritmică a arcurilor mașinii, îl privea admirativ cum se ambalase... părea că-și expune ideologia sa, proprie și personală! Cu aceste idei neașteptate, originale, spontane, Rebegilă spera să hărțuiască mintea interlocutorului, însă toate îi intrau pe o ureche și ieșeau pe amândouă! Parcă se afla la lecțiile de EPO din armată sau la cursurile de filozofie din facultate, pe care le uita imediat ce nu mai avea nevoie de ele. Îi era
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
buzele subțiri, demonstrează încăpățânare; bărbia e despicată de o linie, ușor perceptibilă, agil și sigur pe el; nu este un vorbăreț dar fizionomia îl ajută în tăcerile lungi care nu pot fi interpretate în nici un caz ca obstinație față de eventualul interlocutor. Umorul lui înțelept, tăios și exploziv pornea din făptura sa și adesea amicii își dădeau seama târziu că glumește permanent speculând ideile chiar neclare. Este de asemenea un extrovertit cu toane, care adesea se manifesta surprinzător cu observații trăsnite; o
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
evită controverse periculoase, demolează riscurile. Cum arată - încă pentru puțin, dacă legea guvernamentală asupra interceptărilor va fi pusă în practică - conversațiile între subiecții implicați în cercetări este cunoscut de cine participă la jocul corupției sistemice. Aceștia știu bine la care interlocutori să se adreseze, cunoscând așteptările lor, ce coduri lingvistice să folosească, procentele de plătit, parametrii de împărțire a mitelor sau criteriile de rotație urmate de întreprinderi și partide care dețin monopolul”. 4. Corupția ne privește Într-unul din ultimele interviuri
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
face aluzie, dar am reținut spusele sale în legătură cu dialogul. Fiecare dintre noi a fost dezamăgit, uneori, de incapacitatea unor semeni de a susține o discuție civilizată. Cea mai importantă regulă a unui dialog este de a asculta cu atenție spusele interlocutorului, fără a-l întrerupe și de a-ți expune punctul de vedere cât mai coerent, în termeni adecvați și clar. Divagațiile, trecerea bruscă de la o idee la alta, modificarea nejustificată a planurilor și persoanelor în discuție, crează dificultăți în receptarea
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
și douăzeci și patru de ani; Maiorescu a devenit profesor 95 universitar plin la douăzeci și patru de ani și academician la douăzeci și nouă), teribiliști (Pogor se declarase ateu, apoi budist), copilăroși (o replică frecventă în cenaclu era azvârlirea unei perne în capul interlocutorului), înainte de orice plini de ironie și simț al umorului: anecdota, cât mai "corosivă" trecea înaintea oricăror preocupări (și aici Carageani și Creangă erau neîntrecuți), poeziile care plăceau erau repede puse pe arii de operetă și cenacliștii ieșeau noaptea braț la
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
o pușcă Z.B. din dotarea armatei române, o făcea pe-a santinela. Firesc, trecerea lui nu rămase neobservată. Urmarea: cineva din primărie trimise la el trei indivizi civili, înarmați cu pistoale. - Încotro, domnule sublocotenent? Din ce regiment faceți parte? Interlocutorul îl privea lung. De unde te tragi, unde te-ai născut? Evident, voia să afle dacă era basarabean, postura delicată, având în vedere retragerea românilor, sau nu. - Vin dinspre Nistru, sunt învățător. Evitase menționarea locului nașterii. Spre ghinionul lui, se-
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]