4,210 matches
-
natura umană să se poată împlini conform scopurilor pentru care a fost creată. Astfel, omul posedă intelect (capacitate de înțelegere) și limbaj, facultăți care sunt prin excelență mijloace prin care se realizează comunicarea socială și prin intermediul cărora se stabilesc relațiile interpersonale. În al doilea rând, din punctul de vedere al experienței empirice, omul izolat este condamnat la mizerie, viața sa fiind permanent amenințată de mari pericole. Prezența celorlalți devine astfel o necesitate reală, empirică. În al treilea rând, din punctul de
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
matcă a spiritului fără un testament lăsat succesorilor. Fixînd însă culturile și popoarele într-un ciclu biologic al viului, în alveola căruia a lucrat spiritul, gîndirea fondatoare relevă totodată cum sugerează și acel universal concret comun și sensul unui spațiu interpersonal care coagulează Multiplul în Unu și ne înfățișează în acest mod fizionomia comuniunii sau a comunității universale, o structură despre care vorbea Husserl, cu orgoliul său de european, în Criza umanității europene și filosofia. Acel universal concret, așadar, nu poate
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Implicarea activă a tuturor participanților. - Dezvoltarea capacității de a trăi anumite situații, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea soluției optime.Exprimarea personalității. - Eliberarea prejudecății. - Exersarea creativității și a unor atitudini deschise la nivelul grupului.Dezvoltarea relațiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia. Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape: - Alegerea temei și a sarcinii de lucru. - Solicitarea exprimării Într-un mod cât mai rapid, În fraze scurte și concrete, fără cenzură, a tuturor ideilor
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Rodica DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93099]
-
Jr. și Malcolm X. În mod firesc, "anii turbulenți" ai decadei a șasea a secolului trecut își reflectă implicațiile și în cadrul noilor departamente de Științe ale comunicării, printr-o "tranziție abruptă de la interesul pentru discursul public la concentrarea asupra comunicării interpersonale"23. Dacă, la începutul anilor '60, oferta curriculară a departamentelor de comunicare conținea cursuri cum ar fi: adresa publică, interpretarea orală, argumentare și dezbatere, persuasiune, retorică (clasică), spre sfârșitul decadei profilul departamental, în aceiași termeni ai ofertei curriculare, arăta radical
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
actul cercetării și predării științelor comunicării în Statele Unite se concentrează, printr-o "mutație" revelatoare, asupra altor chestiuni de interes, care dobândesc legitimitate academică în acest interval, revoluționar din toate punctele de vedere: se studiază comunicarea nonverbală, gestionarea conflictelor, edificarea încrederii interpersonale, dezvăluirea de sine, toate acestea mărturisind despre urgența adresării chestiunilor de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
acestea mărturisind despre urgența adresării chestiunilor de interes public real, autentice dileme existențiale pentru omul de pe stradă, care necesitau atenție imediată din partea comunității academice americane. Astfel, discursul public intră într-o fază de obscuritate, lăsând ca interesul stringent pentru comunicarea interpersonală să devină elementul central și celebrat al identității școlilor de comunicare. Această "mutație", pe care o numeam cataclismică, a avut o consecință majoră în ce privește mai vechea rivalitate dintre profesorii de oratorie, întemeietorii departamentelor de comunicare, și cercetătorii empirici, veniți dinspre
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
pozitiv: Griffin consemnează faptul că, în această perioadă, "(adepții) cercetării social-științifice efectuau cercetarea, în timp ce umaniștii scriau manualele"24 care consemnau rezultatele cercetării, spre beneficiul publicului (academic) larg. Nici unul dintre grupuri nu mai dădea atenție discursului public: preocuparea dominantă pentru comunicarea interpersonală și de masă distrăgea atenția de la mai vechea practică a revendicării identității în baza unor "obiecte academice de interes" cât se poate de separate, care necesitau, desigur, mijloace teoretice radical diferite de acces. Însă acest efect benefic asupra vechii lupte
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
culturale. În al treilea rând, e vorba de "încercarea de a pătrunde în "cutia neagră" a minții (umane - adăugirea mea) prin modelarea structurilor mentale și a proceselor cognitive ce ghidează comportamentul comunicațional"46. În al patrulea rând, consemnează Griffin, comunicarea interpersonală dobândește din ce în ce mai mult teren în agenda generală a cercetării, prin studii ce se concentrează asupra familiei, prieteniei și relației romantice. În al cincilea rând, observă Griffin, avem de-a face, în anii '80-'90, cu un pluralism fără precedent al
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
și completă"291 a forțelor armate americane din Vietnam. Rămânem cu întrebarea, desigur, ce (in)formează această percepție a lui Campbell însăși în ce privește identitatea opozanților lui Nixon? Poate fi vorba, desigur, de numeroase surse, de la mass media până la orice influență interpersonală, însă putem spune, cu certitudine, că nu textul adresei președintelui legitimează o astfel de lectură. Or, dacă "dovada" denaturărilor lui Nixon se află în afara discursului său, nu se cheamă, oare, că am pășit, ghidați de Campbell, în acea sală de
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
rezultate mai bune la nivelul tuturor elevilor(etichetați În mod tradițional ca „foarte buni”, „mediocri” sau „slabi”), motivație intrinsecă, implicarea În sarcină, o mai bună dozare a timpului disponibil pentru realizarea sarcinii, gândire critică. Din punctul de vedere al relațiilor interpersonale au fost observate: relații mai profunde și mai calde Între elevi prin amplificarea spiritului de echipă, aprecierea și valorizarea diversității multietnice prin dezvoltarea empatiei și coeziunii la nivelul grupului de elevi. Din punctul de vedere al identității personale se realizează
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
pentru a găsi propriile interpretări și a rezolva probleme. Motivație și moral. Copiii care Învață prin cooperare se simt mai legați de școală și clasă. Aceasta poate conduce la un nivel ridicat de atenție și retenție. Deprinderea abilităților de relaționare interpersonală. Copiii care Învață prin cooperare Învață să lucreze cu ceilalți. Capacitatea de a coopera este recunoscută din ce În ce mai mult ca o necesitate atât pentru o bună productivitate la locul de muncă, cât și pentru o viață de familie Împlinită și pentru
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
lucreze cu ceilalți. Capacitatea de a coopera este recunoscută din ce În ce mai mult ca o necesitate atât pentru o bună productivitate la locul de muncă, cât și pentru o viață de familie Împlinită și pentru participarea la o societate democratică. Promovarea Înțelegerii interpersonale și de grup. Copiii care Învață prin cooperare au mai multe șanse să se Înțeleagă cu copii de diferite sexe sau din grupuri sociale și etnice diferite. În plus, ei au șanse sporite să dezvolte o puternică conștiință de sine
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Cornelia Boboc () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93530]
-
de încredere în ceilalți oameni, de siguranță în mediul social. Astfel, putem stabili o legătură între atitudinile non-politice de sociabilitate și încredere și cele politice, adică tendința de a forma grupuri pentru influență politică, cei care admiră acele virtuți sociale, interpersonale, fiind mai dispuși la cooperare politică. Această interacțiuni dintre atitudinile non-politice, precum sociabilitatea și încrederea, și cele politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
relațiile de reciprocitate, ci ar fi legată de trăsături psihologice profunde, precum optimismul și capacitatea indivizilor de a-și controla propria viață. Dacă Putnam vede capitalul social ca o valoare individuală, alți autori consideră capitalul social ca strict atașat relațiilor interpersonale, fără vreo extensie automată în societate. Paul Whiteley (1999) prezintă o concepție psihologizantă a capitalului social. Pentru el, caracteristicile sale rezidă în indivizi și nu în relațiile dintre ei, astfel încât măsurarea capitalului social se realizează la nivel individual. Caracteristicile sunt
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
European Values Surveys, vom vedea cum se distribuie capitalul social atât între diversele categorii de cetățeni europeni, cât și între diversele regiuni ale Europei. Ton van Schaik descrie patru dimensiuni prin care poate fi măsurat capitalul social. Prima este încrederea interpersonală. A doua este încrederea instituțională: încrederea în instituții precum biserica, armată, sistemul de învățământ, presa, sindicatele, poliția, parlamentul, administrația publică, sistemul de asistență socială, cel de sănătate ș.a.m.d. este măsurată ca parte a încrederii, în ciuda anumitor critici (Newton
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
puternice la nivel agregat, de țară. Folosind aceleași date ale European Values Surveys, Oorschot, Arts și Gelissen (2006) dau capitalului social o definiție aproape identică, ce cuprinde trei dimensiuni (rețele, adică participarea în asociații voluntare și sociabilitatea; încrederea, atât cea interpersonală, cât și cea instituțională; civismul, adică angajamentul civic și moralitatea, pe de-o parte, interesul politic, pe de altă parte). Autorii împart Europa în patru regiuni, nord (Suedia, Finlanda, Danemarca), vest (Austria, Belgia, Germania, Franța, Irlanda, Olanda și Marea Britanie), sud
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de încredere în ceilalți oameni, de siguranță în mediul social. Astfel, putem stabili o legătură între atitudinile non-politice de sociabilitate și încredere și cele politice, adică tendința de a forma grupuri pentru influență politică, cei care admiră acele virtuți sociale, interpersonale, fiind mai dispuși la cooperare politică. Aceste interacțiuni dintre atitudinile non-politice, precum sociabilitatea și încrederea, și cele politice va deveni una dintre cele mai dezbătute probleme. În opinia autorilor, comportamentul cooperant se leagă de așteptarea cetățenilor ca ceilalți să fie
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
simt că îl au asupra vieții lor. Statusul este auto-estimat de subiecți și este legat, alături de variabilele demografice precum sexul, vârsta și mai ales educația, de resursele economice. În fine, ultimul factor este constituit de elementele capitalului social. Alături de încrederea interpersonală și apartenența la asociații voluntare, vom include și dimensiuni ale capitalului social difuz și ale integrării sociale: acceptarea normelor de reciprocitate, frecvența la slujbe religioase, locuirea în mediul rural, relațiile pe care oamenii le au și care-i ajută să
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
vom adăuga în analiză unele măsuri difuze ale capitalului social și măsuri ale integrării sociale. Am văzut deja că Mishler și Rose (2005) lărgesc operaționalizarea capitalului social și includ, pe lângă măsurile standard ale apartenenței la asociații voluntare și ale încrederii interpersonale, și dimensiuni mai apropiate de definiția dată de Coleman capitalului social, anume rețele instrumentale de relații sociale ce variază de la o situație la alta. Astfel, autorii măsoară capitalul social și prin beneficiile instrumentale pe care le furnizează rețelele sociale, de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
angajamentului civic, a normelor și valorilor democratice în susținerea regimurilor democratice. Așa cum spuneam în capitolul dedicat definirii și măsurării capitalului social, nu există un consens in materie. În analiza de față vom măsura capitalul social în cele două dimensiuni încrederea interpersonală și participarea în organizații secundare, asemeni măsurii standard realizată de World Values Survey. Chiar dacă nu este considerată de unii autori ca parte a capitalului social (Newton, 2001a), încrederea în instituții joacă și ea un rol important în configurarea atitudinilor pozitive
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și participarea în organizații secundare asupra atitudinilor și valorilor favorabile democrației, alături de alte variabile importante precum orientarea cognitivă către sistemul politic, lectura ziarelor, urmărirea emisiunilor TV, discuțiile politice în familie și cu prietenii, orientările către inputul și outputul politic. Încrederea interpersonală este în general considerată un prim element al capitalului social. Încrederea este cea care facilitează comunicarea și urmărirea scopurilor comune, fiind esențială în toate problemele legate de acțiunea colectivă. Fukuyama (1995) definește încrederea ca "așteptarea ce apare într-o comunitate
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și a piețelor. Dar există și alte dubii privind importanța participării voluntare, anume efectele sale asupra altor variabile semnificative pentru funcționarea democrației. Participarea în asociații voluntare, singura dimensiune unanim acceptată a capitalului social, ar avea un efect direct asupra încrederii interpersonale, care ar fi, la rândul ei, un ingredient necesar cooperării. Deși există și confirmări ale relației (Wollebaek și Selle, 2002), mulți alți cercetători sunt mai sceptici. Corelația dintre participare și încredere ar putea fi cauzată de o recrutare selectivă a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de asemenea, alți factori care s-au dovedit importanți pentru încredere și angajament civic (educația, așa cum am văzut în demonstrația lui Almond și Verba). Nici tipurile de încredere nu ar trebui neapărat legate. Participarea nu produce aceleași efecte asupra încrederii interpersonale și asupra celei politice. Dacă încrederea socială se leagă, chiar dacă slab, de succesul economic și social, încrederea politică se asociază cu interesul politic, mândria pentru sistemul politic național, credința în societatea deschisă, importanța redusă a ordinii sociale și a identificării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
mai ales realitatea subiectivă, cea a relațiilor dintre oameni. - Scrisoarea poate fi și o instituție paideică. De exemplu, Ilana îi relatează lui Alex cum intervine soțul ei asupra lui Boaz cel imposibil de strunit. Îi descrie detaliat cum operează inteligența interpersonală asupra psihicului revoltat și inflamat al adolescentului: „Ascultă, poate ai uitat cine sunt; eu sunt Michel Sommo și am auzit că tu mă numești pe la spate «peștele» mamei tale. Poți să mă numești așa și în față dacă asta te
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
nihilismului. Secretul doctorului Eliade, Editura Nemira, București, 2000, pp. 248-249. 14 Oswald Ducrot, Jean-Marie Schaeffer, Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului, Editura Babel, București, 1996. 15 Toma Pavel, în op. cit, pp. 54 și 61. ------------------------------------------------------------------------- PROZA LUI A. SOLJENIȚÎN Relațiile interpersonale 2 1 MITOLOGII NOMINALE ÎN PROZA LUI MIRCEA ELIADE 2 3 Prefață Mențiuni preliminare Numele proprii eliadești în discursul criticii literare Numele ficționale Atracția coincidenței contrariilor Numele ficționale eliadești Considerații finale Bibliografie Abstract Résumé
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]