3,967 matches
-
să menținem relații interpersonale Acest aspect al comunicării decurge în mod natural din cele spuse mai înainte. Avem nevoie de familie și de prieteni deoarece ei reprezintă suportul fiecăruia dintre noi de-a lungul întregii vieți. Comunicarea reprezintă liantul relațiilor interpersonale cu membri familiei și cu prietenii apropiați, după cum tot ea, când este deficitară, constituie cauza majoră a eșecurilor din familie sau a relațiilor de prietenie. În esență, prin comunicare menținem, întărim sau distrugem o relație interumană. Comunicăm să convingem pe
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
la începutul tratării modelelor procesului comunicării, subliniem că pentru fiecare tip de model discutat există mai multe variante, așa că vom întâlni o serie de modele simple liniare, un număr de modele ale schimbului și modele contextuale diferite. Capitolul 4 COMUNICAREA INTERPERSONALĂ Abilități sociale ale comunicării interpersonale Sociologia și psihologia studiază fenomenul comunicării ca relație interumană, ca formă specifică de interacțiune. Orice activitate comună în viața socială, producție, învățământ, cercetare științifică etc. presupune schimburi de informații, adică procese și relații de comunicare
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
comunicării, subliniem că pentru fiecare tip de model discutat există mai multe variante, așa că vom întâlni o serie de modele simple liniare, un număr de modele ale schimbului și modele contextuale diferite. Capitolul 4 COMUNICAREA INTERPERSONALĂ Abilități sociale ale comunicării interpersonale Sociologia și psihologia studiază fenomenul comunicării ca relație interumană, ca formă specifică de interacțiune. Orice activitate comună în viața socială, producție, învățământ, cercetare științifică etc. presupune schimburi de informații, adică procese și relații de comunicare. Ca fenomen social, procesul comunicării
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cerințele celor implicați în interacțiune. Figura 4.1 - Modelul abilităților sociale ale comunicării În figura 4.1 prezentăm un model general al abilităților sociale ale comunicării din care izvorăsc particularitățile comunicării specifice celor trei paliere distincte de desfășurare a ei: interpersonal, grup și organizație. Abilitățile de comunicare în relațiile interpersonale sunt determinate de corectitudinea utilizării formelor verbale și nonverbale ale ei. Astfel, atunci când oamenii discută unul cu altul nu se rezumă doar la transmiterea unor idei; de pildă, ei folosesc limbajul
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
abilităților sociale ale comunicării În figura 4.1 prezentăm un model general al abilităților sociale ale comunicării din care izvorăsc particularitățile comunicării specifice celor trei paliere distincte de desfășurare a ei: interpersonal, grup și organizație. Abilitățile de comunicare în relațiile interpersonale sunt determinate de corectitudinea utilizării formelor verbale și nonverbale ale ei. Astfel, atunci când oamenii discută unul cu altul nu se rezumă doar la transmiterea unor idei; de pildă, ei folosesc limbajul corpului, printre alte forme ale comunicării nonverbale. De asemenea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care am mai vorbit, include reacțiile la spusele interlocutorului și implicit corecțiile pe care le facem propriei comunicării. Interacțiunea cu alții se desfășoară bine dacă ei simt că am remarcat și înțeles ceea ce au încercat să ne spună. În comunicarea interpersonală, feedback-ul presupune că fiecare persoană o recunoaște pe cealaltă. Trebuie să spunem că, în general, oamenilor le place când se petrece acest lucru. Reprezintă o abilitate să recunoaștem feedback-ul și să oferim un răspuns pozitiv acestuia. Pentru a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ideilor și comportamentelor care au șansa de a fi schimbate, nu să alunecăm în generalități sau lucruri vagi; * abordăm problemele direct, nu ocolit sau filtrat; * suntem motivați pentru sprijinul celui care primește feedback-ul pentru a face mai eficiente relațiile interpersonale; * adoptăm un stil adecvat cu emoțiile și sentimentele care ni le generează spusele și comportamentul partenerului de dialog. Dacă cineva vine cu o problemă personală și, în conversație, nu i se oferă semne de recunoaștere a problemei aduse în discuție
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
presupune ca liderul sau managerul să lase subalternii să afle cine este și ce simte, iar la rândul lor, aceștia să îi spună cine sunt ei și ce simt pentru el. Astfel, un stil de conducere productiv, cu o comunicare interpersonală și organizațională eficientă, solicită o extensie a cadranului domeniului public informațiile cunoscute de alții dar și de liderul organizației. Teoria Ferestrei Johari afirmă că sunt două procese de comunicare ce influențează cadranul predominant în relațiile interpersonale. Dacă ne abținem să
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
productiv, cu o comunicare interpersonală și organizațională eficientă, solicită o extensie a cadranului domeniului public informațiile cunoscute de alții dar și de liderul organizației. Teoria Ferestrei Johari afirmă că sunt două procese de comunicare ce influențează cadranul predominant în relațiile interpersonale. Dacă ne abținem să dăm informații despre noi altor oameni (nu dorim să ne expunem lor sau să ne "coborâm" la nivelul lor), relațiile care rezultă își găsesc locul în domeniul ascuns și acționăm doar de fațadă. Rămânem în acest
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de la ei, domeniul nostru public devine mai larg (pentru că și ceilalți solicită feedback din partea noastră) și astfel zona ascunsă devine mai mică. Disponibilitatea de a da și a cere feedback reprezintă cele două procese critice în comunicare care influențează relațiile interpersonale în conducere. Dimensiunile expunerii și a feedback-ului afectează stilul de conducere al liderului și managerului. Dacă estompează cele două dimensiuni, zonele necunoscute domină (domeniul ascuns și domeniul necunoscut) și rezultă un stil de conducere impersonal. Ei bine, așa s-
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sociale ale comunicării cu sublinierea că ele sunt strâns legate unele de altele. Un singur exemplu: dacă cineva arată că îl ascultă pe celălalt, atunci obligatoriu el trebuie să îi ofere persoanei respective și feedback-ul necesar. Bariere în comunicarea interpersonală În comunicarea interpersonală intervin o serie de factori care împiedică realizarea liberă și deplină a comunicării între oameni, factori pe care în mod obișnuit îi numim bariere. "Filtre" pare să fie însă un cuvânt cu o mai mare acuratețe, deoarece
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu sublinierea că ele sunt strâns legate unele de altele. Un singur exemplu: dacă cineva arată că îl ascultă pe celălalt, atunci obligatoriu el trebuie să îi ofere persoanei respective și feedback-ul necesar. Bariere în comunicarea interpersonală În comunicarea interpersonală intervin o serie de factori care împiedică realizarea liberă și deplină a comunicării între oameni, factori pe care în mod obișnuit îi numim bariere. "Filtre" pare să fie însă un cuvânt cu o mai mare acuratețe, deoarece există rareori bariere
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
exista o barieră în comunicare. În concluzie, barierele mecanice există în context și în procesul codificării; barierele semantice în formularea și interpretarea mesajelor, și barierele psihologice în procesele emoționale ale oamenilor. Comunicarea cooperantă În țările occidentale, literatura din domeniul comunicării interpersonale este de-a dreptul suprasaturată de bogăția informațiilor. În aceste țări, există o literatură cu așa de multe sfaturi, indicații și recomandări bune, încât este îndoielnic că o ființă umană ar putea vreodată se le urmeze pe toate. De exemplu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
care urmărește scopuri individuale și efectuează alegeri raționale. Deducem că aceste ipostaze determină modul în care individul se manifestă ca emițător și receptor în procesul de comunicare al grupului. Cercetările empirice au identificat un număr de factori care influențează comunicarea interpersonală în cadrul grupului. Dintre acestea menționăm: (a) gradul de apropiere spațială dintre membri grupului; (b) stilul cald, rezervat sau autoritar în comunicare; c) schimbul de priviri ca formă de comunicare; (d) volumul și ritmul interacțiunilor; (e) dinamica dezvăluirilor reciproce. De pildă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru ca grupul să fie satisfăcut de relațiile dintre ei și de eficiența cu care sarcinile grupului sunt duse la bun sfârșit. Aceste abilități modalitățile de folosire a comunicării verbale și nonverbale valorifică de cele mai multe ori capacitățile individuale pentru realizarea comunicării interpersonale. De exemplu, am spus că relațiile bune dintre indivizi depind de semnele prin care recunosc valoarea și importanța partenerului de dialog, lucru ce reprezintă o adevărată recompensă pentru el. Același lucru este adevărat și pentru membri grupului. Oferirea și primirea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
sale. Există anumite abilități care se raportează la membri grupului ca oameni ce se găsesc în relații reciproce, și altele care se referă la acei oameni ca factori de decizie și de rezolvare a problemelor din grup. Sub aspectul relațiilor interpersonale, expresii precum "ai făcut bine" sau "asta-i o idee bună" reprezintă o răsplată pentru membrul grupului, dar și un ajutor pentru grup. Reprezintă o abilitate comunicațională să oferim membrilor grupului prețuire pentru ideile și acțiunile lor. Cercetările în domeniu
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
de conflict în cadrul organizației * Conflicte personale înăuntrul individului există conflicte de idei, de dorințe și valori, frustrări în atingerea scopurilor, conflicte de rol între înclinațiile personale și așteptările grupului căruia îi aparține sau poziția socială pe care o ocupă. * Conflicte interpersonale -între oameni există diferențe de experiență, percepții, opinii, valori și pattern-uri de comportament; deseori se desfășoară o competiție pentru resursele limitate salariu, promovare, echipament nou. În toate aceste situații, oamenii pot eșua în a cădea de acord asupra felului
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
cu" și "între" oameni. Înțelegerea modului în care împărtășim înțelesurile situației date, în care folosim limbajul verbal și nonverbal, cum ne percepem unul pe celălalt și cum ne comportăm în grupuri ne ajută în interrelațiile noastre. De asemenea, calitatea relațiilor interpersonale din organizație este un factor cheie pentru succesul gestionării conflictelor. Voința de a avea încredere, de a asculta, de a folosi și de a accepta numeroase stiluri și roluri de comunicare în diferite situații sunt toate abilități de care avem
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
pentru rezolvarea unei probleme personale care îl frământă pe acesta. Liderul poate utiliza aceste afirmații ori expresii în cursul ascultării active ori când răspunde la problemele care apar în timpul discuției. Ele servesc să încurajeze subalternul ca partener activ în comunicarea interpersonală și să obțină informațiile necesare pentru dirijarea și controlul dialogului în sesiunea de consiliere. Afirmații reflexive Liderul parafrazează spusele interlocutorului ca să facă vizibile înțelesurile și simțămintele lui. Prin parafrazare, liderul arată că înțelege partenerul de dialog și că el încearcă
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
minute de îndrumare, la lungi și bine structurate ședințe de dialog. Filtre și distorsiuni perceptive în comunicarea organizațională În opinia comună, regulile comunicării eficiente par a fi simple, însă pe circuitul informației în organizație și grup sau pe traseul comunicării interpersonale pot surveni o serie de perturbări. Comunicările interpersonale ascendente, orizontale și descendente din organizație întâmpină dificultăți din cauza anumitor filtre (denumite uneori "bariere") ce produc blocaje, distorsiuni și bruiaje atât în transmiterea cât și în recepționarea informației. Comunicările fie sub forma
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
ședințe de dialog. Filtre și distorsiuni perceptive în comunicarea organizațională În opinia comună, regulile comunicării eficiente par a fi simple, însă pe circuitul informației în organizație și grup sau pe traseul comunicării interpersonale pot surveni o serie de perturbări. Comunicările interpersonale ascendente, orizontale și descendente din organizație întâmpină dificultăți din cauza anumitor filtre (denumite uneori "bariere") ce produc blocaje, distorsiuni și bruiaje atât în transmiterea cât și în recepționarea informației. Comunicările fie sub forma unei convorbiri fie a unui raport scris pot
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
reciprocă dintre membri ei de care depind toate celelalte aspecte care asigură solidaritatea și cooperarea interumană și organizațională poate fi menținută numai printr-o minte deschisă și prin încrederea în discuția liberă. Eșecul luptei pentru feedback În comunicarea organizațională și interpersonală, cunoașterea câștigată prin feedback este esențială. Dar, ideea de feedback nu este prea comodă atunci când scriem sau vorbim în contextul relațiilor dintre șefi și subalterni. De aceea, "lupta pentru feedback" nu este ușoară, în schimb poate fi foarte instructivă și
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
specială celor care au prezentat rapoarte sau au făcut eforturi suplimentare pentru reușita întrunirii. Capitolul 7 COMUNICAREA DE MASĂ Conceptul de comunicare apare, în sociologie și psihologie, în două sensuri. Se vorbește mai întâi de comunicarea care ia forma relației interpersonale directe, care se înscrie de cele mai multe ori într-un grup definit, iar membri se află în contact direct, conexiunea inversă putând să funcționeze continuu. Despre acest prim sens al termenului de comunicare am discutat până acum. În al doilea rând
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
mesajele mass-media ajung în mod indirect la publicul larg, adică ele sunt mediate prin influența relațiilor interumane; * cunoștințele și diseminarea conținutului media sunt adesea transformate în influență personală; * comunicarea de masă poate fi tratată în conexiune cu sistemele de comunicare interpersonală. Potrivit acestui model, liderul de opinie va funcționa adesea ca interpret și mediator între media și individ. Informația mediată va fi răspândită în rețeaua interpersonală din jurul liderului. = Lider de opinie = Indivizii în contact social cu un lider de opinie Figura
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
în influență personală; * comunicarea de masă poate fi tratată în conexiune cu sistemele de comunicare interpersonală. Potrivit acestui model, liderul de opinie va funcționa adesea ca interpret și mediator între media și individ. Informația mediată va fi răspândită în rețeaua interpersonală din jurul liderului. = Lider de opinie = Indivizii în contact social cu un lider de opinie Figura 7.1 - Modelul transmiterii informației în două trepte Există argumente că de fapt sunt mai mult de două trepte în acest proces și de aceea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]