74,681 matches
-
legislației a legii abrogate, după publicarea deciziei Curții Constituționale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Curtea Constituțională a reținut că în astfel de cazuri, în care se constată ca fiind neconstituționale acte normative care abrogă alte acte normative, nu intervine o „abrogare a abrogării“, pentru a se putea reține incidența dispozițiilor art. 64 alin. (3) teza a doua din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare
HOTĂRÂRE nr. 1.173 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259551]
-
respectării dreptului la viață atunci când categorii întregi de cetățeni riscă să fie afectați de creșteri de preț nejustificate, a materialelor lemnoase și a produselor derivate din lemn, pentru încălzirea locuinței în sezonul rece, statul are datoria și obligația să intervină și să blocheze posibilitatea apariției unor astfel de situații. De asemenea, ținând cont de decalajul înregistrat între veniturile populației față de media înregistrată în Uniunea Europeană și având în vedere că acestea se situează sub media înregistrată în Uniunea Europeană
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 134 din 5 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259905]
-
Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 58/2020, plecând de la contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, împrejurare care reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei în discuție. Așadar, având în vedere necesitatea asigurării în continuare, chiar și după încetarea stării de urgență, a unei protecții adecvate a populației împotriva îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2 și, raportat la obligația
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, pornind de la contextul generat de dinamica evoluției situației epidemiologice naționale, dar și internaționale, determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2, împrejurare care reclamă adoptarea unor noi măsuri care să permită autorităților publice să intervină eficient și cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei în discuție. A subliniat pârâtul că Hotărârea Guvernului nr. 1.065/2020 cuprinde măsurile concrete necesar a fi întreprinse pe durata stării de alertă pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, posibilitatea restrângerii
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
extrinseci privind neconstituționalitatea în ansamblu, reclamantul a precizat că a fost încălcat principiului bicameralismului, respectiv art. 61 alin. (2) și art. 75 din Constituția României. A subliniat reclamantul că, față de forma adoptată de către Senat, la Camera Deputaților au intervenit modificări majore, după cum urmează: au fost introduse art. 2 și 3 , care permit executivului aplicarea de măsuri graduale; a fost modificat art. 4 astfel încât să permită Parlamentului să fie cel care încuviințează măsurile adoptate de către Guvern chiar
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
măcar în hotărârea de Guvern, având în vedere că aceste drepturi a căror restrângere poate fi exercitată printr-o decizie a executivului nici măcar nu sunt menționate în cuprinsul Legii nr. 55/2020, iar Parlamentul fiind lipsit de atribuția de a interveni ca unică autoritate care poate dispune prin lege restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți. Astfel, Camera Deputaților este cea care a creat acest mecanism nou față de forma adoptată de către Senat, îndepărtându-se nepermis de mult de la scopul
SENTINȚA nr. 99 din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259231]
-
în acest mod să se încalce prevederile Legii fundamentale. ... 14. În același sens este și Decizia nr. 669 din 30 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 62 din 25 ianuarie 2019. ... 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 440 alin. (1) din Codul de procedură penală, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele
DECIZIA nr. 207 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259866]
-
obține executarea silită a unui contract de ipotecă imobiliară, încheiat sub regimul Codului civil din 1864 și al O.U.G. nr. 99/2006, pentru garantarea unei obligații de plată ce decurge dintr-un contract de credit pentru care s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței? Chestiunea principală de drept este aceea de a stabili dacă se aplică termenul de prescripție special, de 10 ani, în materia acțiunilor ipotecare imobiliare sau dacă se aplică termenul de prescripție
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
contract de ipotecă imobiliară, încheiat sub regimul Codului civil din 1864 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, pentru garantarea unei obligații de plată ce decurge dintr-un contract de credit pentru care s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței, este termenul de prescripție general de 3 ani, aplicabil deopotrivă acțiunilor personale. ... 12. În ceea ce privește legea procesuală aplicabilă în cazul în care dreptul creditorului de a cere executarea silită
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
și în continuare a dreptului la acțiunea ipotecară, reținându-se, în temeiul art. 120 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, caracterul independent de titlu executoriu al contractului de ipotecă în raport cu contractul de credit, chiar dacă a intervenit prescripția executării silite a creanței principale izvorâte din contractul de credit. ... ... V. Opinia autorului sesizării, Colegiului de conducere al Curții de Apel Galați 29. Titularul sesizării nu a formulat un punct de vedere propriu cu privire la problema de drept
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a unui contract de ipotecă imobiliară, încheiat sub regimul Codului civil din 1864 și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006, pentru care s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței, este termenul de prescripție general de 3 ani, aplicabil deopotrivă acțiunilor personale. ... 35. În ceea ce privește aspectul referitor la legea procesuală aplicabilă, în ipoteza premisă din actul de sesizare, s-
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
silită distinctă a ipotecii după împlinirea termenului de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a creanței principale. ... 52. S-a concluzionat în sensul că executarea silită separată a ipotecii nu mai este posibilă, în condițiile în care a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită a creanței, și că termenul de prescripție a dreptului de a obține executarea silită a contractului de ipotecă este termenul de 3 ani aplicabil deopotrivă acțiunilor personale. ... ... VII. Jurisprudența Înaltei Curți de Casație
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
prescripția dreptului de a obține executarea silită a unui contract de ipotecă, încheiat sub regimul vechiului Cod civil din 1864, pentru garantarea unei obligații de plată ce decurge dintr-un contract de credit, pentru care s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită“. ... 54. Prin Decizia nr. 1 din 17 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 17 aprilie 2014, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
privește prescripția dreptului de a obține executarea silită a unui contract de ipotecă, încheiat sub regimul Codului civil din 1864, pentru garantarea unei obligații de plată ce decurge dintr-un contract de credit, pentru care s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a cere executarea silită“. ... 118. Prin această decizie, în esență, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a reținut că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate, stabilite de art. 519 din
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
1864; ... – caracterul executoriu independent sau, după caz, accesoriu al contractului de ipotecă încheiat valabil, sub regimul Codului civil din 1864, pentru garantarea unei obligații de plată ce decurge dintr-un contract de credit, pentru care s-a constatat că a intervenit prescripția dreptului de a obține executarea silită a creanței principale. ... ... 125. Se observă că obiectul prezentului recurs în interesul legii, astfel cum a fost formulat în cuprinsul actului de sesizare, surprinde nu numai o dimensiune procedurală, referitoare la chestiunea determinării
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
urmează soarta acesteia, în virtutea principiului accesorium sequitur principale. ... 164. Așadar, ipoteca se stinge pe cale accesorie, conform art. 1 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958, ca o consecință directă a stingerii raportului juridic obligațional principal garantat și care poate interveni prin orice mod care pune capăt existenței sau protecției creanței în lipsa realizării sale, chiar cu titlu de sancțiune, cum este prescripția. ... 165. Întrucât contractul de credit din care izvorăște creanța garantată are natura de titlu executoriu, în temeiul art.
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
semnifică că cele două titluri pot fi puse, deopotrivă, în executare, creditorul ipotecar având posibilitatea valorificării ipotecii pe cale de executare silită (drept la acțiune executorie ipotecară) de îndată ce obligația garantată a devenit exigibilă, cu condiția să nu fi intervenit prescripția executării creanței principale, în considerarea principiului accesorialității ipotecii, care nu poate fi disociat de regimul dreptului personal de creanță căruia îi este atașat. ... 167. Concluziv, modalitatea de reglementare a raportului de accesorialitate dintre creanța principală și ipotecă, în construcția
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
emise în materia acțiunilor reale imobiliare versus titluri emise în materia drepturilor reale 175. Odată stabilit, în conformitate cu dispozițiile noului Cod civil, că executarea silită în temeiul contractului de ipotecă poate fi declanșată de creditorul ipotecar, chiar dacă a intervenit prescripția dreptului la acțiune privind creanța principală (doar în ipoteza în care aceasta din urmă a început să curgă după data intrării în vigoare a noului Cod civil), trebuie stabilit termenul înăuntrul căruia poate fi pus în executare contractul de
DECIZIA nr. 13 din 6 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259370]
-
având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3, ca urmare a înscrierii acestora în cartea funciară. Articolul 4 Ministerul Apărării Naționale își va actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor, va opera modificările intervenite în anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 5 Anexele nr. 1-3*) fac parte integrantă din prezenta hotărâre. *) Anexele nr. 1-3 nu
HOTĂRÂRE nr. 1.020 din 10 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258444]
-
camera de consiliu, de urgență și cu precădere, fără citarea părților, în termen de 48 de ore de la data introducerii cererii. (7) În cazul în care pronunțarea unei hotărâri de omologare a planului de restructurare de judecătorul-sindic nu intervine în termenul prevăzut la alin. (1), creditorii ale căror executări silite au fost suspendate pot trece la executarea silită a debitorului, dacă judecătorul-sindic nu a dispus, la cererea debitorului sau a administratorului concordatar, prelungirea suspendării sau o nouă suspendare
LEGE nr. 216 din 14 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257536]
-
toate aspectele, potrivit art. 304^1 din Codul de procedură civilă din 1865), și apel, în prezent. În ambele reglementări, hotărârea prin care se soluționa calea de atac nu mai poate fi atacată, modificarea căii de atac din recurs în apel intervenind ca urmare a intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, prin care recursul a devenit o veritabilă cale extraordinară de atac, care se poate exercita exclusiv pentru motive de nelegalitate, iar nu și de netemeinicie, nepermițând instanței analizarea situației
DECIZIA nr. 170 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258405]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Textele legale criticate au următorul cuprins: – Art. 114 alin. (1) lit. e): „În sistemul public de pensii, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: [...] e) pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II de invaliditate, precum și pensionarii urmași încadrați în gradul I sau II de invaliditate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art.
DECIZIA nr. 324 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258431]
-
public al statului a unui imobil retrocedat persoanelor îndreptățite, în condițiile legii, de către Serviciul Român de Informații, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 3 . Articolul 4 Serviciul Român de Informații, împreună cu Ministerul Finanțelor, va opera modificările intervenite în anexa nr. 43 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 5 Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRU NICOLAE-IONEL CIUCĂ Contrasemnează
HOTĂRÂRE nr. 998 din 3 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258419]
-
sau al unor libertăți fundamentale și, prin urmare, dispozițiile art. 53 din Constituție nu au incidență în cauză (Decizia 458 din 1 iulie 2021, paragraful 25). ... 21. Având în vedere jurisprudența Curții anterior prezentată, precum și faptul că nu au intervenit elemente noi, de natură să impună reconsiderarea acesteia, Curtea va respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. ... 22. În sfârșit, cu referire la critica raportată la art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că aceasta pune în discuție o simplă
DECIZIA nr. 225 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258460]
-
italiană, doamna Gabriela Cegolea („reclamanta“), a sesizat Curtea în temeiul art. 34 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția“) la 8 aprilie 2013; ... – observațiile părților; ... – faptul că guvernul italian nu și-a exercitat dreptul de a interveni în procedură (art. 36 § 1 din Convenție), ... observând că, la 8 februarie 2016, capătul de cerere privind pretinsa discriminare suferită de reclamantă în exercitarea dreptului său de a candida la alegerile parlamentare a fost comunicat Guvernului și cererea a fost
HOTĂRÂREA din 24 martie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/258273]