4,572 matches
-
și că o sfidare a tuturor studenților care'i vestejiseră purtarea sa față de d. Florian Becescu, studentul Rudăreanu, foarte iritat și întovărășit de un tânăr român de curand sosit în Bruxelles, apare, încercând a provoca scandal. Și anume: în urma unor intrigi făcute de acest student în chestiune se repede tam ni șam asupra studentului Victor Eminescu, provocându-l, ca și asupra președintelui societăței. Grație calmului dlui Eminescu și a atitudinei energice a președintelui care pricepuse intenția individului Rudăreanu de a compromite
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
administrația publică. Puține informații ni s-au păstrat despre încercările de înființare a unor societăți studențești la Bruxelles: am regăsit câteva mărturii despre două asemenea proiecte, dar și în aceste cazuri datele sunt lacunare. Dincolo de obiectivele specifice unor asemenea inițiative, intrigile ori conflictele din interiorul Societății Studenților Români din Bruxelles (cu deosebire de la Universitatea Liberă), înființată în 1904 de Florian Becescu ne-au dezvăluit niște fragmente de viața cotidiană, care trimiteau mai degrabă la slăbiciunile și viciile omenești ale tinerilor studioși
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
8 / 21 iulie 1904, nepaginat. Vezi, de asemenea, AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 196, Raport al Direcției Generale a Închisorilor și Siguranței Publice către Eugen Mavrodi, Ministrul României la Bruxelles, 18 iulie 1904, nepaginat. Pentru acuzele de fraudă, respectiv intrigile și contestațiile din asociație, vezi Fortunie, Scrisoare din Bruxelles, IV, 936, 3 august 1904, p. 3. 41 Fortunie, Op. cît., p. 3. 42 Ibid. 43 AMAE, Fond "Bruxelles", Problema "Cultural", vol. 211, Înștiințarea Asociației inginerilor și studenților români adresată Legația
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
sunt utile numai din punct de vedere al trecerii timpului într-un chip mai mult sau mai puțin distins"59. Alții, deși susținători ai grupărilor locale, consideră că "în starea actuală ele sunt cercuri fără însemnătate în care mișună ambiția, intriga și spiritul regionalist rău înțeles" (Ion Valerian). Respondenții ce activează ei înșiși în provincie au promovat, prin răspunsurile lor, mișcările culturale locale. Cialîc identifică în astfel de grupări atât surse de creație, cât și forțe mobilizatoare pentru culturalizarea maselor, în timp ce
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
lor națională ... în sfârșit ... ei acționează singuri (...) Ei fac prin ei înșiși, fără să consulte Europa, ceea ce socotesc că trebuie făcut.”. Un alt ziarist francez nota: „Unirea e atât de completă, atât de adânc întipărită în gândul poporului român, încât intrigile unor ... Mari Puteri nu au putut face nimic pentru a clătina convingerile puternice ... calomniile politice nu vor mai putea să-i atingă.” Iar Victor Place, consulul francez la Iași, considera că alegerea lui Cuza a fost „mijlocul cel mai simplu
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
prin urmare, dreptul la hrană și băutură, precum și la celelalte lucruri pe care le oferă natura pentru ca ei să supraviețuiască"10. În paragraful imediat următor, susține că Dumnezeu "a dat oamenilor lumea în comun", afirmație care, la prima vedere, poate intriga, căci am putea crede că filosoful abandonează individualismul în favoarea normelor colective. Numai că această opinie ar fi absolut falsă, deoarece a spune că lumea aparține oamenilor în comun este același lucru cu a spune că ea aparține tuturor oamenilor în
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
se dovedesc favorabile ideilor susține în lucrare (cum ar fi rândurile referitoare la mișcarea separatistă ce s-a manifestat după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza, considerând-o adevărata voință a poporului și nu, cum a fost în realitate, rodul unor intrigi politice). Despre evenimentele de la mijlocul secolului al XIX-lea, se exprima astfel: „Încălcarea brutală de către cercurile politice valahe a prevederilor Conferinței de la Paris, amestecul sfidător în treburile interne ale Moldovei, alungarea de pe tronul Principatelor Unite Moldova și Valahia a moldovanului
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Amphytrion. De asemenea, cea mai cunoscută comedie a lui Molière - Avarul- a avut ca model AululariaUlcica lui Plautus, în care bătrânul Euclio tremură pentru o ulcică de bani și bănuiește pe oricine că i-ar putea-o fura; până la urmă intriga se rezolvă prin căsătoria fiicei lui Euclio cu tânărul Lyconides, a cărui slugă găsise ulcica îngropată, așa cum la Molière, Harpagon păzește cu sfințenie caseta cu galbeni și dorește partide bogate pentru copiii săi, și va fi de acord cu căsătoriile
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
lui Ureche. Din aceeași perioadă tulbure s-a inspirat și Vasile Alecsandri În cunoscuta dramă istorică Despot-Vodă ce cuprinde personaje cu care ne-am familiarizat În nuvela lui Negruzzi. Este, În fond, aceeași luptă pentru domnie cu atmosferă bogată În intrigi În care interesele personale ale lui Moțoc sau Despot sunt mai presus decât cele ale țării și au ca efect ruinarea poporului, vărsări de sânge, lupte fără rezultat. Revista Dacia literară a avut un rol deosebit În literatura noastră, cu ajutorul
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Juncă Geraldina Deniss () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93534]
-
nemulțumit puterile europene: Franța și Anglia, sprijinite de Prusia și Sardinia, au atenționat Belgia de Încălcare a neutralității, ministrul său fiind acuzat că și-a depășit atribuțiile, deoarece sar fi pronunțat În favoarea unirii și s-ar fi amestecat În unele intrigi interne. Belgia a fost bănuită de tatonarea terenului În vederea admiterii candidaturii contelui Filip de Flandra pe tronul Principatelor. Unioniștii moldoveni Își propuneau să realizeze unirea Principatelor și să obțină apoi neutralitatea statului după modelul Belgiei. Încă din anul 1846 Mihail
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Oana Mirela Axinia () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93531]
-
sentimentele duhovnicești și florile care zidesc virtuțile. Și în această stare de pustiire sufletească se strecoară pe neobsevate în firea noastră, îndeletnicirile rele și rătăcirile sufletești. Procesele purtate pentru calomnii, furturi, crime, neînțelegeri sunt rezultatul lipsei de credință. Ce sunt intrigile, răzbunările și tragediile, în care se împotmolește viața? Sunt flora veninoasă a unei vegetații din umbră, de pe un teren lipsit de soarele adevărului. Suntem oameni și e atât de omenesc a greși: „Nu este om care să fie viu și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
regizarea unor acțiuni care să-i întărească poziția . Comunitatea este ținută laolaltă de interese egoiste dar bine camuflate, cum bine zicea Adam Smith. În viața socială, nu este exclusă nici ipocrizia ca o condiție a întrețeserii acestor interese particulare egoiste. Intriga este un alt instrument prin care se ajunge în poziții cheie. Te folosești de oamenii puternici pentru a schimba locul pe tabla socială a oamenilor slabi. Îi clintești de la locul lor spre pieire ca pe niște piese de șah, dacă
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
de ciorapi, păstrând doar una, că doar nu e miriapod! El are biroul lui unde nimeni nu intră și unde se închide cu orele. Trăiește ca și cum ar fi desprins de pământ. Ca și cum ar fi duh. Dincolo de patimi, de acuzații, de intrigi. Dar nu dincolo de luptă ci în vârtejul ei. Andrew trăiește în epicentrul luptei. Dar o face cu atâta încredere că e voința lui Dumnezeu, încât lupta nu este un consum ci o conectare la energia vitală. Cu cine ar putea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
lui Alex. Este același transfer care se realizase cu ceva timp în urmă între Alex și tatăl său, o figură impunătoare, posesivă, egoistă. Banii fac din Michel un personaj al relațiilor sociale. Casnicul Michel devine un personaj care asistă la intrigi, le provoacă, face planuri. Umilințele din copilărie pe care le dezvăluie într-o scrisoare adresată lui Boaz, acum par a fi răscumpărate. Copilul care odinioară spăla podelele ori mesele într-un birt, încasând de la colegi porecla Zdreanță pe Zdreanță, pare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
efectiv, politică. Orice atitudine civică, organizată sau nu, exprimată public, este politică. A fi pentru sau contra unor aspecte ale societății civile și a vieții politice înseamnă politică. O astfel de poziție nu se confundă cu politicianismul, fără scrupule, prin intrigi și combinații corupte și tenebroase. Mulți resping politica tocmai din această perspectivă. Unele precizări suplimentare sunt totuși necesare. Trebuie recunoscut deschis: există, pe de o parte, indivizi, adesea în proporție copleșitoare, cu un foarte slab (sau chiar inexistent) simț civic
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
conducerea directă a statului revenea marelui vizir, dar și deținătorii acestei funcții erau preocupați mai mult de păstrarea privilegiilor, oferite de demnitatea respectivă, decât de îndeplinirea atribuțiilor pe care le presupunea aceasta; în plus, eforturile lor erau frecvent dejucate de intrigile haremului și ale rivalilor personali. în aceste condiții, pe parcursul secolului al XVIII-lea, instituția marelui vizir a cunoscut o accentuată instabilitate. La rândul său, armata a încetat să mai fie temutul instrument de altă dată, al expansiunii externe, ca și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trimiși de împărat în Balcani. O categorie distinctă de rapoarte consulare abordează această problemă. Sunt cuprinse negocierile duse în noiembrie 1803, de consulul francez St. Luce cu Osman Pazvantoglu, fiind subliniate pretențiile inacceptabile ale acestuia din urmă asupra Țării Românești, intrigile eșuate ale lui Gaspary de Belleval la București, și ale lui Reinhard, la Iași. Ultimul urmărea să pună la punct o rețea de agenți francezi în porturile dunărene și în Balcani, și să cumpere simpatiile pașalelor de Silistra, Ismail, Kilia
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
București și despre distrugerea bibliotecii, care conținea cărți și manuscrise arabe, persane, grecești. Intr-un raport de o rară forță narativă, Summerers descrie aceste evenimente. încrezător în posibilitatea continuării carierei sale diplomatice, Summerers culegea informații despre noii domni și despre intrigile agenților francezi, pe care le trimitea la Constantinopol. Răcirea relațiilor între Anglia și Rusia, ca urmare a înțelegerii de la Tilsit, aderarea acesteia din urmă și a Prusiei la Blocada continentală, inițiată de Napoleon împotriva Marii Britanii și starea de război dintre
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
Cred însă că există mijloace pentru a întârzia catastrofa și a opune rezistență Rusiei care, cu toată recenta ocupare, cu toată existența trupelor sale permanente, a regulamentelor sale și a întregii sale puteri și influențe, este silită să folosească înșelătoria, intriga și corupția pentru a-și atinge scopurile”. El propunea chiar înființarea unei comsii parlamentare de anchetă asupra comerțului cu țările Mării Negre. Preponderența rusească, emanând din litera, dar mai ales din spiritul Regulamentelor Organice, a fost sesizată prompt de diplomații vremii
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
titularilor. Și în Moldova, consulii ruși Timkovski, Besack și Kotzebue se amestecau în cele mai mărunte acte ale guvernării, plângându-se St. Peterburgului că nu sunt consultați zi de zi de către domn. Gardner, consulul englez la Iași, descrie pe larg intrigile acestora, care ridicau pe boieri împotriva domnului. Pe de altă parte, Colquhoun informa Londra despre detașarea lui Rückmann la Constantinopol, în august 1837, pentru a-l înlocui temporar pe ambasadorul rus de acol. La 10 august, Colquhoun primește de la Londra
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
englez și francez acționau de multe ori în comun, cum s-a intâmplat la deschiderea Adunării muntene, în aprilie 1834, când li s-au acordat, pentru prima dată, două locuri pentru a asista la dezbateri. Cu această ocazie, Colquhoun descrie intrigile baronului Rückmann, care, pe de o parte, era chemat să joace rolul de mediator între opoziție și domn, iar pe de altă parte, întreținea dihonia, după principiul divide et impera. Demersurile lor nu au avut însă întotdeauna sorți de izbândă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
întreagă de nereguli care au dus țara într-o asemenea stare, care i-a periclitat însăși existența, că Poarta recunoaște un Guvern Provizoriu și că ei, boierii, ar face bine săl întărească, în loc să-i paralizeze eforturile printr-o serie de intrigi pe care Guvernul Otoman le vede cu cea mai mare neplăcere”. Suleiman a cerut lui Nicolae Golescu, în timpul unei alte întrevederi, să-i furnizeze o listă de persoane „nemulțumite”, dar acesta a refuzat să-și dea conaționalii pe mâna turcilor
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a cerut lui Nicolae Golescu, în timpul unei alte întrevederi, să-i furnizeze o listă de persoane „nemulțumite”, dar acesta a refuzat să-și dea conaționalii pe mâna turcilor, precizând că „guvernul este suficient de puternic pentru a se proteja” de intrigile din interior. Boierii au trebuit totuși să semneze o declarație de sprijin față de guvern. La 22 august 1848, Suleiman Pașa a venit la București, unde a avut parte de o primire entuziastă, fiind intâmpinat „la intrarea în oraș de o
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
și ei pentru că altfel „vor ramâne descoperiți în fața Partidei liberale” pe care o consideră încă destul de puternică pentru a le periclita „liniștea”. Consulul arăta că, astfel, Caimacamul a pierdut încrederea boierilor bătrîni, care din acel moment au început să inițieze intrigi în vederea înlocuirii lui Cantacuzino cu un om de încredere. Printre cei care ar putea fi candidați se numără Alexandru Ghica, Constantin Suțu și Barbu Știrbei. Colquhoun adăuga că a primit vești din Focșani și că pe linia Carpați - Focșani „au
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
sfaturile, domnitorul căutând să se situeze pe o poziție de mijloc între cele două curente politice majore din țară. Această atitudine l-a determinat pe consul să-l caracterizeze pe domnitor ca fiind un „caracter slab, influențabil”. Colquhoun a țesut intrigi, s-a întâlnit cu membri ai diferitelor facțiuni politice, căutând să controleze concomitent atât „partida Ghica”, cât și „partida Cantacuzino”, scopul declarat fiind împiedicarea Unirii. El relatează că pentru „partida Bibescu-Știrbei”, cuvântul de ordine era „Unirea sub un prinț pământean
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]