KorAP: Find »[drukola/base=item & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...137 138 139 ...142 >

3,541 matches

Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744

50% dintre subiecți. În general, se acceptă un coeficient de dificultate cuprins între 25% și 75%, deși interpretarea acestuia depinde de scopul aplicării testului. Coeficientul de discriminare (Anastasi, 1976; Karmel și Karmel, 1978; Radu, 2000. indică măsura în care un item face diferența între subiecții cu performanțe înalte și cei cu performanțe scăzute. Se poate calcula ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
discriminare (Anastasi, 1976; Karmel și Karmel, 1978; Radu, 2000. indică măsura în care un item face diferența între subiecții cu performanțe înalte și cei cu performanțe scăzute. Se poate calcula ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33% dintre subiecți) și procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea inferioară a clasamentului (ultimii 27-33%). Valoarea minimă acceptată a coeficientului de discriminare este

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
performanțe scăzute. Se poate calcula ca diferență între procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea superioară a clasamentului, realizat pe baza scorurilor totale la test (primii 27-33% dintre subiecți) și procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea inferioară a clasamentului (ultimii 27-33%). Valoarea minimă acceptată a coeficientului de discriminare este de 25%. În ultima etapă de construire a unui test, revizuirea, o parte dintre itemi sînt fie reformulați, fie eliminați în funcție de rezultatele analizei privind caracteristicile

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
dintre subiecți) și procentul de subiecți care au rezolvat corect itemul analizat din partea inferioară a clasamentului (ultimii 27-33%). Valoarea minimă acceptată a coeficientului de discriminare este de 25%. În ultima etapă de construire a unui test, revizuirea, o parte dintre itemi sînt fie reformulați, fie eliminați în funcție de rezultatele analizei privind caracteristicile prezentate anterior. Pentru a fi corect aplicat, un test docimologic standardizat, la fel ca testul psihologic, trebuie însoțit de un manual de utilizare care să includă toate detaliile tehnice, precum și

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
din cadrul minorităților etnice, care vorbesc altă limbă decît cea în care este administrat testul). Testele standardizate care includ prea multe răspunsuri închise au fost criticate pentru faptul că evaluează mai degrabă capacitatea de memorare a subiecților, pe cînd testele cu itemi de tip eseu sînt considerate prea subiective. Valoarea testelor depinde în mare măsură de competența celor care le elaborează și de pregătirea celor care le aplică și calculează scorurile, de unde și nevoia de pregătire riguroasă a acestora. Este incontestabilă contribuția

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
rezultă din analiza rezultatelor la un test docimologic elaborat de profesor. Acest efect se poate datora însă și altor cauze: maturizarea elevilor, creșterea motivației pentru studiul istoriei datorită faptului că nu se mai studiază istoria antică, ci istoria modernă, natura itemilor din testul docimologic aplicat. Planul experimental cu caz unic de tip pretest/posttest permite compararea nivelului variabilei dependente înainte și după aplicarea tratamentului experimental și poate fi reprezentat astfel: Dacă am modifica exemplul de mai sus, acest plan de cercetare

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
însăși structura lor. Să ne amintim că, de pildă, în metodele de analiză a documentelor, există o fază de verificare a autenticității acestora și a posibilelor interpolări suportate de ele pe parcursul timpului, iar testele sau chestionarele sînt pretestate și cuprind itemi „de control”. Aceștia din urmă, testînd sinceritatea subiecților, contribuie în mod esențial la asigurarea corectitudinii informațiilor. Deci verificăm, verificăm, verificăm! Verificăm uneori chiar pe parcursul acumulării informațiilor, prin însăși modul în care ne-am elaborat instrumentele de investigație și prin logica

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
coeficientul de fidelitate este mai mare de 0.80. În cele ce urmează, vom discuta despre metoda alfa Cronbach, de verificare a consistenței interne, și coeficientul alfa Cronbach. Coeficientul de consistență internă alfa Cronbach pentru scale/teste cu mai mulți itemi este cel mai des folosit coeficient de fidelitate și este prezentat în orice studiu în partea de final a descrierii scalei respective. Acest coeficient indică consistența interitemi a scalei analizate și este bazat pe o medie a corelațiilor dintre itemii

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
itemi este cel mai des folosit coeficient de fidelitate și este prezentat în orice studiu în partea de final a descrierii scalei respective. Acest coeficient indică consistența interitemi a scalei analizate și este bazat pe o medie a corelațiilor dintre itemii scalei. Scopul aplicării metodei este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
consistența interitemi a scalei analizate și este bazat pe o medie a corelațiilor dintre itemii scalei. Scopul aplicării metodei este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item al scalei măsoară același construct; 2. variantele de răspuns la fiecare item sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
itemii scalei. Scopul aplicării metodei este în general verificarea fidelității unei scale prin metoda consistenței interne, însă în practică se folosește și ca etapă în alegerea itemilor pentru construirea unei scale care să măsoare un construct psihologic. Condiții: 1. fiecare item al scalei măsoară același construct; 2. variantele de răspuns la fiecare item sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie s. fie peste 0.70

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
sînt măsurate fie pe scale Likert, fie prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie s. fie peste 0.70. Deoarece în formula de calcul a lui alfa intră și numărul de itemi din scală, odată cu creșterea numărului de itemi, tinde să crească și valoarea coeficientului alfa. Observații: 1. Valorile obținute la alfa Cronbach în cazul itemilor măsurați prin scale dihotomice sînt în genere mai mici, comparativ cu valorile alfa pentru itemi măsurați

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
prin răspunsuri dihotomice (da/nu, adevărat/fals). Asemeni oricărui coeficient de fidelitate, valoarea coeficientului alfa trebuie s. fie peste 0.70. Deoarece în formula de calcul a lui alfa intră și numărul de itemi din scală, odată cu creșterea numărului de itemi, tinde să crească și valoarea coeficientului alfa. Observații: 1. Valorile obținute la alfa Cronbach în cazul itemilor măsurați prin scale dihotomice sînt în genere mai mici, comparativ cu valorile alfa pentru itemi măsurați prin scale Likert. Pedhazur și Pedhazur-Schmelkin (1991

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
fie peste 0.70. Deoarece în formula de calcul a lui alfa intră și numărul de itemi din scală, odată cu creșterea numărului de itemi, tinde să crească și valoarea coeficientului alfa. Observații: 1. Valorile obținute la alfa Cronbach în cazul itemilor măsurați prin scale dihotomice sînt în genere mai mici, comparativ cu valorile alfa pentru itemi măsurați prin scale Likert. Pedhazur și Pedhazur-Schmelkin (1991) oferă un exemplu în acest sens: pentru patru itemi măsurați pe o scală Likert în șapte trepte

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
de itemi din scală, odată cu creșterea numărului de itemi, tinde să crească și valoarea coeficientului alfa. Observații: 1. Valorile obținute la alfa Cronbach în cazul itemilor măsurați prin scale dihotomice sînt în genere mai mici, comparativ cu valorile alfa pentru itemi măsurați prin scale Likert. Pedhazur și Pedhazur-Schmelkin (1991) oferă un exemplu în acest sens: pentru patru itemi măsurați pe o scală Likert în șapte trepte, a = .80; după dihotomizarea acelorași patru itemi, a = .64. 2. În cazul în care coeficientul

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
1. Valorile obținute la alfa Cronbach în cazul itemilor măsurați prin scale dihotomice sînt în genere mai mici, comparativ cu valorile alfa pentru itemi măsurați prin scale Likert. Pedhazur și Pedhazur-Schmelkin (1991) oferă un exemplu în acest sens: pentru patru itemi măsurați pe o scală Likert în șapte trepte, a = .80; după dihotomizarea acelorași patru itemi, a = .64. 2. În cazul în care coeficientul alfa Cronbach este mai mare de .90, atunci foarte probabil există itemi care se repetă în conținut

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
genere mai mici, comparativ cu valorile alfa pentru itemi măsurați prin scale Likert. Pedhazur și Pedhazur-Schmelkin (1991) oferă un exemplu în acest sens: pentru patru itemi măsurați pe o scală Likert în șapte trepte, a = .80; după dihotomizarea acelorași patru itemi, a = .64. 2. În cazul în care coeficientul alfa Cronbach este mai mare de .90, atunci foarte probabil există itemi care se repetă în conținut ori scala conține mai mulți itemi decît ar fi necesar (Leech, Barrett și Morgan, 2005

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
în acest sens: pentru patru itemi măsurați pe o scală Likert în șapte trepte, a = .80; după dihotomizarea acelorași patru itemi, a = .64. 2. În cazul în care coeficientul alfa Cronbach este mai mare de .90, atunci foarte probabil există itemi care se repetă în conținut ori scala conține mai mulți itemi decît ar fi necesar (Leech, Barrett și Morgan, 2005). 3. Dacă în urma aplicării unei scale construite de alt autor constatați o valoare alfa scăzută, însă observați, de asemenea, că

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
în șapte trepte, a = .80; după dihotomizarea acelorași patru itemi, a = .64. 2. În cazul în care coeficientul alfa Cronbach este mai mare de .90, atunci foarte probabil există itemi care se repetă în conținut ori scala conține mai mulți itemi decît ar fi necesar (Leech, Barrett și Morgan, 2005). 3. Dacă în urma aplicării unei scale construite de alt autor constatați o valoare alfa scăzută, însă observați, de asemenea, că alfa crește substanțial în urma înlăturării unui item din scală, este indicat

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
scala conține mai mulți itemi decît ar fi necesar (Leech, Barrett și Morgan, 2005). 3. Dacă în urma aplicării unei scale construite de alt autor constatați o valoare alfa scăzută, însă observați, de asemenea, că alfa crește substanțial în urma înlăturării unui item din scală, este indicat să înlăturați itemul respectiv și să luați în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
fi necesar (Leech, Barrett și Morgan, 2005). 3. Dacă în urma aplicării unei scale construite de alt autor constatați o valoare alfa scăzută, însă observați, de asemenea, că alfa crește substanțial în urma înlăturării unui item din scală, este indicat să înlăturați itemul respectiv și să luați în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
în urma aplicării unei scale construite de alt autor constatați o valoare alfa scăzută, însă observați, de asemenea, că alfa crește substanțial în urma înlăturării unui item din scală, este indicat să înlăturați itemul respectiv și să luați în calcul doar ceilalți itemi rămași în scală în calcularea unui scor compozit la scală care va fi utilizat în viitoarele operații statistice. 6.8. Analiza factorială exploratorie Prezentare generală Vom începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
începe acest demers făcînd o distincție între variabilele manifeste, observabile (direct măsurabile) și variabilele latente, subiacente unor variabile manifeste. Variabilele latente sau factor sînt variabilele care stau în spatele unor variabile manifeste. De exemplu, variabila măsurată direct prin răspunsul la un item de genul Sînt o persoană vorbăreață este o variabilă observabilă. În schimb, variabila sociabilitate nu poate fi măsurată direct și, prin urmare, este o variabilă latentă, nemanifestă. Cu toate acestea, în spatele faptului că sînt sau nu o persoană vorbăreață stă

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
ipoteza conform căreia matricea de corelații este o matrice-identitate, iar un rezultat semnificativ la acest test conduce la concluzia că matricea de corelații diferă de o matrice-identitate (ceea ce este de dorit). -Testul KMO (Kaiser-Meyer-Olkin) de măsurare a adecvării eșantionului de itemi pentru modelul factorial: valorile acestuia trebuie să fie peste .50, în caz contrar nefiind indicată aplicarea analizei factoriale. De altfel, valorile între .50 și .70 sînt considerate ca mediocre, valorile între .70 și .80 bune, valorile între .80 și .90

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-mi expun punctele de vedere într-o conversație. C13: Cînd comunic îmi accentuez ideile prin voce, mimică sau gestică. C14: Intru în discuțiile cu ceilalți relativ ușor. Deschideți fișierul Analiza factoriala. Calea de obținere a analizei factoriale în SPSS este: Trecem itemii C1-C14 din partea stîngă în cîmpul din dreapta, Variables. Activăm butonul Descriptives. Opțiunile prezente aici ne permit verificarea condițiilor de aplicare ale analizei factoriale. În cîmpul Correlation Matrix bifăm opțiunile Coefficients (inspectăm matricea de corelații dintre variabile - condiția 2, metoda 1), Determinant

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]