4,995 matches
-
care a manifestat cel mai puternic atașament față de o astfel de identificare a noțiunii cu un sentiment comun. Recunoașterea arhetipurilor de civilizație împărtășite de o întreagă societate nu înseamnă, desigur, anularea oricărei diferențe între grupurile sociale sau între clerici și laici. Dar aceste diferențe sunt întotdeauna gândite în interiorul unui proces de lungă durată care produce reprezentări și comportamente care sunt, până la urmă, comune. Pentru alți istorici, cum ar fi Robert Mandrou, înscriși într-un mod mai direct în linia moștenita de la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
sonetului, altfel spus "procesul de elaborare" și constată că "rugăciunea eminesciană nu este deloc aceea a unui credincios". Pierdut "în noaptea gândurilor", poetul "simte nevoia unei "lumini"" în care "tinerețea", "credința", "speranța" rămân "noțiuni vagi, traductibile mai degrabă în plan laic". Un vers precum "Ești prea mult înger, prea puțin femeie" se dovedește a nu fi "o mostră de evlavie". Rugăciunea devine astfel constată exegetul "un procedeu poetic" ce apare "ca un simplu interlocutor liric ideal", chiar dacă vreun "cetățean pios" e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
el ținea să se ocupe în prelegerile sale nu de problemele educației morale în general, ci de educația morală pentru oamenii din timpul său și din țara sa (12, p. 4). În plus, el abordează problemele educației morale de pe poziții laice, desprins de interpretarea religioasă. Trei sînt elementele moralității în concepția durkheimiană: a) spiritul de disciplină; b) atașamentul față de grupul social; c) autonomia voinței, prin care se exprimă acceptarea normelor sociale (13). a) Educarea spiritului de disciplină se întemeiază pe două
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
stat, a continuat să funcționeze, dezvoltîndu-se chiar, un învățămînt particular (preșcolar, primar și secundar). În 1925 a și fost adoptată o lege prin care se reglementa organizarea și funcționarea instituțiilor de învățămînt create din inițiativa particulară (a unor persoane, asociații laice sau confesionale). Înmulțirea școlilor de această categorie se explica și prin neputința statului de a asigura condiții materiale pentru un învățămînt de stat în limba maternă în toate localitățile în care trăiau minorități naționale conlocuitoare. Pentru localitățile cu populație minoritară
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
din Transilvania. Primul a publicat, în 1923, o broșură cu titlul Reforma învățămîntului secundar. Propuneri. Luîndu-se ca model învățămîntul sovietic se propunea organizarea unei școli unice (aceeași pentru toți tinerii ), libere (întrucît la conducerea ei urmau să participe și elevii), laică (prin înlăturarea învățămîntului religios din școală), o școală a muncii (prin centrarea procesului instructiv-educativ pe activitatea practică); se propunea, de asemenea, ca fetele și băieții să învețe împreună (coeducația) (80). Dacă atunci, în anii '20, astfel de propuneri erau departe
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se constată o sensibilă scădere a religiozității oamenilor; tot mai puternic era afirmată cererea ca biserica să fie separată de stat; în timpul Comunei din Paris (1871) s-a și realizat separarea școlii de biserică și s-a organizat un învățămînt laic. Statele înseși cele europene au trecut la preluarea unei părți însemnate din fabuloasa avere a Bisericii. În fața acestei situații, papa Leon al XIII-lea decretează, prin Epistola encyclica De Philosophia Scolastica Aeterni Patris (1879), filosofia tomistă ca doctrină oficială a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
că, aderînd la raționalismul lui Toma d'Aquino, J. Maritain a respins raționalismul cartesian, pe care îl consideră ca un păcat al culturii franceze. Tomismul prezenta și alte idei care nu puteau să nu rețină atenția. Potrivit concepției Aquinatului, puterea laică căreia îi sînt supuse corpurile oamenilor trebuie să se subordoneze puterii superioare Bisericii, întrucît puterea spirituală este mai presus decît puterea lumească. În restaurarea tomismului era astfel investită speranța într-o reîntoarcere la vremurile de glorie ale catolicismului. Încă de la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Pedagogia generale, 1948, de Mario Casotti. Personalitatea reprezentativă a neotomismului nu numai în plan filosofic, ci și pedagogic (evident sub aspect filosofic) rămîne Jacques Maritain. Construcția sa teoretică în acest domeniu pornește de la critica a două "păcate" ale tradiției pedagogiei laice, care își au originea în scrierile lui Descartes și J.-J. Rousseau. Descartes, afirmă MARITAIN, a supraevaluat rațiunea, făcînd din ea o instanță care se autojustifică și autoconduce, cultivînd oamenilor convingerea că ei pot fi stăpîni ai propriului destin, fără
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de reper convenabil pentru începerea istoriei noastre. Perioada ulterioară a fost martora debutului mișcărilor care aveau să-i scoată pe locuitorii Balcanilor din cadrul organizării imperiale și ecleziastice a puterii otomane și să-i conducă spre un sistem statal național și laic. Așa cum vom vedea, revoluțiile naționale au fost înfăptuite pe baze individuale, practic cu puțină cooperare între naționalitățile balcanice. Cu toate acestea, activitățile grupurilor separate aveau unele caracteristici comune. De pildă, fiecare mișcare națională a fost însoțită de o renaștere culturală
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
organisme au devenit tot mai separate în privința doctrinei și a ceremonialului. Deosebit de important este faptul că relațiile dintre biserică și stat erau foarte diferite în Răsărit și în Occident. În sistemul ortodox, bisericile sprijineau în general puterea și autoritatea conducătorului laic; ele nu se opuneau fățiș influenței statului. Autoritățile politice și religioase aveau deci tendința de a conlucra împotriva dușmanilor interni și externi. Mai mult, biserica orientală nu a edificat o instituție centrală dominantă ca Papalitatea de la Roma. Patriarhia de la Constantinopol
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
și de dușmanii Bizanțului. După cum vom vedea, mai marii creștini și musulmani din Balcani au încercat în egală măsură să ocupe orașul imperial și să revendice pentru ei înșiși prestigiul și poziția de împărat bizantin. Ideea unei singure autorități legitime laice și a unei biserici universale era extrem de atrăgătoare. Punctele de vedere ortodoxe sprijineau și ele concepția aceasta. Așa cum scria un istoric: Esența credinței ortodoxe era că odată cu confluența la Constantinopol a teoriilor romane și creștine asupra împărăției de pe pămînt și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Bosnia, unde notabilitățile locale s-au convertit la islamism, sau în provinciile învecinate, Moldova, Valahia și Transilvania, membrii fostei clase conducătoare au reușit să-și păstreze privilegiile și moșiile. Este important totuși să scoatem în evidență aici că, deși conducerea laică a fost astfel eliminată, biserica ortodoxă și membrii clerului ei din administrație au fost menținuți. Pe viitor, populația din Balcani avea să fie pusă sub controlul direct al comunităților locale, care fuseseră lăsate intacte, și al mai marilor bisericii. Așa cum
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
tribunale și era scutit de impozite. Biserica se bizuia financiar pe onorarii, donații și pe veniturile proprietăților ei. Îndatoririle temporale și puterea patriarhului deveniseră imense prin secolul al optsprezecelea. El era așa-numitul millet bashi (șeful milletului) și ethnarch (conducător laic) al populației ortodoxe. Întrucît era o înaltă oficialitate a guvernului otoman și făcea parte din clasa birocratică askeri, patriarhul era îndreptățit la un standard de două tuiuri (un guvernator otoman sau general avea trei, iar sultanul șase). El răspundea în fața
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
cu guvernele străine. Fanarioții din perioada aceasta erau de asemenea profund implicați în problemele Patriarhiei. Prin puterea lor financiară, ei puteau exercita într-o măsură foarte mare controlul asupra instituțiilor bisericii. Avînd permanent nevoie de bani, biserica apela desigur la laicii bogați. O mare parte a datoriilor Patriarhiei se datorau extinsei corupții a imperiului și nevoii de a cumpăra unele posturi și de a face o serie de alte plăți. În secolul al optsprezecelea, de exemplu, prețul postului de patriarh era
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
împrumuta de la fanarioți cu o dobîndă de 10%. Investind într-un candidat care avea cîștig de cauză, un bancher îl putea domina într-o oarecare măsură pe datornicul lui. Fanarioții au dobîndit influență și prin achiziționarea locurilor din sinod rezervate laicilor și avînd grijă ca posturile vacante din administrația bisericii să fie ocupate de candidați obedienți. Perioada controlului fanariot asupra problemelor Ortodoxiei a coincis cu deplasarea accentului de pe universalism pe caracterul național grecesc, în special în privința vîrfurilor clerului. Greaca fusese întotodeauna
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
gruzină era prea slabă, iar Petru cel Mare a desființat Patriarhia rusă. Biserica și statul rus erau totodată privite de Ortodoxie drept surse de ajutor financiar și de sprijin politic. Deși exista o mare rezistență în cadrul bisericii față de pătrunderea elementelor laice care reprezentau interesele fanarioților, viziunea acestui grup a influențat profund atitudinea clerului superior al bisericii ortodoxe de pe tot cuprinsul imperiului. În ciuda faptului că fanarioții erau în slujba guvernului otoman și cooperau strîns cu acesta, țelurile urmărite de ei nu erau
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
aleși de o adunare formată din căpeteniile triburilor, ambele posturi au devenit practic ereditare în cele două familii. Se pare că cele două oficialități au colaborat bine la început. Prima ceartă importantă a survenit în 1802 asupra chestiunii ocupării postului laic. După 1718, legătura cu Veneția a slăbit. Muntenegrul nu s-a ales cu nimic prin Tratatul de la Passarowitz. Deși s-a încercat stabilirea unor relații mai strînse cu Austria, Rusia a devenit începînd din perioada aceasta principala țintă a atenției
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
alte titluri, ei îl dețineau și pe cel de Sfinți Împărați Romani. Să nu uităm că această titulatură, care își avea originea în încoronarea de către papă a lui Carol cel Mare din 800, însemna că deținătorul ei era principalul conducător laic al creștinătății apusene. Prin secolul al optsprezecelea, aceasta avea o semnificație doar ceva mai mare decît faptul că împăratul era primul prinț german. Oricît de ambiguă era poziția aceasta, interesele habsburgice, cel puțin pînă la 1871, au avut drept obiective
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
a stîrnit o opoziție îndîrjită. Maria Tereza era ea însăși o catolică ferventă; dorința ei era mai curînd de a extinde și nu de a limita influența spirituală a bisericii. Cu toate acestea, domnia ei a marcat instituirea unui sistem laic de școli elementare și înființarea de instituții de învățămînt superior. Noii funcționari ai birocrației din cadrul guvernului central întărit aveau evident nevoie de o instruire laică. Ca și alți despoți luminați, ea avea o mare încredere în educație ca mijloc de
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
limita influența spirituală a bisericii. Cu toate acestea, domnia ei a marcat instituirea unui sistem laic de școli elementare și înființarea de instituții de învățămînt superior. Noii funcționari ai birocrației din cadrul guvernului central întărit aveau evident nevoie de o instruire laică. Ca și alți despoți luminați, ea avea o mare încredere în educație ca mijloc de îmbunătățire a situației sociale și politice; nu voia să aducă daune bisericii, dar considera pur și simplu aspectul acesta ca fiind efectiv de competența statului
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
similarități cu sistemul millet din Imperiul Otoman. Cetățenii sîrbi ortodocși beneficiau de privilegiile lor oriunde s-ar fi stabilit, drepturile lor nedepinzînd de teritoriul respectiv. Ca și în Imperiul Otoman, demnitarii bisericii au devenit practic conducătorii unui fel de guvern laic sîrb, avînd în frunte o mitropolie sîrbească cu sediul la Sremski Karlovci. Întrunirile periodice ale consiliilor au ajuns să semene cu adunările naționale. Sesiunile lor erau destinate în primul rînd alegerii episcopilor și a stareților mînăstirilor, dar se discutau și
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
adunările naționale. Sesiunile lor erau destinate în primul rînd alegerii episcopilor și a stareților mînăstirilor, dar se discutau și problemele și chestiunile de interes general pentru comunitatea sîrbă. Ele puteau audia reclamanți și puteau protesta. Așa cum am văzut, puternicul element laic existent în cadrul bisericii în timpul dominației otomane era prezent și aici; reprezentarea în adunări reflecta întreaga comunitate sîrbă. După 1749, acestea erau alcătuite din episcopi, douăzeci și patru de reprezentanți ai clerului, douăzeci și cinci ai Frontierei Militare și douăzeci și cinci din alte teritorii și orașe
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
fie de scurtă durată, sperînd că se vor întoarce împreună cu victorioasa armată austriacă. Pe măsura trecerii anilor și a stabilizării graniței, era de așteptat ca populația sîrbă să facă presiuni în vederea obținerii unui teritoriu special și a recunoașterii unei administrații laice. Chestiunea unei zone naționale era aproape imposibil de rezolvat. Aceasta putea fi constituită doar prin răpirea unor porțiuni din ținuturile croate și maghiare și deci în detrimentul acestor popoare. Recunoașterea unui guvern civil ridica probleme similare. În ciuda acestor diferențe, populația sîrbă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
Militare alcătuiau clasa de sus. Soldații țărani ai Frontierei Militare nu numai că erau oameni liberi, dar dispuneau și de o considerabilă experiență de luptă. Biserica ortodoxă era mai mult decît o instituție religioasă, ea fiind un înlocuitor al conducerii laice și menținînd vie amintirea existenței statului sîrb. Transilvania Situația politică. În secolul al șaisprezecelea, după cucerirea otomană, Transilvaniei i s-a acordat o largă autonomie, practic mai mare decît cea a Valahiei și Moldovei, care aveau un statut asemănător în cadrul
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
superiori și că musulmanii erau niște intruși pe teritoriul creștin. Ca unica sursă de educație disponibilă, instituțiile ortodoxe puteau asigura faptul ca autoritățile statului otoman să nu fie niciodată în măsură să controleze gîndirea creștinilor. Lipsa unui sistem de școli laice îi priva pe conducătorii musulmani de această unealtă convenabilă de propagandă. Pe lîngă aceasta, o literatură populară religioasă relata povești despre viețile sfinților, martirilor și eroilor. Deosebit de impresionante erau povestirile despre neomartirii care suferiseră pentru că apăraseră creștinismul împotriva islamismului. Arta
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]