5,821 matches
-
crîmpeie din istoria însîngerată a acelor locuri. Și, n-au fost pedepsiți de Dumnezeu? Într-un timp erau o duzină de nave pirat, îmi răspunde briza. Atacau convoaiele în drum spre Europa. Aveau tunuri și arme și ieșeau departe, în larg. Golfulețul era impenetrabil, dar Ucigă-l Toaca și-a băgat coada între ei și s-au măcelărit reciproc. În partea dreaptă era Pedro Horroroso cu cele patru nave ale sale. În stînga Alfonso el Asesino cu două nave și șase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Te ceartă. Îți vrea binele, dar te crede inapt să-l obții. E înțelept și sumbru. Nesigur de capacitățile tale intelectuale, îți vorbește în pilde transparente, în cuvinte simple și amare. 6. Vorbitorul „popular“. Se coboară la nivelul „publi cului larg“. Cultivă cordialitatea brută, cimilitura, buna-dispoziție „din topor“. La nevoie, zice „bade“, „mătușică“ sau „măi omule“. Se străduiește să miroasă a opincă, se exprimă bolovănos, suduiește îmbuibarea guvernamentală. (Echivalent în planul retoricii feminine e stilul „fată bună“: lași să se vadă
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
secol ce avea să devină o epocă de răscruce în istoria Europei, între lumea veche (l'Ancien Régime) și cea nouă, care avea să se nască sub semnul Revoluției franceze de la 1789, s-a cristalizat, în timp, sub forma unui larg și atotcuprinzător curent și sistem de gândire, asemănător Renașterii, Reformei sau Umanismului, ce a avut drept reper esențial rațiunea umană, devenită sinonimă cu lumina 68. Ridicându-se de la bun început împotriva tenebrelor moștenirii medievale, ca și a celor două valori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
tratarea și destinul acesteia au o influență hotărâtoare asupra sentimentelor și deciziilor Moldovei și Valahiei; tot ea a jucat un rol extrem de important în privința poziției politice a Moldovei și a noilor ei granițe și relații către răsărit. O ilustrare pe larg a situației din Bucovina este însă împotriva naturii acestui memoriu. Mărimea fizică a Bucovinei, valoarea ei politică și însemnătatea ei pentru Coroană, precum și experiența ei tragică cereau ca ea sa fie împărțită în două districte. La unirea acestei țări cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
cele mai multe ori pe baza unui peșcheș, oferit reprezentantului unui armator, caz în care, de foarte multe ori, după ce-și achita taxa convenită adunată cu imense sacrificii, putea fi aruncat peste bord ca hrană la pești, imediat ce vasul ieșea în largul necuprins al apelor pe care ar fi trebuit să le străbată. Și totuși numărul celor împinși de lipsuri și nevoi, temerari și hotărâți să ia viața în piept, aci în satul nostru a fost incredibil de mare. În ambele sate
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
să cumpărăm vederi pe care le-am scris stând pe o bancă lângă plajă, că era plăcut să privești dar nu să intri în apă. Aveai ce privi: cocotierii de lângă noi, valurile mării albastre survolate de pescărușii jucăuși, vasele din larg. Când ne-am săturat de privit ne-am dus la poștă, am cumpăprat timbre pentru vederile pe care le-am trimis în țară. De necaz că nu putusem face plajă, am intrat într-o cofetărie unde am servit eu o
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
la care suiau pe vreo șapte trepte de lemn, un acoperământ al tindei, în chip de fronton grec sprijinit pe două coloane zvelte, dădeau albei clădiri acoperite cu tablă un vag stil neoclasic. De o parte și de alta a largului pridvor, doi tei străjuiau rămuroși. [...] Înlăuntrul casei, o odaie pe dreapta, cu o fereastră în față și două laterale, dând cu ușa înspre sală, alcătuia camera de meditație și de lucru a lui Gh. Eminovici, iar în zilele mari salonul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin definiție, are nevoie imperioasă de vise. El trebuie educat să viseze. Lumea acționează ca lume, "lumește", și are un caracter mai accentuat de ființă decât ceea ce este pipăibil și perceptibil și în care noi credem a ne afla în largul nostru [...]. Lumea este acel veșnic nonobiectual, sub al cărui imperiu noi trăim, atâta vreme cât traseele nașterii și morții, ale binecuvântării și blestemului ne răpesc întru ființă 22. Sigur că numai cei aleși au darul de a face (prin operele lor) ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
unor eventuale tovărășii cu ceilalți fii ai sătenilor (cu atât mai mult cu cât apucăturile lor îi erau străine), acesta umbla mai mult singur și după bunul său plac, iubind libertatea mai mult decât orice pe lume, simțindu-se în largul său, căutând mai degrabă compania moșnegilor care îi povesteau în timp de iarnă, ținându-l pe genunchi, povești fantastice despre zâne îmbrăcate în aur și lumină, care duc limpedea lor viață în palate de cristal 128. Nimic nu se compară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tipar capătul lumii darămite un necrolog să-i spun astfel anticipat! Preventiv, si-a schimbat titlul rubricii (de la "Inedite" la "Mai puțin cunoscute") și, cum n-a izbutit să îngroape niscaiva vii, s-a apucat de dezgropări. Aici era în largul lui! Doamne, câte văzuse, câte știa! Cu cine dialogase! Cine-l primise în casă! Primul volum de amintiri ("Umbre") i l-am tipărit în 1970 la "Junimea", într-un tiraj modest. Cu fiecare nou volum, cererea librarilor creștea semnificativ, motiv
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
internetului de a-ți spune și ce pastă de dinți folosea străbunica, pentru a accesa, la nivelul anului 1955, compendiile presei asiatice de limbă franceză. Și am constatat că mai toate temele înșirate ca izbânzi ale spionilor mioritici erau pe larg dezbătute în ziarele epocii chiar în zilele conferințelor cu pricina, ba, mai mult, ME din Indonezia a oferit participanților, cu prilejul închiderii lucrărilor, broșura "Asia și Africa vorbesc de la Bandung" în care-s cuprinse pe larg taman "informațiile valoroase" transmise
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în simplitatea ei! Cum spuneam, meritul esențial al acestor povestiri rămâne sinceritatea; autorul știe mai bine cum se-mprăștie alicele decât se presară virgulele. E-un om al pădurii în sensul înalt al cuvântului și, probabil, se simte mai în largul lui în râpile de la Dârmoxa decât în solemnitatea austeră a bibliotecii. (Nu-i un reproș: și subsemnatul a încercat, și mai încearcă, trăiri asemănătoare.) Istorisește cu ingenuitate și aici e aici! nu-i vânător până la capăt, fiindcă nu știe (și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
timp, așteaptă să se mai linișteaască, poate când s-o termina Revoluția, acum Îi e frică să iasă... Era Îmbrăcată În raiații lui Laur. Veneau bine pe ea și avea și-un pulovăr nou din mohair fumuriu. Se simțea În largul ei În țarcul cu pisici al Motănicăi. A râs când am Întrebat-o dacă Laur i-a lăsat bani. Ea i-a dat bani lui Laur, pentru că a plimbat-o până la București... Ăia douăj’ de mii, da, bineînțeles că știa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
pensia În liniște, ea a băgat o grămadă de bani Într-o carte care nu folosea nimănui și care deja nu-mi mai folosea nici mie la nimic. Însă penibilul n-ajunsese Încă la punctul unde mă simt Îndeobște la largul meu, iar altceva nu-mi rămânea de făcut și n-aș mai fi avut Încotro, după ce biata femeie catadicsise să mă scoată la lumină din demisolul meu pe banii contribuabililor, pentru că eu nu eram ministru, parlamentar sau director de ziar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
jilav. O să se usuce și o să se Înfierbânte, eh, numaidecât o să iasă soarele din mare și-mi va fi din ce În ce mai bine privindu-l cum urcă peste cazemata asta plantată În țărm, cu cătări pentru mitraliere Îndreptate spre mine și spre larg... Ba vezi de treabă, că n-or să tragă! N-au ei curaju’ ăla să tragă-n popor, e doar un decor, e doar un decor, e doar un decor. Ba s-o fută pe mă-sa! Țăcăneau și armau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
În veci. Ei sunt pentru popor, iar poporul pentru ei și peste tot miroase și pute. N-ai să scapi În veci de duhoarea asta. Vuietul brizei răscolea nisipul stârnind vârtejuri de-a lungul plajei, dar marea era liniștită În larg. N-ai unde să scapi și Încotro să fugi. Va fi desigur o zi superbă de plajă. O aștept lungit pe nisip În pielea goală, cu hainele strânse sub cap drept pernă. Oh, Doamne, pe banii cui Îmi fac eu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mai vedea. Am intrat Într-o mare calmă, legănându-se imperceptibil spre cerul de un albastru incandescent. Înotam și mă scufundam și vedeam sub mine nisipul de pe fund presărat cu stânci, traversat de pale de lumină difuză În timp ce Înaintam În larg și-mi aduceam din ce În ce mai repede aminte de tot ce uitasem sau mi se păruse că am uitat vreme de șase ani. Nu l-am găsit ca să-i rup o mână sau un picior, ceva, să-l scot din circulație, dacă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
scoal’ de-acolo și fugi! El o roagă să stea, el o roagă să se scoale. El face și desface cu milogerala lui, În vreme ce ea pare să-l domine de-acolo de pe nisipul țărmului. Cu lădița alături, privește nemișcată spre largul mării, așezată cu antebrațele pe genunchi și având aerul impenetrabil al unui muncitor ostenit și mulțumit, la care te aștepți din moment În moment să lase totul baltă. - E nevestica mea, spune destul de tare ca ea să-l audă. Numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
fi fost o broască. Mimesis Mă mimetizez în peisaj. Sunt pește în apă, pasăre în văzduh, insectă în iarbă. Totul mi se pare natural. N-am nevoie să fac sforțări anume ca să exist. Sunt eu însumi și mă simt în largul meu. Reușesc să mă armonizez perfect cu natura și cu toate făpturile ce o populează. Nu-mi mai trebuie nici o convenție, nici un alt cod decât acela al firescului de a trăi. Corporalitate Azi-noapte am visat că făceam dragoste. M-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
să mai sper una ca asta. Dacă Augustus ar ști de locul ăsta, ar dori, cu siguranță, să mute capitala imperiului la Tomis. Naturalețe Cred că există un spirit benefic al locului, acela care mă face să mă simt în largul meu când mă aflu în desișul pădurii. Îmi amintesc că, abia ajuns aici, această dimensiune naturală a existenței - cu totul opusă artificiului și retoricii sterpe - mă înspăimânta. Acum atitudinea mea s-a schimbat. Datorită acestei noi vieți, reușesc să-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
ar fi invidios; am recitat până și una dintre Georgicele lui. Despovărare Versurile amoroase mi-au adus gloria. Ca recompensă, Corinna îmi dăruia trupul ei lasciv. Eram copleșit de poezie și de iubirea galantă, dar nu mă simțeam deloc în largul meu. Sufeream, în realitate, dar nu știam de ce anume aveam nevoie; poate duceam lipsă de ceva foarte abstract, exact ca principele din basmul despre căutarea tinereții fără bătrânețe și a vieții fără de moarte. Exact ca el, eram nerăbdător să pornesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
și sufletul meu îl recunoștea și îl lua în stăpânire abia acum, într-o ipostază reînnoită a sa. Cotys s-a despărțit de mine și în tot acest timp n-am simțit nici o dorință să-l revăd. Mă găseam la largul meu, de parcă anterior nici nu avusesem o altă existență decât aceea de acum. Aveam o autonomie deplină. Recapitulări Mi s-a întâmplat să regândesc, în acele puține zile petrecute pe munte, întreg trecutul meu; existența consumată la Roma nu mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
octombrie 2002 ------------- Articolul 1 Obiectul prezenței ordonanțe îl constituie: a) implementarea standardelor internaționale pentru siguranța navelor, prevenirea poluării și asigurarea condițiilor de muncă și viața la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile românești sau instalațiile românești din largul mării, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc în scopul reducerii cazurilor de operare a navelor maritime substandard; ... b) instituirea controlului navelor maritime sub pavilion străin, denumit controlul statului portului - PSC, în conformitate cu reglementările europene și internaționale privind procedurile armonizate
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126802_a_128131]
-
precum și conformitatea cu procedurile operaționale la bord; 8. inspector PSC - persoană fizică autorizată de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței să efectueze inspecții în cadrul controlului statului portului - PSC și care își angajează răspunderea în fața autorității competențe; 9. instalații românești din largul mării - instalații fixe sau mobile care operează pe sau deasupra platoului continental românesc; 10. navă - orice navă maritimă căreia i se aplică una sau mai multe convenții aplicabile și care arborează pavilionul unei țări străine; 11. navă substandard - navă ale
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126802_a_128131]
-
sau nu programul normal al navei; 14. stoparea operațiunilor - interdicția pentru o navă de a opera datorită deficiențelor constatate care, în parte sau în totalitate, ar imprimă un caracter de periculozitate pentru navă, pentru porturi sau pentru instalațiile românești din largul mării. Articolul 4 (1) Prevederile prezenței ordonanțe se aplică oricărei nave, inclusiv echipajului acesteia, care: ... a) face escală într-un port românesc sau la instalații românești din largul mării; ... b) ancorează într-un port românesc sau la instalații românești din
ORDONANTA nr. 38 din 30 ianuarie 2000 (*republicată*) privind implementarea standardelor internaţionale pentru siguranţa navelor, prevenirea poluarii şi asigurarea condiţiilor de muncă şi viaţa la bordul navelor maritime sub pavilion străin care utilizează porturile sau instalaţiile româneşti din largul marii, care operează pe sau deasupra platoului continental românesc. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126802_a_128131]