5,345 matches
-
mereu acoperite de ciorapii de plasă, iar atunci când se dezbrăcau atât de puțin și în câtă vreme! cât ni se păreau de ispititoare în combinezoanele lor mătăsoase și plăcute la atingere, în jupoanele lor negre, în sutienele lor cu bretele late, cu coafura abia deranjată, cu machiajul întotdeauna intact, cu gura întredeschisă și privirile scânteind de depravare, de inocență sau de dorințe nicicând potolite, mereu refulate..". Cinematograful francez nu se lasă nici el mai prejos. Cine nu-și amintește de Brigitte
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
paznic civil și unul militar, mai era un miliar care stătea de pază cu schimbul într-un foișor înalt de câțiva metri, cu un larg câmp de vedere - asupra întregii curți. La intrare ca și la ieșire, salariații erau contro lați peste tot corpul de persoane bine instruite, deprinse cu astfel de operații. Cum te găseau cu ceva compromițător, cum te trimiteau la carcera cu vizor la înălțimea ochi lor nu a celor dinăuntru ci așa, ca să fie. Militarizarea Societății era
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
nemulțumiți de ceea ce făceam , și, după doar câteva luni, au și scăpat de mine. Și eu de e i. Am fost repartizat la fierărie. În localul fierări ei era o vatră lungă, lungă, astfel o vedeam eu, de 12 și lată de 3 metri, pe care erau instalate 16 vetre de foc cu aer comprimat - șapte făcute pe o parte, șapte focuri pe cealaltă parte și două focuri la capetele vetrei m ari. Din nefericire eram subordonatul direct al maistrului Anghel
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
castron de ardei iuți, tăiați mărunt-mărunt, și le mai adăugau puțin oțet și ulei, după care mâncau pe rupte. Numai dacă gustai, românului i-ar fi luat gura foc, lor nu! Era de mirare cum, mâncând zilnic o asemenea sa lată de crudități, nu sufereau nici una de stomac, de vreu n ulcer rebel, ci erau sănătoase, tun. După examenul de stat și promovarea lui de către toate cele patru studente și colegele lor, despărțirea a fost dureroasă, greu de suportat, urmată de
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
LUMINIȚA SĂNDULACHE COSITUL De la poala pădurii și până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin fâneața ce începe să deie în copt. Niciun nor rătăcit pe cerul senin, nicio adiere de vânt, doar fâsâitul tăios al coaselor care aliniază brazdele una cate una precum undele unui parau de munte. - Ghio, băi Gheo, băi!... Unde
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
față roșie de arșiță soarelui, un rânjet puțin cam strâmb, ochii mici ascunși parcă după ochelarii de râma din plastic, cămașă de cânepă pătată la guler, cu mânecile roase în coate, ițari cu agățători pentru opinci, încinși cu un chimir lat de piele. Brațele lui erau groase ca niște trunchiuri. Era cam stângaci la treburi, dar la cosit era fruntaș. Lama și mânerul cotit al coasei păreau jucării în mâinile lui. Coșea întotdeauna cu mișcări ample, într-un ritm egal care
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
experimentale, argumentând progresiv ideea după care transformarea canceroasă se petrece la nivelul celulei, mai exact, reprezintă un accident pe drumul multiplicării ei. Nu ne referim doar la faptul că pe parcursul acestui secol legile lui Gregor Mendel în lumea vegetală, formu late încă din 1865, și-au aflat confirmarea și în regnul animal, inclusiv în explicațiile etiopatogenice date unor boli neoplazice transmise vertical, dar și de la o multitudine de descoperiri care au dat un net câștig de cauză teoriei celulare a cancerului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
adesea afecțiuni benigne ale căilor respiratorii, intestinului, ochiului și rareori pneumonii mai severe (DAD = Disseminated Adenovirus Disease) de obicei la imunodepresați. Genomul acestor virusuri posedă gene precoce (notate cu E de la Early = timpuriu) și gene tardive (notate cu L de la Late = târziu). Spre deosebire de SV40, regiunile cu gene E și L nu sunt separate, ci imbricate (J. Cl. Kaplan et M. Delpech, op.cit., pp. 188-189). Cele mai importante oncogene adenovirale sunt E1A și E1B. S-a putut preciza că proteina oncogenă E1A
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
beautifully, slow "încet" slowly. Există însă și adverbe de mod care au forme duble, una cu -ly și alta fără sufix, unele dintre ele avînd semnificații deosebite în cele două situații: near "aproape, în apropiere" / nearly "cît pe ce, mai-mai", late "tîrziu" / lately "de curînd, recent". De aici s-a ajuns la posibilitatea ca unele adverbe ce pornesc de la adjective să aibă o formă cu -ly și una omonimă cu cea a adjectivului. Ca atare, fair alături de un substantiv este adjectiv
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
origine du langage, Payot, Paris, 1976 Keyserling, Hermann, Analiza spectrală a Europei, Institutul European, Iași, 1993 Kluge, Friedrich, Etymologisches Wörterbuch der deutschen Sprache, Bearbeitet von Elmar Seebold, 24., durchge-sehene und erweiterte Auflage, Walter de Gruyter, Berlin New York, 2002 Löfstedt, Einar, Late Latin, H. Aschehoug & Co, Oslo, 1959 Lüdke, Helmut, Geschichte des romanisches Worschatzes, Band I-II, Verlag Rombach & Co. GmbH, Freiburg im Breisgau, 1968 Maiorescu, Titu, Critice, vol.I-II, Editura pentru Literatură, București, 1967 Meillet, Antoine, Caractères généraux des langues
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
express the same content. If the new elements display features that attract the speakers' preference, then they can replace those previously used, that eventually fall into disuse. In this respect, statements such as ,,due to the silencing of final sounds Late Latin resorted to prepositions to render case values" prove to be incorrect since, as a matter of fact, the conditions of giving up endings emerged (the endings being actually case markers) only when the same content, synthetically expressed through flexion
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
să-și lase calul la grajd înainte de a coborî pe plajă să se întâlnească cu Nastia, locotenentul l-a văzut pe învățător. Dar de data asta, Nicolae nu era singur, ci însoțit de un bărbat destul de copt, care, din pricina spatelui lat, părea mai scund decât era. Ochii depărtați sporeau impresia că e făcut pe lățime, nu pe înălțime, ca toată lumea. Când l-a văzut pe locotenent, a luat un aer posomorât și a mormăit ceva ininteligibil, în timp ce învățătorul făcea prezentările. Drace
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
o cârciumă din Cetatea Albă, un camarad care băuse mai puțin îl luă deoparte: "Ce nu-ți merge bine, Aldan?" Era Cozmescu, unul dintre aceia cu care nu schimba de obicei decât fraze banale sau de serviciu. Avea o față lată, de țăran, și se ținea prost în șa, semn de extracție joasă. "Vrei să știi? Vrei să știi cu adevărat, Cozmescule?" Da, și dacă aș putea să fac ceva... "Ei bine, vreau să-ți spun... O să abordez subiectul cu tine
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
-și protejeze indivizii și să-i conducă mai bine spre descifrarea sensului sintagmei parafrazate: cerul deasupra lor și cultura din ei. DE LA MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ LA ESTETICA NATURII Trecătorului străin pe strada Independenței, care se întinde ca o panglică lată, dreaptă, puțin cotită spre capăt, în stânga înălțându-se Universitatea de medicină și farmacie "Grigore T. Popa", în prim plan Piața Națiunilor Unite și grupul statuar cu flacăra veșnică, de la Piața Eminescu, străjuită de frumoasa și impunătoarea Bibliotecă centrală ce poartă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Reification and Utopia in Mass Culture", Social Text, 1 (Winter). (1981), The Political Unconscious, Ithaca, Cornell University Press. (1983), "Postmodernism and the Consumer Society", in Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. (1984), "Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism", New Left Review,146. (1990), Signatures of the Visible, New York, Londra, Routledge. (1991), Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Durham, Duke University Press. (1993), "On 'Cultural Studies'", Social Text, 34. Jeffords, Susan (1989), The Remasculinization of America
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
the Consumer Society", in Hal Foster (ed.), The Anti-Aesthetic, Seattle, Bay Press. (1984), "Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism", New Left Review,146. (1990), Signatures of the Visible, New York, Londra, Routledge. (1991), Postmodernism, or the Cultural Logic of Late Capitalism, Durham, Duke University Press. (1993), "On 'Cultural Studies'", Social Text, 34. Jeffords, Susan (1989), The Remasculinization of America, Bloomington, Indiana University Press. (1994), Hard Bodies, New Brunswick, N.Y., Rutgers University Press. Jeffords, Susan and Lauren Rabinovitz (1994), Seeing
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
la primărie și-mi plăcea nespus să mă joc la mașina de scris. Nu m-a bătut nici atunci când am reușit s-o scap din mâini și să-i deranjez tastatura. A spus doar atât: Vezi c-ai făcut-o lată, de astădată! Eu am început să plâng, dar îmbrățișarea sa m-a înviorat și l-am sărutat cu multă dragoste. Pe el l-am impresionat și emoționat, mi-a zis cu ochii în lacrimi: Scumpa mea fetiță! Zburdând am ajuns
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Măneuți, pentru a trece apa pe puntea de la Mitoc (care era singura punte peste râu; podul fiind distrus din timpul războiului). E drept că aici, Suceava era o singură ramură și mai îngustă ca-n altă parte. Puntea o scândură lată, fără țăietoare (balustradă) și stâlpi de susținere, unea cele două maluri. Fără să ne dăm seama ce facem am pornit-o amândouă pe punte, cu câte o boccea în mână. Doi bărbați, veniți să adune lemnele cărate de apele învolburate
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
unde profesa din tinerețe. Provine din Sucevița, iar doamna din Frătăuții Noi. Copiii: Aurel și Modest, au urmat Școala Normală de Învățători, de la Șendriceni, în frumoasele lor costume naționale. Mama fiind o gospodină desăvârșită le cosea niște cămăși cu "pui lați", domnești, cu bumbac negru, ca la intelectualii de vază. Aveau bundițe de postav cu aceleași motive aplicate, în ton cu cămașa. Ițarii țesuți în patru ițe, în ozoare, albi cum e borangicul. Erau mereu îngrijiți, curați și cu câte o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Oltea și cu mine nu dormeam niciodată în casă, de frica bombelor, care umpleau văzduhul spre Dornești (unde a fost și podul peste râul Suceava bombardat). Noi stăteam zi și noapte în râpă. Mama și noi două am așezat scânduri late, o rogojină mare și deasupra niște țoale chuiate. Acolo ne era lăcașul. Când lucrurile se mai linișteau, mergeam în bucătărie și mâncam ceva pe fugă și apoi în râpă. În livadă, ai noștri au făcut o cazemată, ca o casă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ne completeze lada (cu zestre). Încă de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-au țesut câteva scoarțe cu trandafiri. Erau lungi de câte vreo 5 m și late de 1,50 m. Ele împodobeau camerele țărănești. Au fost primele ce-au ocupat loc de cinste în lada mare și înflorată. Tot din lână, ne-a țesut țoluri vărgate și sumani, pe care le-a dat la "chiua" (piua
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
făcut fuioare. Pentru tors, mama a organizat o clacă. Casă nouă Fiind cel mai mic din familie, tata a moștenit de la bunicul casa părintească, cu acareturile de lângă ea, grădina și livada cu pomi. Casa respecta întocmai tradiția țărănească: cu prispă lată în afară, tindă, două camere, acoperiș de draniță (șindrilă) dat cu dohot (păcură neagră). Cu timpul însă, părinții au hotărât că ne trebuie o casă nouă, întrucât ne ridicam și noi, fetele. Prin claca sătenilor am obținut buștenii din pădurea
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
prelucrarea laptelui în stână se ocupa un baci bătrân, care știa "rândul". La această stână, baci era un uncheș al finului nostru. Seara, ciobanii treceau oile prin strungă, le mulgeau și le adăposteau într-un ocol foarte mare, din scânduri late. Ocolul se putea muta de două trei ori din loc, pentru a gunoi (îngrășa) și alt ogor, cu îngrășământ natural de oi. Ocolul era păzit de 2-3 câini ciobănești, care ajutau și la mânarea oilor pe tarlale. Stâna și ocolul
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
poziția lor. Nu aveam nevoie de scară ca să mă urc după nuci, sau să mă ascund, când mă jucam cu Maria lui Iliuță și cu Aurel Grigoraș, vecinii mei. Când nucul era înfrunzit, mă pierdeam printre ramurile și frunzele lui late și mari. Prietenilor mei nici prin cap nu le trecea, să mă caute în nuc. Când m-au descoperit, nu le venea să creadă ochilor. Ce ascunzătură bună aveam! Când nucile se dezghiocau, eram tare fericită. Ajungeam crengile de jos
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
curățenia, se trecea la spălatul covoarelor și a rufelor. În curte, fiind fântână, asigura apa necesară pentru toate treburile gospodărești. Mai bine însă, se folosea apa Sucevei. Mergeam cu covoarele, pe tărăboanță (roabă), luam un scăunel mic sau o scândură lată, un mai de lemn, săpun și sodă și alegeam un loc cu apa limpede și lină. Nouă ne ajuta în fiecare an, o femeie harnică, de pe gârlă, Pachița lui Constantin. Când dânsa uneori era ocupată, venea vecina ei, Eughenia. Erau
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]