5,217 matches
-
lui Ceaușescu de a face politică planetară (!), chiar dacă pe spatele unui popor sărăcit și controlat prin mijloacele cele mai perfide. Deși constată că „alinierea și integrarea în Occident”, o politică de lungă tradiție în România, constituia 124 „principala sursă a legitimității regimului comunist” (pag. 707), L. L. W. nu observă că tocmai detectarea acestui mod pervers de arondare a legitimității era la originea rezervelor Occidentului față de bunele (!) intenții ale guvernului de la București. Se vedea cu ochiul liber ilegitimitatea comuniștilor în plan
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
perfide. Deși constată că „alinierea și integrarea în Occident”, o politică de lungă tradiție în România, constituia 124 „principala sursă a legitimității regimului comunist” (pag. 707), L. L. W. nu observă că tocmai detectarea acestui mod pervers de arondare a legitimității era la originea rezervelor Occidentului față de bunele (!) intenții ale guvernului de la București. Se vedea cu ochiul liber ilegitimitatea comuniștilor în plan intern, în deteriorarea continuă a nivelului de trai, pe măsură ce „avântul economic” este înlocuit de Ceaușescu cu „avântul revoluționar” spre
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
că Uniunea Europeană nu este un stat, ci un sistem unic de guvernanță non-ierarhică, reglementatoare și deliberativă. Această agendă care conceptualizează Uniunii Europene ca fiind sui generis, îi explică în primul rând evoluția folosind o (nouă) teorie instituțională, și sugerează că legitimitatea este garantată pe baza rezultatelor transparente, eficiente în sensul lui Pareto, și consensuale. Totuși, această agendă este vulnerabilă criticilor, la nivel empiric, metodologic, teoretic și normativ. Există, de fapt, suficiente dovezi empirice pentru a putea considera că Uniunea Europeană este un
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
noii guvernări, deci, dispunem de o agendă rivală, mai puțin dezvoltată, politica comparată. Aceasta tratează politica și guvernarea UE ca pe ceva nu tocmai unic, compară UE cu alte sisteme politice, explică rezultatele pe baza acțiunii rațional-strategice și sugerează că legitimitatea poate fi garantată prin intermediul concurenței democratice clasice dintre candidați și programe (Hix, 1998). Această metodă a fost utilizată cu succes într-o mare parte a cercetărilor actuale despre UE. De exemplu, Uniunea Europeană este de multe ori tratată ca un fel
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Primele alegeri directe prin sufragiu universal pentru Parlamentul European au avut loc în 1979. Până atunci, deputații europeni erau aleși de către parlamentele naționale. Se aștepta ca alegerile directe din partea cetățenilor să investească Parlamentul cu o mai mare reprezentativitate și deci legitimitate pentru a-și exercita mandatul. În acest sens s-a pronunțat primul președinte al Comisiei Europene, Walter Hallstain: O astfel de campanie ar obliga electoratul să privească și să examineze problemele și diversele opțiuni asupra cărora Parlamentul European ar trebui
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
așa fel încât un eșantion de 160 de milioane de alegători poate să nu fie reprezentativ pentru întregul electorat. Pe de altă parte, faptul că cetățenii votează diferit în alegerile pentru Parlamentul European decât în cele naționale nu lipsește de legitimitate Parlamentul. Așa cum recunosc Hix și Marsh (2007), dacă fac acest lucru din motive legate de competențele Parlamentului European, comportamentul lor poate fi înțeles ca o exprimare pozitivă a punctelor lor de vedere asupra integrării europene, mai mult decât ca o
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
europene, să lipsească oarecum din campaniile electorale ale Parlamentului European. Nu se poate pretinde, deci, ca alegerilor europene să li se acorde la fel de multă atenție publică ca alegerilor naționale, nici nu se poate cere ca numai Parlamentul European să furnizeze legitimitate democratică Uniunii Europene. Cum vom observa în capitolele ce urmează, în afară de Parlament, există în Uniunea Europeană și alte instituții, fiecare dintre ele beneficiind de căi proprii de legitimare. Dintre ele se evidențiază Consiliul, cea mai puternică instituție din cadrul sistemului politic al
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
sistemele corporatiste îl împart cu politicile de promovare a anumitor grupuri este acela ca, prin autorizarea, reglementarea sau finanțarea organizațiilor, UE să coopteze conducerea acestora și să circumscrie capaciatea lor de a sfida autoritatea, pe măsură ce Uniunea devine sursa lor de legitimitate sau de finanțare. Un alt risc este ca asigurarea inițială de reprezentare a diverselor grupuri să devină învechită față de schimbările din societate. Poate că din aceste motive corporatismul, care i-a captivat odată pe fasciștii și socialiștii utopici, este demodat
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
procedura afecteză, și încă mult, echilibrul puterilor instituțiilor Uniunii. În general, Parlamentul European, în ciuda faptului că este singura instituție aleasă direct de către cetățeni și, deci, cea despre care se presupune că ar trebui să se bucure de o mai mare legitimitate democratică, este totuși instituția cea mai slabă din triunghiul legislativ. Comisia Europeană dispune de monopolul inițiativei legislative comunitare, ceea ce îi furnizează o putere enormă de stabilire a agendei. În ceea ce privește Consiliul, acesta dispune de drept de veto în toate procedurile. În
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ca și cum nu ar fi de ajuns, singura instituție aleasă direct de către cetățeni. Din aceste două motive sistemul de comitologie este puțin democratic. Totuși, Comisia Europeană dispune de o mare marjă de acțiune discreționară în cadrul Uniunii Europene care nu corespunde unei legitimități democratice potrivite. Motivul este că, șirul de delegări care pleacă de la cetățeni și ajunge până la comisarii europeni, trecând prin alegerea deputaților naționali, care la rândul lor își aleg guvernul, este prea lung, și deci există un risc ridicat ca, pe parcursul
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
și de reformele deja prevăzute de a reduce numărul comisarilor). Concentrarea funcțiilor executive în mâinile Comisiei nu ar crește numai eficacitatea executivului, ci ar reduce și complexitatea sistemului, atât pentru cetățenii Uniunii, cât și pentru guvernele țărilor terțe. Cât despre legitimitatea executivului, am prezentat până acum o serie de posibile reforme menite să-l facă mai responsabil în fața cetățenilor. Majoritatea acestora constau în creșterea controlului exercitat de instituții precum Parlamentul sau Consiliul, încât să poată fi numite parlamentariste. Dar, de asemenea
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
poată urma propriile interese prin participarea lor. Curtea s-a afișat ca protectoare a judecătorilor și a tribunalelor naționale inferioare și a intereselor individuale în fața statului. Curții oferă deci tribunalelor inferioare gustul puterii, dar în același timp își extinde propria legitimitate prin intermediul autorității care emană din sprijinul judecătorilor și a tribunalelor naționale. Doctrinele efectului direct și ale supremației dreptului comunitar investesc judecătoriile naționale cu puterea de control a constituționalității legilor pe care nu ar putea să o obțină pe altă cale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cumul de autoritate pentru că Curtea și-a mascat comportamentul în termeni tehnici și apolitici, fără a depăși deloc aplicarea tratatelor. Cheia integrării legale constă în capacitatea de a menține o distanță perceptibilă între drept și politică și în a menține legitimitatea tribunalelor. Atât timp cât se evită ca domeniul dreptului să se amestece cu interesele politice, integrarea este mai probabil să se producă, pentru că judecătorii își vor putea promova propria agendă de integrare. Explicații neoraționaliste Geoffrey Garrett et al. (1995) susțin că nu
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
întreabă până la ce punct poate Curtea Europeană de Justiție, un tribunal internațional, să ia hotărâri impotriva intereselor statelor membre ale Uniunii Europene. Experți juridici și neofuncționaliști au afirmat că CEJ posedă o autonomie considerabilă în virtutea separării dreptului de politică și legitimitatea inerentă a tribunalelor ca agenți juridici, și că poate exercita această autonomie pentru a lua decizii neconforme cu interesele statelor membre. O astfel de analiză implică faptul că aproape orice tribunal, național sau internațional, poate lua hotărâri împotriva intereselor guvernului
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
ale guvernelor naționale împotriva deciziilor ei în cadrul sferei politice interne. În primii ani ai sistemului juridic al UE, politicienii naționali au recurs la metode extrajuridice pentru a ocoli deciziile nedorite; au declarat deciziile ca fiind ilegitime în cadrul unei lupte pentru legitimitate politică; au ordonat administrațiilor naționale să ignore jurisprudența Curții sau au interpretat lucrurile în așa fel încât să facă să dispară divergențele de orice natură dintre dreptul comunitar și politica națională. Amenințarea cu astfel de metode extralegale din partea guvernelor naționale
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
se arată insuficient pentru a duce la bun sfârșit o agendă coordonată cu obiective pe termen mediu și lung. Pe de altă parte, Președinția pierde din reprezentativitate din cauză că, indiferent de mărimea lor, toate statele au aceeași pondere, fapt ce subminează legitimitatea ei, necesară atât pentru conducere politică internă cât și ca reprezentare externă. Proiectul Tratatului de Reformă, urmașul nereușitei Constituții europene, prevede schimbarea sistemului de Președinție, prin diferențierea între Președinția Consiliului Uniunii și Președinția Consiliului European. Proiectul sugerează dotarea Consiliului European
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
prin înființarea unui post permanent de Președinte de Consiliu European, ales de către Consiliul European cu majoritate calificată pentru o perioadă de doi ani și jumătate, cu o singură posibilitate de reînnoire. Astfel, Președinția Consiliului European ar avea o mai mare legitimitate și ar ajunge pe picior de egalitate, în ceea ce privește durata, cu președinția Parlamentului. Proiectul mai prevede ca toate formațiunile Consiliului să fie prezidate de reprezentanții statelor membre printr-un sistem de rotație egalitară, cu excepția afacerilor externe, care vor fi prezidate de
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
cei de sănătate și protecția consumatorilor. Rolul Președintelui Comisiei este de a garanta unitatea și eficiența colegiului comisarilor. În acest scop, Tratatul de la Amsterdam face eforturi pentru a consolida rolul Președintelui în exercitarea funcțiilor lui. Pe de o parte, consolidează legitimitatea Președintelui, desemnarea lui fiind supusă aprobării Parlamentului European. Mai mult, se prevede ca membrii Comisiei să fie desemnați de comun acord cu Președintele, și nu ca până acum, numai în urma unei simple consultări. Tratatul contribuie de asemenea la o mai
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
secret, prin interpretările creative ale judecătorilor desemnați de către guvernele naționale. Din această cauză, procesul inițiat la summit-ul de la Laeken din decembrie 2001, pentru a analiza conveniența formalizării acestei constituții implicite, reprezintă o oportunitate istorică de a dota Uniunea cu legitimitate. Dar, așa cum au demonstrat rezultatele negative ale referendumurilor olandez și francez din 2005, nu va fi un lucru ușor. Ar fi totuși o greșeală catastrofală dacă guvernele naționale ar ceda în fața acestor dificultăți inițiale și ar reveni la vechea metodă
Guvernarea Uniunii Europene by Diego Varela [Corola-publishinghouse/Science/952_a_2460]
-
Metodologia / 31 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale / 34 1.2.1. Problematica schimbării în sistemul internațional / 34 1.2.2. Dimensiunea socială a relațiilor internaționale / 36 1.2.3. Constituirea reciprocă: agent structură / 37 1.2.4. Legitimitatea în societatea internațională / 39 1.3. Constructivism și raționalism / 44 1.3.1. Ființa socială / 45 1.3.2. Relația agent structură / 46 1.3.3. Realitatea socială / 47 1.3.4. Înțelesurile intersubective / 48 1.4. Studiile de securitate
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
odată fixate, aceste semnificații au consecințe pentru abilitatea oamenilor de a-și determina soarta sugerează un mod alternativ de a gândi puterea.36 Constructiviștii au oferit noi viziuni cu privire la putere care poate fi, conform concepției acestora, ideațională (spre exemplu în privința legitimității). Efectele puterii merg dincolo de abilitatea anumitor actori de a schimba comportamente. Puterea include și modul în care cunoașterea, înțelesurile și construcția identităților alocă diferențiat recompense sau capacități. În științele sociale constructivismul se bazează pe o lungă tradiție filosofică și sociologică
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
de cercetare în contextul social, istoric, regional. Pentru a înțelege schimbarea, constructiviștii încearcă să identifice schimbările culturale. Pentru a documenta schimbarea se întreabă dacă oamenii și-au schimbat modul de gândire, felul în care-și înțeleg locul lor în lume, legitimitatea rolului unor actori, precum guvernele sau corporațiile.63 Din acest punct de vedere, Kratochwil și-a propus ca misiune să expună și să interogheze tendința prezentă în științele sociale de a obiectiva gânduri, idei sau interese, inclusiv în interiorul constructivismului.64
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
ne delimitează domeniul libertății și ne structurează identitatea.92 1.2. Teme constructiviste centrale în relațiile internaționale Constructiviștii au scos în evidență câteva teme, considerate centrale pentru această abordare, și anume: schimbarea, socialitatea/socializarea, procesele de interacțiune de tip agent-structură, legitimitatea, care punctează valoarea adăugată a constructivismului în domeniul relațiilor internaționale, spre deosebire de curentele principale care încercaseră să facă generalizări anistorice, să pună accentul pe factorii materiali sau pe modelul alegerii raționale. Spre exemplu, concepția insuficient dezvoltată a sistemului internațional este pusă
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
sistemul internațional, ca parte a realității sociale, construiește actorii, contribuie la constituirea lor și la modul în care ei se autodefinesc. În egală măsură, sistemul internațional este construit, constituit și reconstituit prin fiecare interacțiune dintre actorii sistemului.113 Spre exemplu, legitimitatea statului suveran se bazează pe valori, altele decât principiul suveranității în sine. Christian Reus Smith a utilizat conceptul de scop moral al statului pentru a conceptualiza valorile justificatoare și a argumentat că diferite idei hegemonice despre scopul moral al statului
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
cu privire la originile suveranității sau impactul normativ al drepturilor omului asupra statelor, dar, pentru a fi generate ipoteze, cercetătorii trebuie să precizeze cine sunt actorii principali, care le sunt interesele, capacitățile și care este conținutul structurilor normative.116 1.2.4. Legitimitatea în societatea internațională Relația dintre individ și structura socială este importantă atât pentru raționalism, cât și pentru constructivism, dar este concepută în moduri diferite. Pentru raționaliști, structura este o funcție a competiției și a distribuției capabilităților materiale, condiționând acțiunile statelor
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]