8,611 matches
-
darurile sfințitoare ale Duhului Sfânt. Rânduielile și lucrările bisericești, Sfintele Taine, culminând, toate, în Sfânta Liturghie, centrul și inima credinței ortodoxe, reprezintă mijloacele vizibile de împărtășire a harului dumnezeiesc sfințitor, spre „buna întocmire“ a lumii și spre urcușul duhovnicesc și mântuirea sufletului uman. Fiecare astfel de lucrare bisericească începe cu o invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
invocare a prezenței și lucrării desăvârșitoare a Sfântului Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin fiecare nouă biruință împotriva păcatului și prin fiecare nouă virtute dobândită
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Duh, socotit a fi „Împărat Ceresc“, „Mângâietor“, „Duh al Adevărului“, „Vistier al bunătăților“ și „Dătător de viață“, „Bun“, a Cărui sălășluire în sufletul creștin conduce spre curățirea de toată întinăciunea și spre mântuire. Prin aceasta, Biserica este, cu adevărat, corabia mântuirii noastre, pe care creștinul este chemat să străbată marea vieții acesteia, avându-L drept Cârmaci pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Prin fiecare nouă biruință împotriva păcatului și prin fiecare nouă virtute dobândită, el se apropie de Izvorul și ținta lor
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
lui Dumnezeu se exprima în ei prin „bâlbâiri“ de uimire și prin vestirea - în alte limbi, necunoscute lor până atunci - mărețiilor lui Dumnezeu și, în același timp, le dădea capacitatea de a explica într-un mod clar și logic vestea mântuirii. Acesta nu era doar un dar excepțional (harismatic) dăruit apostolilor, o înzestrare a slujitorilor cuvântului ca să vorbească cu înțelepciune, ci darul lui Dumnezeu care lucrează în Biserica Sa, harul Duhului acordat tuturor celor botezați sau celor care urmau să se
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
limbile de foc așezându-se peste Apostoli și peste Fecioara Maria în mijlocul Bisericii, cu darul vorbirii în limbi și al facerii de minuni, cu darul înțelepciunii și al deosebirii duhurilor, cu ardoarea în propovăduirea Veștii celei Bune. Întreaga istorie a mântuirii relatată de cartea Faptelor stă sub semnul Pogorârii Duhului Sfânt. Centrul acestei istorii îl constituie intrarea păgânilor în Biserică, intrare aprobată de Sinodul Apostolic de la Ierusalim: începând cu sutașul Corneliu și familia sa, apoi continuând prin călătoriile misionare ale Sfântului
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
făcut omenirii în¬tregi sunt universale, deosebite de darurile particulare sau spe¬ci¬fice, pe care Duhul le face fie¬că¬rei persoane la nivel indivi¬du¬¬al. Darurile universale au fost date o dată pentru totdea¬u¬n¬a în vederea mântuirii tuturor oa¬menilor, pe când darurile per¬sonale sunt făcute fiecărei per¬soane în parte și rămân a¬su¬¬pra omului dacă conlucrează cu harul și nu îngroapă talanții pri¬miți, precum sluga leneșă. Dacă Fiul este icoana Tatălui, iar Duhul
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
a fost cunoscut. În uzul comun, termenul s-a restrâns și a intrat de regulă în terminologia teologică, folosindu-se numai la cuprinsul adevărurilor religioase la care a ajuns omenirea prin activitatea revelatoare a lui Dumnezeu, pentru împlinirea planului de mântuire a omului. Prin această revelație Dumnezeu se comunică și comunică omenirii, unele adevăruri religioase, pentru ca omul să aibă posibilitatea să ajungă să le cunoască[4]. Așadar revelația divină este: „acțiunea prin care Dumnezeu Se descoperă, adică Se face cunoscut pe
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
izbucnire a luminii precum acea din timpul profeților și apoi de maximă intensitate prin intarea în istoria lumii a Fiului lui Dumnezeu întrupat[12]. În legătură cu dezvoltarea istorică a Revelație divine acesta se referă strict la modul în care în timpul istoriei mântuirii neamului omenesc Dumnezeu S-a descoperit pe Sine în anumite contexte, care pot fi adunate în perioade de timp mai îndelungate ce sunt reprezentate tocmai de etapele menționate mai sus. Despre Revelația Divină. Scriptura și Tradiția. Raportul dintre ele Începând
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
ea cunoaște trei faze sau etape diferite: a) Revelația primordială - când Dumnezeu s-a descoperit primilor oameni înainte de căderea acestora în păcat. Este faza când Dumnezeu și omul „vorbeau față către față”, iar omului îi erau împărtășite toate adevărurile necesare mântuirii. Acestea îi erau făcute accesibile omului treptat, pe măsura creșterii lui duhovnicești, iar una din tâlcuirile date mâncării din pom și motivului căderii omului se referă anume la încercarea omului de a accede prea repede și fără Dumnezeu la taine
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
vorbim și despre o descoperire dumnezeiască reală și vie prin Sfintele Taine, fără de care, nu este posibilă înțelegerea și trăirea primelor două. Un rol deosebit îl au cele trei Taine esențiale: Botezul, Mirungerea și Euharistia,[33] fără de care nu există mântuire, pentru că fără ele nu există cunoaștere vie a lui Dumnezeu. Ar fi o mare greșeală să neglijăm descoperirea lui Dumnezeu față de fiecare persoană care se botează, se pecetluiește cu harul Sfântul Duh sau se împărtășește cu Trupul și Sângele Domnului
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
cred și nu descoperă Atotprezența divină. Pretutindeni Dumnezeu Conștientizarea Atotprezenței de către creștin și teolog apropie Parusia de noi, fixând-o mistic prin pironire pe crucea prezentului. Atotprezența poartă crucea Parusiei, iar Parusia încununează Atotprezența. Atotprezența însumează toate etapele Revelației și mântuirii în Iisus Hristos - prin Duhul Sfânt în Biserică - de la Facere, Întrupare și Schimbarea la Față până la Răstignirea, Moartea, Îngroparea și Învierea cea de a treia zi, ca trepte spre Înălțarea la cer și Șederea cea de-a dreapta Tatălui. Pogorârea Duhului Sfânt ne
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
latreutic, iar protestantismul pe cel didactic, Biserica Ortodoxă vede în scopul harismatic al clericilor ei principalul punct de referință. Viața credinciosului ortodox este una ciclică, el putând ajunge pe culmile desăvârșirii în fiecare zi. În mod cotidian, el reia istoria mântuirii și, în fiecare zi, el se sfințește prin Sfânta Liturghie care sfințește întreaga creație. Evoluția de la crearea lui Adam și a lumii întregi până la Întruparea și Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este adusă în prim plan de Biserică prin ciclul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile sau sensurile înalte ale existenței sale, ale lumii și ale timpului, ca loc și timp al mântuirii personale, ce anticipează promisiunea unui ,,cer nou și pământ nou,, (II Petru 3,13). În altă ordine de idei, lumea, timpul, omul fac tot mai mult obiectul analizei și al reflexiei științelor descriptive, naturale, fizice și exacte. Concluziile la care
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
noastre. ,, Omul are o constituție teologică, este alcătuit teologic. Existența sa proprie nu este autarhie, ci teocentrie. Pentru el, viața are sens și valoare reală nu din propria sa perspectivă, antropologică, finită, reductibilă la un moment clar pe axa istoriei mântuirii, ci din perspectiva veșniciei, o perspectivă teologică și teocentrică. De aceea, adevăratul domeniu de înțelegere a omului îl constituie metaontologia și teologia,, - afirmă și susține Părintele Profesor Ioan Cristinel Teșu de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iași, în
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
fapt el ajunge fiară. Omus secundus deus - maximă iluministă și marxistă - este concretizarea acestei căderi. Căutând singur paradisul desăvârșirii a aflat iadul dezumanizării. Tensiunea nu se poate rezolva în sine ci numai în Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Iar mântuirea noastră se realizează așezându-se sub Revelație, nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
nu deasupra ei. Omul căzut refuză Revelația, el pune condiție Revelației, erezia, produsul subiectivismului demonic, face ce vrea cu Revelația și transmiterea ei prin Biserică. Ei uită că natura Revelației, nu este o sumă de propoziții, de informații, iar înțelegerea mântuirii nu e una gnostică, teoretică. Se uită că religia creștină nu este rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Se uită că religia creștină nu este rodul căutării omului ci este istoria căutării omului de către Dumnezeu. În Revelație, în această căutare și descoperire, Dumnezeu nu comunică numai adevărul despre El, ci se deschide El Însuși și ne arată condițiile mântuirii în El. Unirea omului cu Dumnezeu este scopul Revelației, deci umanul este uman numai în Dumnezeu. Această înfiere a noastră în Iisus Hristos se realizează în Biserică. Acesta e mesajul Ortodoxiei și puterea ei unică: accesul la duhul înfierii. Ereziile
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
Sfânta Treime. Unirea se face prin Sfântul Botez, În Biserică nu în afară de Biserică, după principiul paulin: Nu ne propovăduim pe noi înșine. Orice propovăduire care rupe pe Iisus Hristos de Treime, de Biserică, face din Ea o simplă învățătură umană. Mântuirea în Biserică este intrarea în comuniune cu Sfânta Treime căci Ea, Biserica este locul și spațiul manifestării Sfântul Treimi. Iar Biserica se manifestă în Sfânta Treime, în care se află nuanțele persoanelor: a Tatălui și a Fiului și a Sfântul
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
un principiu dogmatic. Domnul nostru Iisus Hristos nu a venit să ne dea numai o gnoză, o cunoștință, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sf. Ap. și Ev. Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația nu e
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
venit să ne dea numai o gnoză, o cunoștință, un cod moral, sau anumite mistere esoterice, El este prezent în Biserică prin Sfintele Taine. Și de aici rezultă aspectul ființial al mântuirii: El ni se dă cu viața Lui, iar mântuirea: este viața noastră în Sfânta Treime după cum Sf. Ap. și Ev. Ioan ține să consemneze în cap. 17. Morala se identifică cu persoana Lui Iisus Hristos. La fel Revelația nu e o sumă de propoziții sau de doctrine, ea este
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
asemănarea cu Cel care l-a creat, iar această înaintare în dialectica chip - asemănare se realizează doar în relație și alături de ceilalți. Însăși această legătură organică cu toți ceilalți este simțită ca o mare calitate și ca o certitudine a mântuirii sobornicești și personale a omului. În Sfânta Liturghie Ortodoxă acest lucru se realizează desăvârșit, descoperindu-se cu toată claritatea și limpezimea ca un dar al harului dumnezeiesc. La această invitație permanentă adresată omului, de a se uni cu Iisus Hristos
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
noastră zilnică. Cărămizile care stau la baza zidirii omului duhovnicesc nu sunt altceva decât conștientizări a lucrării harului dumnezeiesc în viața fiecărui om. Primirea lucrării lui Iisus Hristos este esențială pentru devenirea noastră și implică o anumită responsabilitate în asumarea mântuirii. Se mai adaugă faptul că acest lucru nu este un sfat, ci este o datorie. În acest fel trebuie să ducă o viață de asceză, având ca arme „conștiința faptului că este încorporat lui Iisus Hristos”, efortul permanent al voinței
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1987 din 09 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342599_a_343928]
-
al nostru, la jertfa supremă a lui Isus Cristos: “Și, când fruntea salt în sus, / dorul meu e de nespus / Mă tot duce și mă duce / până la Iisus pe Cruce”. (Năstrapa nevăzută). Să ne amintim că fără jertfă nu există mântuire și fără moarte, nu există Înviere. Un adevărat înțeles al sensurilor mistice ale vieții și morții, nu le este dat decât aleșilor. Nu e de mirare că poemele din cartea acestea sunt un buchețel de rugăciuni eficiente, scrise, unele în
DE OLGA ALEXANDRA DIACONU (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 724 din 24 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341521_a_342850]
-
pe moment aspirațiile sale. Persoană care cade într-o astfel de ispita nu-și da seama de acest lucru decât doar dacă acceptă creștinismul în inima să (și cel mai indicat și care duce pe calea cea mai scurtă la mântuire fiind creștinismul ortodox). cel în cauză trebuie să-și dea seama singur că cele lumești aparțin celor lumești iar cele cerești aparțin cerului . Sufletul omului aparține luminii, cerului, fiind o formă de Dumnezeire într-o plămădire de lut. un verset
RĂSPUNS RĂSPUNSULUI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341593_a_342922]
-
lui Mesia, dar și ca o istorie cronologică a vieții și activității Mântuitorului pe acest pământ, de la nașterea și până la moartea Sa, continuându-se cu învierea și trimiterea ucenicilor. Remarcăm titluri ca „Întruparea”, „Conceperea virginală și rolul Mariei în planul mântuirii”, „Primii adoratori ai Pruncului Isus”, „Viața publică a lui Isus”, „Alegerea și chemarea ucenicilor”, „Isus și samariteanca”, „Activitatea în Galileea”, „Câteva vindecări”, „Predica de pe Munte”, „Minunile Domnului Isus”, „Eu și Tatăl una suntem", „Patimile, moartea și învierea Domnului Isus”, „Golgota
PREASFANTA TREIME. O SINGURA IUBIRE DE DORU LEVI ILIOI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341574_a_342903]