4,819 matches
-
la rangul de oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Gătaia se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (72,31%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,16%) și slovaci (7,3%). Pentru 6,71% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (61,1%), dar există și minorități de romano-catolici (18,55%), penticostali (7,2%), reformați (1
Gătaia () [Corola-website/Science/301015_a_302344]
-
de arhitectură militară din Banat. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Ciacova se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (79,77%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (6,23%), romi (4,28%), germani (1,65%) și sârbi (1,23%). Pentru 6,23% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,8%), dar există și minorități de romano-catolici (9
Ciacova () [Corola-website/Science/301014_a_302343]
-
acestuia. se situează la 3 km de la centrul orașului Miercurea Ciuc, în direcția nord-est, pe malul pârâului Șumuleu. La ultimul recensământ înainte cu unirea cu orașul Miercurea Ciuc, în 1941, a avut o populație de 1.415 locuitori, din care 1.405 maghiari, 5 români, 4 germani și 1 nedeclarat. Prima atestare a localității datează din 1335 cu numele de "Sumlov". Prima biserică a fost construită în 1352. Prima biserică franciscană a fost construită între anii 1442 - 1448, pe locul vechii biserici, ca
Șumuleu Ciuc () [Corola-website/Science/301018_a_302347]
-
fostului țar Nicolae al II-lea și a familiei sale. Foarte probabil a fost unul dintre cei șapte membri ai plutonului de execuție. S-a întors în 1921 în Ungaria, locuind la Kaposvár. A devenit membru al Partidul Social Democrat Maghiar, apoi prim secretar de partid în Comitatul Somogy. A fost exclus din partid în 1925, ca urmare a unui conflict din aprilie 1924 cu Károly Peyer și cu Ferenc Szeder. În 1925 a devenit membru al Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
Maghiar, apoi prim secretar de partid în Comitatul Somogy. A fost exclus din partid în 1925, ca urmare a unui conflict din aprilie 1924 cu Károly Peyer și cu Ferenc Szeder. În 1925 a devenit membru al Partidului Socialist Muncitoresc Maghiar (PSMM), de orientare comunistă, în cadrul căruia s-a ocupat de sectorul agriculturii. De la începutul anului 1921 până în 1927 a stat în închisoare 3 ani pe motive politice, cu unele întreruperi. După interzicerea PSMM în 1927 a fost din nou arestat
Imre Nagy () [Corola-website/Science/301060_a_302389]
-
însă sufixul [(n)ia] de origine latină, acesta din urmă îi stabilește paternitatea română, latinescul "Domus", având același înțeles cu "domasch"-ul slav pe care l-au îmbrățișat sătenii din considerente de ordin fonetic. Potrivit unui document publicat de istoricul maghiar Frigzes, s-a crezut că vechimea Domasnei se poate stabili începând din anul 1436. Dar, cercetările mai noi, în special cele făcute de Dr. Dimitrie Român, au scos la iveală un document din care se poate stabili că un grup
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
Începând cu secolul X în zonă se organizează formațiuni statale cu caracter feudal. Din cauza luptelor dintre feudali, acestea sunt nestatornice, în continuă transformare. Secolul al XI-lea este o perioadă de frământări și pătrunderi ale populațiilor migratoare, în special ale maghiarilor, care reușesc să-și exercite dominația asupra zonei. Districtele din partea Caraș Severinului se bucură de o anume autonomie față de regii maghiari (sec X-XV). Scaunul de judecată era la Caransebeș, conducător fiind banul de Severin. Prima atestare documentară este în 3
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
situat pe litoralul românesc la 6 km de Vama Veche și la 5 km de Mangalia. La recensământul din 2002, satul avea o populație de 2248 locuitori, din care 1847 români, 289 ruși lipoveni, 97 tătari, 6 turci și 5 maghiari. Doi Mai este și o stațiune estivală. Numele (pe atunci "Două Mai" ) i-a fost dat la înființare, pentru a cinsti ziua de 2 mai 1864, când Alexandru Ioan Cuza a dizolvat adunarea legislativă a Principatelor Unite ale Moldovei și
2 Mai, Constanța () [Corola-website/Science/301133_a_302462]
-
memorială in incinta bisericii „Buna Vestire”. Piatra comemorativă a fost realizată cu ajutorul lui Ion Mihăilescu. În anul 2002 s-a efectuat o analiză statistică ce indică: - structura etnică a localității era majoritar românească. In afară de români mai sunt: 1rom, 1 maghiar și 1 polonez; - structura religioasă: 4 romano-catolici, 2 reformați, 13 penticostali, 1 greco-catolic, 10 baptiști, 30 aventiști de ziua a șaptea, 1 unitarian, 9 creștini după Evanghelie, 57 evangheliști, 1 nedeclarat iar restul până la 9245 locuitori erau ortodocși. Ministerul Culturii
Comuna Brănești, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301155_a_302484]
-
membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Jamu Mare se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (88,22%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (3,94%) și romi (2,79%). Pentru 3,3% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (77,25%), dar există și minorități de romano-catolici (10,91%), greco-catolici (3,87%) și baptiști
Comuna Jamu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/301332_a_302661]
-
mai solide. Biserica din lemn a fost și ea afectată de inundație. Conform recensăminteleor moderne care s-au făcut în Banat începând cu 1869, populația Cebzei a fost tot timpul majoritar românească. Pe lângă ei au mai locuit și câțiva germani, maghiari și sârbi. La recensământul din 2002, populația era de 745 locuitori, în ușoară scădere față de 1992. Cea mai numeroasă populație a fost înregistrată la recensământul din 1900: 1.728 de locuitori. Din totalul de 745 locuitori înregistrați la recensământul din
Cebza, Timiș () [Corola-website/Science/301349_a_302678]
-
istoricii maghiari au vorbit despre satul Cerneteaz că despre un sat majoritar de valahi (români), cu propria biserică ortodoxă. Conform datelor recensământului din 1930 numără 5.184 locuitori, dintre care 4.647 germani (89,64%), 406 români (7,83%), 120 maghiari (2,31%), 3 evrei ș.a. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 4.763 romano-catolici (91,87%), 384 ortodocși (7,40%), 10 reformați (calvini), 10 evanghelici (lutherani), 9 greco-catolici, 3 mozaici și 5 nedeclarați. Populația: Spre deosebire de Giarmata, în trecut populată
Cerneteaz, Timiș () [Corola-website/Science/301350_a_302679]
-
se găsesc trei monumente istorice: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Foeni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (74,84%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (13,87%), sârbi (5,87%) și romi (1,09%). Pentru 3,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (73,63%), dar există și minorități de romano-catolici (14,39%), ortodocși sârbi
Comuna Foeni, Timiș () [Corola-website/Science/301330_a_302659]
-
este o „localitatea românească cu 710 locuitori greco-neuniți, cu biserică de lemn”. În 1890 avea 895 de locuitori dintre care 882 români, 5 germani și 8 de alte naționalități. În primii ani ai secolului XX a avut loc colonizarea cu maghiari. În această perioadă, rocesul de maghiarizare a fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
avea 895 de locuitori dintre care 882 români, 5 germani și 8 de alte naționalități. În primii ani ai secolului XX a avut loc colonizarea cu maghiari. În această perioadă, rocesul de maghiarizare a fost accelerat în tot Banatul. Colonizarea maghiarilor la Babșa, alături de alte sate din zonă, precum Bodo, Balinț, Târgoviște, Iosifalău, Țipari, Stanciova, Dumbrăvița, Fibiș, Dumbrava și Făget, au avut ca scop spargerea blocului compact al satelor românești din patrulaterul Timișoara - Lugoj - Făget - Lipova. Colonia a fost planificată în
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
1906 au venit coloniștii maghiari. Ei proveneau în mare parte din Ungaria de Nord și din Sudul Slovaciei de azi, dar și câțiva din comitatele Ungariei de Mijloc și de Sud. Contrar principiilor discriminatorii ale politicii de maghiarizare, românii și maghiari din Babșa au conviețuit în bune relații. Colonia a decăzut cu timpul și este azi pe cale de dispariție. Majoritatea caselor au fost abandonate sau dărâmate, iar majoritatea locuitorilor s-au mutat la oraș. În prezent mai sunt circa 12 case
Babșa, Timiș () [Corola-website/Science/301335_a_302664]
-
13 membri împărțiți astfel: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coșteiu se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (80,11%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (10,32%) și romi (2,31%). Pentru 6,74% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,46%), dar există și minorități de reformați (6,99%), greco-catolici (5,91%), penticostali (3
Comuna Coșteiu, Timiș () [Corola-website/Science/301353_a_302682]
-
1912. Școala s-a construit în 1904. Pâna la unirea Banatului cu România, administrația maghiară a numit satul "Bolgartelep", adică "colonia bulgară", nume tradus apoi de administrația românească. Tot în această perioadă, au început să se stabilească tot mai mulți maghiari și în mai mică măsură, germani. Spre sfârșitul perioadei interbelice, bulgarii îi depășeau la număr cu puțin pe maghiari. După al doilea război mondial , maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populația satului a cunoscut însă un declin dramatic
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
adică "colonia bulgară", nume tradus apoi de administrația românească. Tot în această perioadă, au început să se stabilească tot mai mulți maghiari și în mai mică măsură, germani. Spre sfârșitul perioadei interbelice, bulgarii îi depășeau la număr cu puțin pe maghiari. După al doilea război mondial , maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populația satului a cunoscut însă un declin dramatic. În 1910 avea o populație de 714 bulgari. În 1930, populația era de 830 locuitori, dintre care 353 bulgari
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
de administrația românească. Tot în această perioadă, au început să se stabilească tot mai mulți maghiari și în mai mică măsură, germani. Spre sfârșitul perioadei interbelice, bulgarii îi depășeau la număr cu puțin pe maghiari. După al doilea război mondial , maghiarii au devenit chiar majoritari. De atunci însă, populația satului a cunoscut însă un declin dramatic. În 1910 avea o populație de 714 bulgari. În 1930, populația era de 830 locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
830 locuitori, dintre care 353 bulgari, 338 unguri, 123 germani, 13 români și 3 țigani. La recensământul din 2002, satul avea o populație de numai 34 locuitori, dintre care numai 2 bulgari. Statistic, majoritari sunt români (17 locuitori), urmați de maghiari cu 10 persoane, însă scăderea dramatică a populației de toate etniile fac din Colonia Bulgară un sat pe cale de dispariție. Totodată, comunitatea de bulgari - elementul definitoriu, care a întemeiat colonia și a locuit-o pentru mai bine de 150 de
Colonia Bulgară, Timiș () [Corola-website/Science/301351_a_302680]
-
din Uniunea Social-Liberală (USL)" Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dumbrava se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când s-au înregistrat de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,52%), cu o minoritate de maghiari (17,71%). Un procent de 0,77% din populație este format din ucrainieni, germani, rromi, ruși-lipoveni și italieni. Pentru 3,00% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (64,54%), dar
Comuna Dumbrava, Timiș () [Corola-website/Science/301358_a_302687]
-
reședința), Grăniceri și Toager. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Giera se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (65,54%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (17,03%), romi (7,99%), sârbi (4,52%) și germani (1,69%). Pentru 2,99% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,2%), dar există și minorități de romano-catolici (20
Comuna Giera, Timiș () [Corola-website/Science/301364_a_302693]
-
la calea ferată Lugoj-Ilia. Distanța pe cale ferată până la municipiul Lugoj este de 18 km. Prima atestare documentară datează din anul 1371 cu numele "Neurinche". La recensământul din 2002, Nevrincea avea 239 locuitori, dintre care 201 români, 21 ucrainieni și 17 maghiari. Ziua localității se sărbătorește pe data de 8 septembrie, dată la care are loc și tradiționala "rugă" bănățeană, manifestare ce marchează acest eveniment.
Nevrincea, Timiș () [Corola-website/Science/301381_a_302710]
-
județului Timiș, la 28 km de Arad și 24 km de Timișoara. Este străbătuta de DN69. - Atestata documentar în 1647. În perioada 1783 - 1785 a fost colonizata cu familii de sași. - Populația este de 4084, din care: 3672 români, 203 maghiari, 89 germani, 20 rromi, 15 bulgari și 7 sârbi. Localități aparținătoare Comunei Orțișoara: Comună Orțișoara se întinde pe o suprafață de 12960 ha, din care 12907 ha reprezintă terenul agricol. În componență acestui teritoriu administrativ se regăsesc localitățile: Orțișoara, Călacea
Comuna Orțișoara, Timiș () [Corola-website/Science/301384_a_302713]