3,801 matches
-
Lucrurile de genul ăsta sunt rareori clare, albe sau negre, Eric, dar chiar și așa, trebuie să-ți spun că... Se chinui să caute cuvintele potrivite, apoi renunță. — Înțeleg, am spus, frământând șervețelul. Randle păru să cadă pe gânduri. Cât medită, apăsarea îi dispăru din privire. Când se uită din noula mine, fruntea i se încreți. — N-ai simți nici o pornire să-și faci bagajele și să pleci, nu? — Să plec? am zis. Și unde să mă duc? — Oriunde. Există o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
Am deschis gura și din gât mi-a ieșit un sunet slab, abia auzit. Dar nu știam ce să-i răspund. — Vezi? Tot ce pare să lipsească, Eric, ești tu. Iar asta-i o condiție tipică fugii, mă tem. Randle medită preț de o clipă. — Adevărul e că ezit să dau un diagnostic final stării tale. Cazul tău e neobișnuit în foarte multe privințe. De pildă, amnezia ta nici măcar n-a început în noaptea accidentului. Se pare că nu ai manifestat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
telefon deoparte, mi-am desfăcut sendvișul. Ce importanță are o zi, douăzeci și patru de ore mici. Uitându-mă și eu în gol, mestecând, am surprins această frântură diafană de gând ridicându-mi-se dintr-un ungher al minții. Mă făcu să meditez la faptul că, în locurile întunecate ale eului tău, mașini gânditoare, pe care niciodată nu apuci să le vezi de aproape ecranează constant lucrurile și-și rulează singure propriile programe de secretizare. Poate întrezărești o frântură din ce se întâmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
a fost unul dintre cei mai mari învățători Zen ai vremii. Înainte să se întoarcă în Japonia, Tekisui a studiat sub îndrumarea lui Hui-Yuan vreme de paisprezece ani. La întoarcere, Tekisui a trăit într-o vale adâncă și sălbatică, unde medita cât era ziua de lungă. Când îl căutau oamenii și-i cereau să le transmită învățăturile pe care le primise, Tekisui spunea foarte puține sau nu le spunea absolut nimic. Apoi s-a mutat într-o parte mai adâncă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
lor era minată. Djerzinski și el, Desplechin, cu pregătirea lor inițială de fizicieni, erau probabil singurii din CNRS care Își dădeau seama: când bazele atomice ale vieții vor fi abordate cu adevărat, fundamentele biologiei actuale se vor face țăndări. Desplechin medită la aceste chestiuni În timp ce seara se lăsa peste Sena. Nu putea să-și imagineze pe ce căi avea s-o apuce gândirea lui Djerzinski; nu se simțea În stare nici măcar să-i vorbească. Se apropia de șaizeci de ani: pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cascadă curgea Într-un mic lac, verde și calm; chiar lângă lac, Întinsă pe o lespede, o femeie goală se usca la soare, În timp ce alta se săpunea Înainte de a plonja. Mai aproape de ei, Îngenuncheat pe-o rogojină, un bărbos Înalt medita sau dormea. Tot gol, și foarte bronzat; părul lung, blond deschis, contrasta puternic cu pielea arămie; semăna vag cu Kris Kristofferson. Bruno se simțea deprimat; În fond, la ce altceva se așteptase? Poate mai era timp s-o șteargă, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
mereu În căutarea unei rațiuni de a trăi.” În schimb, catalogul 3 Suisses părea să dea o interpretare mai istorică angoasei europene. Implicită Încă de la primele pagini, conștiința unei viitoare mutații de civilizație era formulată explicit la pagina 17; Michel medită mai multe ore la mesajul conținut În cele două fraze ce precizau tematica actualei colecții: „Optimismul, generozitatea, Înțelegerea, armonia fac lumea să meargă Înainte. VIITORUL VA FI FEMININ.” La telejurnalul de la ora 20, Bruno Masure anunță că o sondă americană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
sa, și se va Însoți cu femeia sa și vor fi amândoi un trup. Este o taină mare, vă spun, legată de Cristos și Biserică.” Într-adevăr, era o formulă bine găsită: și vor fi amândoi un singur trup. Michel medită un timp la această perspectivă, o privi pe Anne: calmă și concentrată, părea să-și țină respirația; era aproape frumoasă. Stimulat probabil de citatul din Sfântul Pavel, pastorul continua cu o energie crescândă: „Doamne, fii bun cu roaba ta: În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
confuzii Între libertate și imprevizibilitate. Turbulențele curentului de apă lângă piciorul unui pod sunt structural imprevizibile; totuși, nimeni nu s-ar gândi să le califice drept libere. Își turnă un pahar de vin alb, trase perdelele și se Întinse ca să mediteze. Ecuațiile teoriei haosului nu făceau nici o referire la mediul fizic În care au loc manifestările lor; această ubicuitate le permitea să găsească aplicații În hidrodinamică, dar și În genetica populațiilor, În meteorologie sau În sociologia grupurilor. Puterea lor de modelizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
cadril al formelor, de la Emanuelle 3 Încoace nici un muritor nu Întâlnise un asemenea rafinament. Pe lângă Amy a mea, Jenna Jameson se dovedea o plăpumăreasă nepricepută, iar Nicole Sheridan o biată reumatică, degetul ei arătător trăgea tigheluri perfecte pe piele, apoi medita puțin asupra năsturașilor și ridicăturilor Întâlnite pe traseu și, când era gata să dispară Într-unul dintre pliurile ființei ei perfecte, hopa!, revenea la suprafață ca un pescăruș săltându-se deasupra valurilor. O din ce În ce mai golașă latură a personalității ei mi
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
bărbatul. În câteva ore, am aflat că tipul, un onorabil profesor la vreo șaptezeci de ani, trăia cu o studentă de douăzeci. Inițial, omul n-o trecuse la examen, dar fata a avansat la planul B, rugându-l s-o mediteze la domiciliu. — Și? L-ai găsit? — Da. L-am sfătuit să-și facă o clonă, pe care s-o trimită În locul lui acasă, iar el să-și continue meditațiile. Zis și făcut. Problema a fost că și clona, după o
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
gândești cât de ușor se deteriorează. Dar să te gândești la trăinicia lor când vezi strălucirea asta mată e pură perversiune, iar Rainer se străduiește din răsputeri să nu se gândească la asta, mai ales că e destul de preocupat să mediteze la efemeritatea propriei poezii. Nu e o chestiune prea îmbucurătoare, fiindcă aceste poezii vor trebui citite cu atenție încă de multe generații de‑acum înainte. Totuși, e posibil ca generațiile respective să nu facă acest lucru fiindcă nici nu vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
acesta. Doar măcar pentru o zi să închideți televizorul, sau să nu citiți știrile despre Osama, sau ce-a mai visat Obama și întreaga lume va deveni deodată, pentru dumneavoastră, cu mult mai bună. In sfârșit, ați avea prilejul să meditați în tihnă, la un aspect îngrijorător din țara noastră nu din aceea a lui Obama și anume, de ce Traian Băsescu plânge din ce în ce mai des. Nu-i dau dinții, nu o face de foame, n-are colici, nu vrea să sugă - deși
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
prin forța minții. I-am zis să facă ceva - să-l dea cu capul de masă, să-l izbească de pereți, orice, numai să-i dea de înțeles că, dacă nu se ridică la luptă, riscă să fie mușcat off. Meditasem adesea la lipsa unui nume atoate cuprinzător pentru organul sexual feminin. Bineînțeles, denumirea argotică, pizdă, era satisfăcătoare, dar nu era de ajutor în anumite situații. E drept, te puteai ajuta de surogate eufemistice gen pisicuță, fofoloancă, sucitoare, pricomigdală, chichirică. Toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
trăiesc din perfuzii cu nietzsche. Fără a empatiza pur și simplu cu existența, artistul dorește să-i simtă meandrele, să i descopere fețele de dincolo de mască (măștile iubitei) - vreau să probez cu trupul posibilitățile țepoase ale fricii -, mai ales că, meditând asupra condiției creatorului de artă, observă: e greu pentru tine poete să te ții departe / de ceea ce nu folosește. Privitor la aceasta, ca mai sus, de pildă, constată atenția dată mereu gratuităților (aparente) ale vieții, pentru ca, la momentul evaluării actelor
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
întrezărește o posibilitate de izbăvire: Să storci din carnea și din sângele tău atât de trecătoare / doar partea de uitare și de cânt, / să fii dincolo de tăceri și cuvânt... Depășind însă toate aceste tentații, precum și voința opresivă a vieții, poetul meditează tot mai mult asupra zădărniciei, neantul devenind, în felul acesta, în ultima parte a cărții, un laitmotiv (Potir de neant, Restul e neant), de unde și titlul ales volumului, în alcătuirea căruia neantul poate fi atât interlocutorul, cât și referentul comunicării
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
programatic speranța metamorfozării ființei, prin literatură, în biserică, fără a-și pierde fragilitatea umană, câtă vreme există hoardele ce dau foc / bisericii care sunt. Construite, cele mai multe, ca monolog adresat, poemele aduc, în primul rând, fragmente din marasmul cotidian, asupra căruia meditează poetul, pe măsură ce am început să cad în inima mea și e dureros domnilor / nu poate o inimă să încapă un trup de om /(...) / e dureros domnilor să stai în inima-ți / să-i asculți tot mai tragicele bătălii cu aerul
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
respectiv nostalgic contemplativă. Susținând nota oximoronică amintită, de-a lungul volumului, poeta îmbină lirismul subiectiv cu acela obiectiv, trecând de la contemplarea lumii dominate de culori la trăirea organică a acestora, fiindcă, acolo unde e prezent, eul liric mai întâi observă, meditează, iar apoi trăiește. Scrisă în cea mai mare parte în vers liber, prin apelul la enjambament, cartea are, astfel, haină modernă, dar conținutul e clasic, exprimând nevoia de armonie, seninătate, echilibru care transpare din imaginarul artistic, ilustrând un univers senzorial
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
executat Ion Antonescu și cei trei. Tristețe. Totul învăluit în uitare. Uriași parapeți se vor eroda în timp și se vor pulveriza în nisip. Timpul a fost scurt și eram legat de organizatorii incursiunii. Nu am avut răgaz pentru a medita mai mult. Destinul omului și existența noastră fugară pe acest pământ sunt fulgerări scurte drapate cu bucurii și pătimiri, căderi și înălțări, înfrângeri și biruinți, și aceasta depinde de cum îți interpretezi rostul tău, departe de Dumezeu, sau în slujba Sa
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să o ling pe buze. Erau moi și dulci cu aroma piersicilor prea coapte. Ne-am luat în brațe fără să ne mai intereseze nimic. Mimi, a înțeles... s-a întors cu fundul la mine, fericită că o las să mediteze și începu imediat să zbârnâie în somn. Eram ca patru piese dintr-un puzzle uriaș... cele din mijloc se îmbinau perfect, iar cele de pe margini prisoseau. În timpul acesta Giulia șoptea enervată să audă vecinii, deși Edy nu avea curaj să
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
tot insista mereu pe lângă ea să îl găzduiască... vroia să îl căpătuiască, dar aici am intervenit eu, fără nici o scuză... m-am îndrăgostit! Totul e relativ.. ca și timpul probabil! Întors în cameră mi-am gonit colegii la cursuri, să meditez în liniște... am coborât la cantină și-am luat o porție de ceai. Fetele care strângeau mesele mi-au adus două porții complete, cu solnița la discreție. Culoarele uriașe erau întunecate și pustii. Am urcat încet scările până în cameră și
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
principale pentru care îl cumpărasem, în urmă cu șapte sau opt ani, profitam rareori de locul acesta. Împrejurările mă obligau uneori să trec prin parc, e adevărat, dar nu-i același lucru ca atunci când o faci din plăcerea de a medita și în acele ocazii nu observam nimic în jurul meu. Întâmplător nici în ziua aceea n-aveam de gând să observ mare lucru, deoarece când am plecat la plimbare am făcut-o în primul rând cu speranța că mă va ajuta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Plus câteva hidoșenii de-ale protejaților fratelui meu... — De ce le-ați cumpărat, întrebă Phoebe, dacă vi se par hidoase? — A, sunt o naivă în privința asta. Roddy îmi spune că sunt bune și eu îl cred. Suntem toți la mâna lui. Medită o clipă, apoi se aplecă în față. Cu excepția dumitale, desigur. Ești, în fond, o profesionistă. Trebuie să ai o părere despre artiștii pe care-i reprezintă el. — Nu cunosc decât ceea ce am văzut la galerie săptămâna trecută. — Și...? — Și... Phoebe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
om cu experiența lui - și apoi a plecat cu ea la Winshaw Towers, unde a pătruns prin fereastra bibliotecii pe care presupun că Tabitha o lăsase deschisă pentru el și a comis acel scandalos atentat la viața lui Lawrence. Am meditat puțin. — Din felul în care îl descrieți, nu cred că ar fi avut vreo problemă să dea gata un o mână de om slab ca Lawrence. — Poate. Dar Lawrence își făcuse mulți dușmani de-a lungul anilor și se gândise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
simțeam o greutate în stomac, aveam sentimentul că fusesem lovit, că supraviețuisem iarăși unui nou șir de mici tragedii care amenințau să se repete zilnic, la nesfârșit. În timp ce mă așezam într-un vagon al trenului de Sheffield, așteptând să pornească, meditam la acest incident umilitor și îmi blestemam ghinionul - dacă asta era - care mă pecetluise din nou ca pe un om care trăiește în imaginație, și nu un om de acțiune; condamnat, ca Orfeu, să hoinăresc într-o lume subpământeană a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]