7,435 matches
-
Coliziunea unui bolid cu alți doi, în decurs de câteva secunde, se poate întâmpla o dată la un secol. Probabilitatea ca același vehicul să se ciocnească în clipele următoare cu un alt aparat zburător nu poate surveni decât o dată la un mileniu, iar tăierea capsulei tale de elicea elicopterului reprezintă un rniracol ivit numai la zece milenii. Împrejurarea că hemisfera cabinei a perforat perdeaua de aer protectoare - un milion de ani. Hazardul că n-ai fost ucis - zece milioane. Revenirea ta din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
la un secol. Probabilitatea ca același vehicul să se ciocnească în clipele următoare cu un alt aparat zburător nu poate surveni decât o dată la un mileniu, iar tăierea capsulei tale de elicea elicopterului reprezintă un rniracol ivit numai la zece milenii. Împrejurarea că hemisfera cabinei a perforat perdeaua de aer protectoare - un milion de ani. Hazardul că n-ai fost ucis - zece milioane. Revenirea ta din leșin în timpul căderii - o sută de milioane. Faptul că ți-ai putut trage pelicula de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85062_a_85849]
-
sine prin această halucinantă explorare a căilor fericirii și printr-o sinceritate dezinhibantă în fața convențiilor de tot felul și a prejudecăților strivitoare ascunse cu multă grijă. Salvează poezia prin frumusețea și ingenuitatea discursului său despre unicitatea iubirii, la începutul acestui mileniu gălăgios, dar trist, obosit și secătuit de valori.” Scriitoarea Melania Cuc în prefața volumului colectiv de poezie „Petale lirice” apărut la Editura InfoRapArt „într-o simbioză fertilă cu condeiul și fila de hârtie, Mircea Marcel Petcu își scrie versurile cu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
doare! Stăpânul nostru și dușmanul Pe suflet ne pune parafă! în om lovește iarăși, banul, Fie că-i pensie sau leafă. Și uite-așa, în lumea noastră Uitat-am că am stat în pom Și c-am râvnit, zeci de milenii, La nobilul titlu de OM! Izvoraș cu apa lină Izvoraș cu apa lină, Lină apă și puțină, împletit în gard de spini, Cu-ntuneric și lumini. Pentru suflete curate, Drum de flori înmiresmate, Strop de rouă să aline Focul care
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
emoțiile de pe scena Școlii Populare de Artă unde urmasem cursuri de chitară clasică timp de 2 ani!...iar mai târziu am obținut Atestatul Internațional de Antrenor sportiv și Animator cultural!... când am văzut că “plânge” cultura,, am fondat Asociația Astra Mileniul III, un ONG care-și propunea să descopere și să promoveze talentele din domeniul Artei și sportului! Mi-a plăcut să am prieteni, să-i ajut... ador plimbările și călătoriile în mijlocul naturii în țară și peste hotare. M-au preocupat
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
elastic și destins. Era un tînăr falnic, cu creștetul prea ascuțit ca să încapă acolo multă minte. Pe cît de bun observator, cu membre și mișcări agile, pe atât de încet era în cugetare. Și-a elaborat însă în sute de milenii o gîndire. Încetineala a fost de folos moralei căci, în principii, omul era pe atunci de neclintit. Ce crezi că a făcut din acest vrednic bărbat evoluția? Ușor ușor, mintea a luat-o înaintea mușchilor iar morala și-a încălecat
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
cînd da soarele în nămiezi, mame așezate turcește la umbra unui corcoduș, cu basmalele căzute în jurul gîtului, le scurmau cu degete zbîrcite ca niște uscături. Legănați astfel în vise tandre, copiii adormeau. Aveam senzația că aici timpul se măsoară în milenii. Șchiopătînd pe o cărare de lîngă bordei, din pădure ieși un om cu sarcina de vreascuri în spate. Albi, ochii săi erau încadrați de o barbă cu lîna laie. Răcni gutural la o babă care, fără să miște de pe țol
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
una și bună: - Noi sîntem țărani. Cu ce să trăiască țăranul dacă nu din pămînt? Țăranul fără pămînt nu era țăran iar altceva ei nu știau să fie. Poate lipsită de perspectivă, gîndirea aceasta urma o experiență pe care, de milenii, nimic nu putea s-o întoarcă din făgaș. Deșirasem argumentația mea unui țigan zbanghi, murdar și vesel, care îmi aproba fiecare cuvînt. Aveam sentimentul unei victorii cînd, deodată plictisit, bădia Nică se ridică de pe piatra fîntînii. Țiganul nu numai că
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
pe-aci să scape din mână echilibrul pieței. Dacă beau prea mult, unii se prefăceau În fiare, săreau la bătaie și nu le putea nimeni intra În voie, călcau legile nescrise ale păcii și tulburau cele stabilite de veacuri și milenii. Mintoșii s-au văzut nevoiți să interzică intrarea vinului În târg, precum și acelor care Îl aveau deja În cap. Pentru respectarea acestei noi reguli, Înființaseră un mic corp de armată, care avea dreptul și chiar obligația să pună la punct
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
după așezarea mușchiului pe copaci, a remarcat, Într-un târziu, că pomenitul mușchi nu creștea nicidecum pe partea nordică a trunchiului, ci pe cea sudică, contrazicând, astfel, cele scrise prin manuale, dar și un bun-simț elementar, dobândit În secole și milenii de experiență; o roată din față a unui tractor a luat-o de una singură la vale pe coasta dinspre Dunăre și, fără să producă victime sau pagube, s-a prăvălit pașnic și s-a scufundat În apele adânci ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
la Casa Corpului Didactic Galați. Director adjunct al Filialei I.D.Tecuci a Universității „Dunărea de Jos”Galați. A debutat în revista „Contemporanul” (1963). Dintre titlurile publicate: „Surâsuri migdalate”(1989), „Cristale de fum” (1990), „S.O.S. iubirea” (1995), „Răspântie de milenii” (1997), „Recviem pentru mileniu doi” (1997), „Aforisme” (2004), o plachetă de poezii” „Spălător de cada vre”. În 2008 i‐au apărut la Editura PIM, Iași, volumele „Chef pe titanic”, „La balamuc, birjar!”, proză umoristică și micul dicționar enciclopedic „Nasc și
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Galați. Director adjunct al Filialei I.D.Tecuci a Universității „Dunărea de Jos”Galați. A debutat în revista „Contemporanul” (1963). Dintre titlurile publicate: „Surâsuri migdalate”(1989), „Cristale de fum” (1990), „S.O.S. iubirea” (1995), „Răspântie de milenii” (1997), „Recviem pentru mileniu doi” (1997), „Aforisme” (2004), o plachetă de poezii” „Spălător de cada vre”. În 2008 i‐au apărut la Editura PIM, Iași, volumele „Chef pe titanic”, „La balamuc, birjar!”, proză umoristică și micul dicționar enciclopedic „Nasc și la Tecuci oameni”, cuprinzând
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
fost punctul de pornire a unei asemenea povești. Omul, un erudit în domeniul literaturii, susținea că, în cazul unui mare scriitor al nostru, știa totul. Lucru evident exagerat, chiar și în cazul unui savant, dacă ne gândim la experiența de milenii a omenirii: nimeni, nicodată și despre nimic nu știe totul. Decât numai Dumnezeu. Prin urmare, să convenim, prin consens, că nu putem ști totul nici chiar despre cel mai neînsemnat lucru. Și mai greu este să știi totul despre un
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
cu litere de aur în istoria României, data când, iubitul și neobositul nostru cârmaci pe valurile existenței noastre ca popor, inestimabilul fost tovarăș, acum dom’ Președinte al României, Traian Băsescu, ne-a anunțat că în sfârșit după veacuri, sau chiar milenii de când suntem, am putea spune, vasalii unui căpcăun tiranic numit stat, de azi am devenit liberi, complet liberi. Da iubiți concetățeni, liberi precum pasărea cerului fiindcă statul și-a luat mâna de pe noi, pentru ca să nu se mai streseze, stricându-și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Transfăgărășan, de exemplu. Vă spun eu, cred că un secol ar dura numai obținerea aprobării pentru deranjarea habitatului pitulicii de stâncă, apoi alte două secole exproprierea terenului și tot așa cu spor și avânt până la împlinirea cu succes a unui mileniu, când se va putea constata cu certitudine, că nu sunt bani pentru o asemenea construcție. Am ajuns de râsul curcilor, fiindcă asemenea comunismului și ideea teoretică a bunăstării de azi, a fost implementată tot de oameni. Oamenii sunt cei care
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
de guvernare țărănistă, fabricile din zona industrială, au fost pe rând închise și guvernanții noștri de atunci și-au lăsat doar rahatul, pe clanța ușilor fabricilor închise. Aceasta se întâmpla, nu numai în veacul trecut și aș putea spune, în mileniul trecut, fiindcă dacă arunc o privire în urmă, mi se pare puțin ciudat că a trecut, doar un mileniu, de atunci. În zilele noastre, idealurile s-au schimbat, în primul rând, fiindcă s-a renunțat la ele considerându-se că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
lăsat doar rahatul, pe clanța ușilor fabricilor închise. Aceasta se întâmpla, nu numai în veacul trecut și aș putea spune, în mileniul trecut, fiindcă dacă arunc o privire în urmă, mi se pare puțin ciudat că a trecut, doar un mileniu, de atunci. În zilele noastre, idealurile s-au schimbat, în primul rând, fiindcă s-a renunțat la ele considerându-se că idealul este o „grea moștenire a epocii ceaușiste”, așa că vă rog, domnilor, fără idealuri, fără speranțe, dacă nu vreți
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
uneori, se repetă, așa că fiți siguri, niciodată nu-i timpul pierdut. Gândiți și voi măcar o dată la modul pozitiv, Bucureștiul trebuie să devină cândva port la Dunăre... Din nou despre niște cărți Dintre milioanele de cărți apărute de-a lungul mileniilor, de când omul a inventat meșteșugul de a scrie, cred, că doar câteva cărți merită într-adevăr să le aibă omul la căpătâiul patului, zi și noapte, cărți care pot să-i conecteze cumva mintea la realitatea treburilor cerești și mai
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
dat lumii, în domeniul creator, și nu sunt puține lucruri descoperite de evrei, nu pot să nu-i admir, pentru îndărătnicia cu care au consemnat în scris fiecare aspect al trecerii lor pe acest pământ, pentru îndărătnicia cu care de milenii și-au păstrat naționalitatea, indiferent în mijlocul cărui popor i-a fost dat să trăiască. Vechii evrei, au clădit cu migală sisifică un monument numit Biblie, monument care va dăinui de-a pururi. Mărunta, și deloc aspectuoasa broșură, Principele a lui
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cred că o să ghiciți. Da așa e, ați ghicit, a cerut și el bani. Părăluțe pentru Hardughia Neamului, sau cum naiba so mai fi chemând acea construcție futuristă, cu restaurante, hoteluri de cinci stele, parcaje subterane și alte minuni ale mileniului III. Ce și-a zis marele bărbos al neamului? Dacă Boc a luat bani, cât și-a pus în plan și lumea nu i-a sărit în cap să-i facă de petrecanie, înseamnă că balta mai are pește. Și
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
învăluit în ceață și socoteam eu, că atunci voi avea o vârstă foarte înaintată, o căruță de ani trăiți. Așa gândeam eu, despre cei 53 de ani, pe care aveam să-i împlinesc în anul 2000, anul de sfârșit al mileniului. Anul acesta împlinesc exact cu zece ani mai mult, și cei 63 de ani pe care-i dau la spate săptămâna cealaltă, nu-mi mai dau nici un fel de perspectivă spre înainte, ci doar pot să privesc în urmă. Mi
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
biserici, așa cum îi stătea bine unui oraș, profund catolic. Într-un articol de mai demult, citisem eu despre miile de clădiri, demolate în Paris cu această ocazie și despre cele peste 300 (trei sute) de biserici, dintre care unele din primul mileniu al erei noastre, ce au fost făcute pulbere de nu s-a ales de ele piatră de piatră. Credeți că românul care este extrem de critic, atunci când este vorba despre țara sa, a văzut ceva barbar în ceea ce sa întâmplat cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cățărat și ei, cum au putut, în creștetul nostru ca să scruteze lumea de acolo și să se ușureze la fața locului, ori de câte ori le vine. Nu mai departe decât azi dimineață, am găsit în ziar o mostră-citat din marele pupincurist al mileniului III pre numele său dinspre tată, Boc și dinspre naș-su, Emil. Dacă-l citiți o să vedeți, că după vorba lui Jupân Titircă chiristigiul lui nenea Iancu, este „gândit adânc”. Iată-l: "Președintele a fost de mare ajutor în cadrul discuțiilor
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
pofta vine mâncând, cu ochii injectați de patima distrugeri,i și-au îndreptat privirile spre marii scriitori ai literaturii mondiale, care trăiseră pe pământ rusesc. Unora ca Tolstoi, Dostoievski, Cehov, Gogol în acele vremuri de idioțenie cruntă a sfârșitului de mileniu, manifestată printr-o inchiziție literară atroce, mai ceva decât în Evul Mediu, pur și simplu li s-a refuzat statutul de scriitori și ar fi vrut să-i scoată și din mințile oamenilor. Mă îndoiesc și acum, că „jurnalista” cu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
brav cetățean din Tecuci. De atunci, nu s-a aflat dacă măcar mă-sa mai știe pe unde mai reeditează genialul său poem, fiindcă în privința persoanei lui ceața este totală. Am rememorat aici despre acea întâmplare din ultimul deceniu al mileniului II, când pițipoance semianalfabete, care au primit carnetul de jurnalist, nu citiseră de fel pe Cehov, ci doar știau că a fost un scriitor rus, pentru a constata în continuare că există azi multe, foarte multe asemenea „jurnaliste”, care nu
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]