3,535 matches
-
toleranți” față de imigranți. Mai mult de jumătate din populația europeană investigată a spus că procesul de educație suferă dacă procentul imigranților În populația școlară este „prea ridicat”4. În plus, jumătate din populația Uniunii Europene a fost de acord că „minoritarii abuzează de sistemele de protecție socială”5. Chiar și În Marea Britanie, care are o tradiție de tolerantă față de imigranți, două treimi dintre cei chestionați au spus că sunt prea mulți străini În țara lor6. Într-un mod asemănător, după cum arată
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
a unit, din propriul său îndemn și nesilită de nimeni, cu țara mamă România, din corpul căreia fusese ruptă. Actul Unirii a fost votat de Congresul General al Bucovinei din 28 noembrie 1918, din care făceau parte și reprezentanții populațiunilor minoritare. Realipirea Basarabiei și Bucovinei la țara mamă România n-a fost deci, precum susține nota ultimativă a Uniunii Sovietice, o „luare cu forța” ci o reîntoarcere din voie liberă la matcă. Din constatările de mai sus se vede deci lămurit
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
solicită serviciile? În practică, el trebuie să-și pună mereu întrebări de genul: îi este permis să sprijine cu instrumentele sale specializate un partid politic care urmărește să obțină și să mențină puterea în scopul promovării opresive a unor interese minoritare? să sprijine un sistem aflat în concurență cu alte sisteme, oferindu-i acestuia un avantaj decisiv? să sprijine un subsistem în detrimentul intereselor colectivității în ansamblu? Modelul client/consultant se fundează în această privință pe o presupoziție referitoare la relația subsistem-societate
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
politic de gravitație spre dreapta. Reformiștii au inițiat un tip diferit de alianțe trans-clasă, de acesta dată între albii bogați, pătura de jos a clasei de mijloc sau populația rurală și clasa muncitoare urbană, adesea neafiliată vreunui sindicat. Segmentul electoral, minoritar (dar nu în sens etnic) specific Partidului Reformei s-a conturat și, într-un oarecare sens, s-a întărit, ca urmare a opoziției sale timpurii față de consensul transpartinic cu privire la multiculturalismul sponsorizat de stat, care a existat în politica federală încă
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de centru-dreapta s-au bucurat de majorități parlamentare evidente. Abia odată cu alegerile parlamentare din 1996, cu rezultatul lor nehotărât, a devenit prezența parlamentară a Republicanilor (și a comuniștilor) un factor de influență politică, care a contribuit la formarea unui guvern minoritar de centru- dreapta, sprijinit de Social-Democrați. Cu toate acestea, repetarea acestor impasuri politice în mai multe serii de alegeri ulterioare, urmată, în 1998, de dispariția politică a Republicanilor, sugerează că SPR-RSČ a fost doar unul dintre multiplii factori și nu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
istoria partidului a fost caracterizată de lupte permanente între aripa naționalistă germană (mai mare) și cea liberală (mai mică). La sfârșitul anilor 1960, conducerea s-a străduit să deplaseze partidul spre centrul politic. În anii 1970-1971 a susținut un guvern minoritar condus de președintele partidului SPÖ, Bruno Kreisky, în schimbul unei reforme a sistemului electoral care favoriza partidele mai mici. Un pas mai departe spre recunoaștere a fost lansarea, în 1973, a programului de orientare liberală al partidului (Morrow, 2000: 43-4; Riedlsperger
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
reprezentanți ai minorității ungare din Slovacia. Persoane din acea coaliție, sub prim-ministrul Mikulaš Dzurinda, au guvernat din 1998 și până în 2006, dar atunci partidul lui Mečiar scăzuse atât de mult, încât a jucat doar un rol mic în calitate de partener minoritar de coaliție în guvernul lui Robert Fico și al partidului său Calea Social-Democratică (Smer-SD). Fico a guvernat din 2006 până în 2010, când coaliția sa a pierdut în fața unei coaliții foarte asemănătoare celei a lui Dzurinda, sub conducerea lui Iveta Radicová
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
relații de cooperare cu segmente ale establishmentului care le sunt mai apropiate din punct de vedere ideologic (sau strategic). Nu este o coincidență faptul că în mai multe țări europene s-au format guverne de coaliție împreună cu populiștii și guverne minoritare tolerate de partide populiste radicale de dreapta (De Lange, 2008). 10.2.4 Populismul și arena internațională Capitolele acestui volum au arătat faptul că relația ambivalentă dintre populism și democrație poate fi studiată și dintr-o perspectivă internațională. Actorii transnaționali
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Lang și Morton Smith - au lansat ipoteza că profeții secolelor al IX-lea - al VIII-lea î.C. (Ilie, Osea etc.) ar fi fost cei mai vechi apărători ai pretențiilor monoteiste și că această idee religioasă trebuie să fi fost minoritară în acea perioadă istorică a lui Israel. Aceste ultime studii, alături de descoperirile epigrafice care atestau existența în Israel și Iuda a divinităților precum Așera și Baal au dus la un anumit consens spre ideea că, în secolele precedente „reformei” lui
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici teoria lui Robert Phillipson (1996), legată de imperialismul lingvistic) și dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană, punând accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze și influența acesteia asupra vocabularului maghiar, precum și situația limbilor minoritare. În același capitol, ne sunt prezentate conceptele de globalizare și localizare, respectiv încearcă să
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană, punând accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze și influența acesteia asupra vocabularului maghiar, precum și situația limbilor minoritare. În același capitol, ne sunt prezentate conceptele de globalizare și localizare, respectiv încearcă să definească câteva rezolvări posibile legate de problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reordonarea spațiului public în vederea valorizării tuturor culturilor și modurilor de viață prezente într-o societate indiferent de numărul celor care le împărtășesc. Dezideratul este atins prin promovarea unor schimbări de mentalitate atât în rândul populației majoritare, cât și a celor minoritare, în scopul asigurării egalității în demnitate. Multiculturalismul reprezintă una dintre cele mai celebre și controversate tematici ale timpului nostru. Terminația în -ism, trădează din start o pretenție epistemologică, prin avansarea unei paradigme explicative a unor stări de fapt, și una
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
valori trebuie să țină cont de prezența în viața publică a minorităților și de necesitatea lor de a se afirma ca entități distincte în sfera puterii politice. În același timp, se are în vedere crearea unui cadru în care culturile minoritare participă la o reconstrucție continuă a principiilor modelatoare ale sferei valorilor. Multiculturalismul apare ca "un discurs tipic pentru o modernitate târzie care își asumă experiența socială a diversității și diferenței". Gândirea postmodernă a pus în evidență relațiile de putere care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
punctuală și temporară a unor discriminări pozitive menite să corecteze inegalitățile și să asigure promovarea unor politici speciale pentru identitătile alternative. Multiculturalismul pornește de la starea de fapt a multiculturalității și încearcă o reconstrucție a spațiului cultural comun în care identitățile minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
minoritare sant privite ca parteneri egali în procesul afirmării importanței contribuției comune la o construcție axiologică ce stă sub semnul pluralismului.Afirmarea publică a minorităților, angajarea lor în jocul politic presupune însă o adâncire a autonomiei identitare în raport cu celelalte entități minoritare și în special în raport cu cea a grupului majoritar. De aceea multiculturalismul presupune afirmarea unor identități clar conturate. Pentru a evita căderea în separatism, autonomizarea unui grup cultural poate merge până acolo unde se menține conștiința apartenenței la un spațiu multicultural
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
între membri, conflicte, absențe, intenția unor membri de a părăsi organizația. Efecte negative la nivelul organizației * Diversitatea conduce către dezvoltarea de percepții stereotipe despre sine și despre alții. * Aceste percepții conduc la rândul lor către prejudecată și discriminare. * Astfel, angajații minoritari din organizație se vor simți ca neaparținând organizației. * Adesea aceștia au mai puține resurse, putere și statut decât membrii grupului majoritar. * Ca urmare, angajații minoritari vor avea o satisfacție și o performanță scăzută. * În organizație se pot dezvolta mai multe
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și despre alții. * Aceste percepții conduc la rândul lor către prejudecată și discriminare. * Astfel, angajații minoritari din organizație se vor simți ca neaparținând organizației. * Adesea aceștia au mai puține resurse, putere și statut decât membrii grupului majoritar. * Ca urmare, angajații minoritari vor avea o satisfacție și o performanță scăzută. * În organizație se pot dezvolta mai multe grupuri, pe baza unor afinități personale. * Dezvoltarea acestor grupuri generează o competiție neproductivă, în care angajații pierd din vedere obiectivele organizației și se centrează mai
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
crește potentialul propriu și contributia sa la performanța organizației. Această sporire de potențial are la bază premisa identificării abilităților specifice pe care un angajat le are, urmată de investiții realizate în maximizarea dezvoltării acestora. Pentru a evita discriminările în cadrul grupurilor minoritare se impune asigurarea egalității șanselor la locul de muncă. Conform teoriei multor specialiști organizațiile trebuie să respecte și să pună în valoare specificul indivizilor în paralel cu preocuparea pentru grupuri. 3.3. Unde ne aflăm în prezent referitor la gestionarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
În Statele Unite, capitalul uman devine unul din ce în ce mai divers. Încercând să estimeze cum va arăta piața muncii în viitor, Departamentul de Stat pentru Ocupare al SUA imagina America anilor 2050 ca fiind compusă în proporție de aproape 50% din grupurile actual minoritare, în contextul în care 25% din totalul populației va fi reprezentată de persoane de origine hispanică. Dublarea numărului persoanelor în vârstă era proiectată, de asemenea, ca o provocare, preconizându-se și că, pe piața muncii, va crește numărul femeilor și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
criteriile de discriminare recunoscute legal. Pot fi vulnerabile la situații de discriminare multiplă categorii de persoane precum: * Femei în vârstă, de etnie romă; * Femei lesbiene cu dizabilități; * Bărbați de culoare infectați cu HIV. La nivelul Uniunii Europene, studiile indică femeile minoritare ca fiind cele mai vulnerabile la fenomenul discriminării multiple, iar sectorul în care apar cele mai multe cazuri de discriminare multiplă este piața muncii. "Conceptul de discriminare multiplă a fost introdus în anul 1980, în contextul în care abordarea criteriului singular de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sau nu să se stabilească în localitatea lor. Mai multe cercetări concluzionează că stereotipuri puternice și persistente sunt prezente la procente importante din populație, în special în legătură cu categorii de persoane precum homosexualii (aproape jumătate din populația intervievată consideră orientarea sexuală minoritară o boală care trebuie tratată, 40% consideră că homosexualii și lesbienele nu ar trebui să trăiască în România, numai 9% ar accepta ca persoane aparținând minorităților sexuale să locuiască în aceeași localitate și numai 7% declară că ar fi de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sexuală; diversitate culturală etc. Poate fi cerut sprijinul ONG-lor reprezentative în acest domeniu; * organizare de team-building-uri cu exerciții care au ca obiectiv sensibilizarea angajaților cu privire la diversitate; * exerciții / jocuri de rol în care participanții să experimenteze situația/ rolul angajatului din grupul minoritar; * pentru angajații din alt mediu cultural pot fi invitați, în etapa de integrare, să povestească despre specifiul culturii lor, într-o întrunire neoficială; tradiții etc. (ex: "Ziua noilor angajați"); * work-shopuri pentru manageri având ca subiect diversitatea; * organizarea unor evenimente interne
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Ziua noilor angajați"); * work-shopuri pentru manageri având ca subiect diversitatea; * organizarea unor evenimente interne (Zile tematice ex: "Ziua persoanelor cu nevoi speciale"; "Ziua diversității", "Azi sunt diferit" în care angajații pot primi informații; pliante; insigne; invitarea unei persoane din grupul minoritar care să răspundă la întrebări; jocuri de rol etc.); * "provocarea" și implicarea managementului în identificarea unor căi de promovare a managementului diversității în companie; Capitolul 7 Cum realizăm managementul diversității? 7.1. Premisele pe care se bazează (managementul diversității) 1
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
amenințare la adresa intereselor bărbaților. Scor ales: ANEXA 7. Chestionar managementul diversității în organizații (I) Întrebări-cheie: * Organizația are o politică privind diversitatea? * Există o declarație scrisă privind consecințele încălcării politicii privind diversitatea? * Rata celor care părăsesc organizația este calculată pentru grupurile minoritare? * Membri ai grupurilor minoritare care sunt candidați potențiali pentru poziții de management sunt identificați și susținuți pentru promovare? * Există un sistem de monitorizare a reprezentării femeilor sau a altor grupuri minoritare în pozițiile de management? * Există în organizație o persoană
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Scor ales: ANEXA 7. Chestionar managementul diversității în organizații (I) Întrebări-cheie: * Organizația are o politică privind diversitatea? * Există o declarație scrisă privind consecințele încălcării politicii privind diversitatea? * Rata celor care părăsesc organizația este calculată pentru grupurile minoritare? * Membri ai grupurilor minoritare care sunt candidați potențiali pentru poziții de management sunt identificați și susținuți pentru promovare? * Există un sistem de monitorizare a reprezentării femeilor sau a altor grupuri minoritare în pozițiile de management? * Există în organizație o persoană cu expertiză în managementul
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]