6,081 matches
-
care motorul cheltuielilor nu mai este sfidarea, diferența, confruntările simbolice dintre oameni. Atunci când luptele concurențiale nu mai sunt cheia de boltă a achizițiilor comerciale, începe civilizația de hiperconsum, acest imperiu în care soarele mărfii și al individualismului nu apune niciodată. Miza principală consta odinioară în a fi afiliat la un grup și în a crea o distanțare socială. Ce a mai rămas din ea în momentul noilor obiecte de comunicație care accelerează schimburile individuale și fac posibile simulările eului, la ora
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
operații din procesul de producție. Or, sistemul care promova o temporalitate liniară, omogenă, standardizată este din ce în ce mai compromis: el este înlocuit de valorizarea unei temporalități discontinue ilustrate de rapiditatea implantării pe piețe, de creșterea vitezei ciclurilor, de goana după inovare 14. Miza nu este atât a produce în masă și în ritm continuu, cât a asigura pătrunderea mai rapidă a produselor pe piață, răspunsul la cerere înaintea concurenței. În economiile postfordiene din faza III, locul esențial revine reactivității, concepției, inovării rapide a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
integral strategiilor temporare, individualizate, contractualizate ale individului-consumator. Raporturile cu politica? Pe măsură ce volatilitatea electorală crește, un mare număr de cetățeni fac dovada unei adeziuni tot mai nestatornice față de partidele politice, se orientează în mod tot mai individual, votează după natura și miza alegerilor: votul strategic al consumatorului politic tinde să înlocuiască votul de clasă de modă veche. Sindicalismul? Și aici câștigă teren legătura temporară și distanțată, aderentul devenind progresiv un simplu cotizant, un „client” care tratează organizația sindicală ca pe o instituție
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
consum pe cale de a se naște, difuzând un nou mod de viață, centrat pe achiziția de produse de piață. A-i face pe oameni să renunțe la cutume străvechi, la stilurile de viață rurale și particulariste, a spulbera vechi prejudecăți - miza este aceea de a educa masele în spiritul cheltuielilor consumatoriste, de a omogeniza mentalitățile și practicile, de a raționaliza gusturile și atitudinile. Provocând dorința de consum, deculpabilizând gustul de a cheltui, publicitatea are ambiția de a reorganiza integral modurile de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Problematicile care pun accentul pe plăcerea obligatorie și pe obsesia comparativă iau partea drept întreg, spuma drept val, pentru că lucrul despre care e vorba înainte de toate este exprimarea noilor pretenții la fericirea individuală. De ce să vorbim despre dictatura orgasmului, când miza e trăirea unei sexualități neatrofiate, împlinite? Oare nu în asta constă principala ei valoare? Contrasensul sare în ochi: ceea ce structurează noua cultură libidinală nu este dictatul cantitativ, ci preocuparea pentru calitatea momentelor trăite. Dacă această analiză e justă, revoluția sexuală
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
a plăcerilor individualiste. Ea nu focalizează atenția asupra celuilalt, ci asupra noastră înșine. Nimeni nu-i amenințat sau rănit, toată lumea având dreptul să pretindă fericirea prin intermediul bunurilor de piață. În culturile tradiționale, credințele se caracterizau prin imaginarul unui joc fără miză; imaginarul vehiculat de publicitate ține, dimpotrivă, de un joc de tipul „numai jucătorul câștigă”. Ceea ce dinamizează publicitatea nu este furia invidiei, ci dezlănțuirea bruscă a foamei consumeriste pentru sine. Ea nu instituționalizează bucuria răutăcioasă, ci te face să te apleci
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
ipotetic: „dacă beneficiez de condițiile 1, 2, 4, atunci primesc copilul, dacă nu, îl ucid”. Această fertilitate se aseamănă cu un fel de „loterie a vieții”, amintindu-ne de jucătorul lui Dostoievski, care, după ce joacă tot ce are, pune drept miză propria sa viață, deci, ceea ce nu-i aparținea. Aceasta este fertilitatea fără viitor, căci ea nu are puterea de a propaga peste timp genealogiile și, astfel, poporului respectiv i se cauționează viitorul. Cei de azi cumpără în contul celor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
este partea sensibilă a oricărei operațiuni de fuziune sau achiziție. Fuziunile și achizițiile pot fi asociate unui joc cu oglinzi care deformează sau unui joc de cărți În care nu este ușor de știut ce ascunde fiecare carte. Într-adevăr, mizele și provocările unei operațiuni de fuziune sau achiziție sunt numeroase, iar explorarea și analizarea operațiunilor relevă complexitatea lor. Cel de-al patrulea capitol prezintă, În urma unei analize aprofundate, activitatea de fuziuni și achiziții la nivel european. Astfel, am prezentat valurile
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
riscurilor etc. Dezvoltarea prin fuziuni și achiziții constituie una dintre principalele căi subordonate creșterii externe și diferă, prin principiile sale, de politica de creștere internă. Totuși, pot fi sesizate similitudini față de creșterea prin realizarea de parteneriate, Însă, pe ansamblu, caracteristicile, mizele și riscurile asociate sunt de natură diferită. Observarea operațiunilor de fuziuni și achiziții realizate În cursul ultimelor decenii pune În evidență diversitatea modalităților de realizare a creșterii externe prin fuziuni sau achiziții, distingându-se achiziția prin cumpărarea de acțiuni, achiziția
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Într-o altă activitate. Integrarea amonte-aval este considerată o formă de expansiune complicată și riscantă, deoarece aceasta constă În integrarea diferitelor activități ale aceluiași lanț sectorial al valorii. Această integrare poate genera disfuncționalități care afectează armonia și coerența ansamblului. Dar mizele ei, precum și avantajele multiple, fac din aceasta un mijloc privilegiat pentru a domina piața și pentru a crește În mod profitabil. Integrarea În aval dă naștere unor sinergii care se reflectă, potrivit lui Mahoney (1992), În contracte exclusive, impunerea prețului de
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
piață poate modifica raportul de forțe din interiorul unui sector sau poate permite menținerea poziției concurențiale, fapt care nu ar fi fost posibil fără o fuziune sau achiziție a unui alt actor. Aceste operațiuni au astfel meritul de a pune mizele puterii, din interiorul unei filiere sau al unui sector, În centrul motivațiilor strategice ale fuziunilor și achizițiilor. Puterea de piață se poate reflecta În capacitatea Întreprinderii achizitoare de a modifica, În timp, condițiile pieței În avantajul său și În detrimentul celorlalți
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În funcție de misiunea lor și de evoluția mediului Înconjurător. Schimbările economice majore care au loc În Întreaga lume, presiunea concurențială și procesul de globalizare au făcut ca un număr mare de companii să fie implicate În operațiuni de fuziuni și achiziții. Mizele operațiunilor sunt foarte mari, atât pentru achizitor, cât și pentru compania țintă, și ceea ce este foarte important e ca noua entitate să creeze valoare. Aceasta implică desigur o anumită abilitate, viziune și gândire proactivă, astfel Încât să se adopte cele mai
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
lor, deoarece nu iau În considerare perspectivele de viitor ale companiei. De asemenea, nu sunt incluse nici activele intangibile, cu alte cuvinte acele surse de avantaj concurențial ce nu se regăsesc În situațiile financiare ale Întreprinderilor și ce reprezintă principala miză În multe dintre tranzacțiile realizate. Astfel, pentru investitorii care se gândesc la profiturile potențiale atunci când decid să realizeze o investiție, aceste metode de evaluare nu sunt potrivite. Ele pot reprezenta Însă un punct de pornire În procesul de evaluare, fiind
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
s-a semnat acordul final, cele două Întreprinderi rămân concurente pe piață. Se impune deci prudență În privința documentelor și a informațiilor puse la dispoziție cu ocazia auditului. Totuși, trebuie să se obțină cât mai multe informații, astfel Încât să se identifice mizele și implicațiile reale ale operațiunii. Este vorba aici de un adevărat antagonism pentru auditori și manageri (Bancel și Duval-Hamel, 2008, p. 99). În urma realizării expertizei due diligence achizitorul se poate situa În una din cele două ipostaze: rezultatele susțin continuarea
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi Particularităţi europene şi naţionale. In: Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
Artaud. Le théâtre et le retour aux sources, Gallimard, Bibliothèque des idées, Paris, 1989; Antonin Artaud. Teatrul și întoarcerea la origini, Editura UNITEXTPOLIROM, Iași, 2004, traducerea: Ileana Littera Prolog sau confruntarea cu fantomatc "Prolog sau confruntarea cu fantoma" Fantoma sau mizele reprezentației De ce ne-am fi propus o incursiune în lumea populată de fantome a teatrului, dacă nu din dorința de a avea o posibilă „revelație”, de a avea acces la un mesaj secret, plin de tâlcuri pe care doar fantoma
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
între incarnare și dezincarnare și, așa cum Craig prelua îndemnul spectrului shakespearian, tot astfel Vitez apelează, pentru a se exprima, la o frază hamletiană: „Să sfidăm prevestirile”. Cheia acestei sfidări e întâlnirea cu fantomele. Dar perspectiva deschisă de Craig - aceea că mizele reprezentării scenice ar putea fi definite prin raportare la problema fantomei - nu-și capătă oare reala dimensiune doar dacă este plasată în contextul mai larg al discursului său de ansamblu asupra statutului realității în teatru și asupra actorului? Un discurs
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
ale secolului XX, de la Craig și Artaud la Genet și Kantor, problema fantomei se plasează fără întrerupere și cu o surprinzătoare insistență în centrul dezbaterilor. Și e limpede că ea nu pune în discuție doar spectrul ca personaj dramatic. Dacă mizele reprezentării fantomei, ale incarnării mortului care revine, vizează de fapt, pentru toți acești teoreticieni, însăși esența teatrului, asta se întâmplă pentru că provocările pe care reprezentarea invizibilului le așază în fața acestuia deschid calea spre o sumă de interogații referitoare la însuși
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
prin intermediul unor „apariții efective”, dar care poate și să se arate în vis sau să-și facă simțită prezența în actul posedării. Oare antropologia nu ne pune astfel la îndemână uneltele cele mai potrivite pentru a circumscrie cât mai bine mizele prezenței fantomelor în teatru, în relația lui cu o estetică a întrupării invizibilului în vizibil, în cadrul căreia actorul ar avea sarcina de a deveni dublul unui mort? Și asta cu atât mai mult cu cât, dincolo de variabilele proprii fiecărei culturi
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
explora e nevoie de o inventariere completă a fantomelor care îl populează. Fantoma ca personaj dramatic, spectrul ce figurează în distribuție nu sunt decât punctul de plecare al unei analize ce depășește simpla lor prezență, orientându-se cu precădere spre mizele majore ale reprezentării lor. Antropologia ne permite să măsurăm întreaga valoare a intuiției lui Craig, una ce stă la baza studiului nostru: prin figura fantomei sunt aduse în discuție atât definiția teatrului ca zonă interstițială între vizibil și invizibil, între
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
paradoxului necesarei absențe a actorului ca trup însuflețit și al forței pe care urmează să o capete, într-un astfel de teatru, prezența unei puteri de altundeva, dintr-o altă lume, invizibilă. Iar această absență/prezență nu e oare o miză artistică perfect comparabilă cu aceea a colossos-ului ori a zeului-obiect, a tuturor acelor pietre funerare arhaice înălțate ca monumente ale absenței, a tuturor acelor obiecte sculptate, închinate și ele absenței? Pentru Maeterlinck, automatele, manechinele, figurile de ceară, marionetele sunt purtătoarele
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și să găsească soluțiile scenice capabile să materializeze imateriala lume a spiritului. Așezând teatrul la răspântia dintre real și ocult, dintre uman și supranatural, Shakespeare, consideră Craig, afirmă un lucru esențial despre arta teatrului. Prezența spectrelor ne amintește veritabila ei miză: aceea a „confruntării cu revelația invizibilului”. Într-adevăr, continuă Craig, „simpla apariție a fantomelor interzice orice reprezentare realistă”. Urmaș al lui Maeterlinck în această privință, Craig își exprimă astfel dorința de a bara drumul tentației realiste manifestate de un teatru
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
vreodată altceva decât vidul. Există fără îndoială o strânsă legătură între caracterul nereprezentabil al operelor lui Shakespeare și fascinația pe care ele o exercită asupra lui Craig. E vorba despre acel imperativ al reprezentării spectrului de care am mai pomenit: miza teatrului trebuie să fie transformarea lui într-o capcană de prins invizibilul; în același timp însă, rămânând inevitabil un prizonier al materiei și un prizonier al propriilor ziduri, teatrul sfârșește prin a cădea el însuși în această capcană. Corpurile, densitatea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și, într-o oarecare măsură, va răsturna discursul lui Craig din „Actorul și supramarioneta” referitor la apariția actorului. Această apariție, care însemna pentru Craig începutul decăderii teatrului și triumful orgoliului individual, al vanității omenești, este, dimpotrivă, pentru Kantor expresia unei mize teatrale considerabile, implicând o „COMUNICARE de importanță capitală”. Primul actor putuse, într-adevăr, să trezească în cei ce-l priveau sentimentul unei „înfiorări metafizice” tocmai pentru că el apărea ca o făptură de aici și, totodată, de altundeva, pentru că părea să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
durerea despărțirilor, până-ntr-atât conștiința morții și eterna încercare de a înfrânge moartea sunt legate una de cealaltă în credința plină de fervoare, dar și de neliniște a teatrului. Cuprinstc " Cuprins" Prolog sau confruntarea cu fantoma 7 Fantoma sau mizele reprezentației 7 Efigiile interstițiului: de la eidolon-ul și de la colossos-ul Greciei Antice la zeul-obiect african 12 Cadavrul ca dublu și statuile 17 Teatrul ca dialog cu cei morți 20 I Tragedia greacă sau prezența morților și forța amăgirilor Fantoma, apariția supranaturală
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și „Tentativele de suicid”. Pentru fiecare dintre aceste două părți, conținutul va fi structurat în ideea că mai întâi trebuie să identificăm, apoi să evaluăm și, în sfârșit, este de dorit să înțelegem problematica fiecărui pacient, toate acestea constituind o miză esențială în ceea ce privește îngrijirea, pe de o parte, și etica terapeutului, de cealaltă parte. Cea de a treia parte, „Îngrijire”, propune definirea unei strategii concrete de îngrijire. Dacă a îngriji implică o bună cunoaștere a diverselor modalități de tratament, a beneficiilor
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]