12,524 matches
-
tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”, este orientat spre sine însuși. d)Stilul de tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
Planul secund, șesul Mureșului cu intravilanul Ciumani situate în sectorul cu inversiune termică severă; Planul îndepărtat peisaj agricol, agro-pastoral și hidrografic-antropic (canalul Belcinei) iar la linia orizontului se remarcă glacisurile de la poalele Munților Giurgeului, situate în sectorul cu inversiuni termice moderate. POSTFAță În mod normal, autorul își manifestă speranța că ediția aceasta trebuie îmbunătățită și că va apare o alta, nouă, mai completă și mai complexă și, de ce nu, probabil și mai utilă! Deasemenea, autorul mulțumește tuturor celor care l-au
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
tendințe de izolare față de superiorii și subordonații săi, nu se implică în problemele de decizie, evită formele de control, subordonații sunt considerați un „rău necesar”, este orientat spre sine însuși. d)Stilul de tip 5.5. se caracterizează prin interes moderat atât pentru producție, cât și pentru problemele umane. Conducătorul ce practică acest stil caută soluții de echilibrare (de compromis), obține astfel o producție acceptabilă (fără a fi însă prea mare), fără o bruscare a personalului; utilizează logica și presiunea, evită
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
transmis în comunicarea directă, fiind caracterizat prin: ținuta adecvată contextului (ținută semiprotocolară, de o eleganță discretă: taior/sacou și cravată); postura corectă, respectând normele clasice ale politeții; atitudine degajată, cooperantă; expresia feței: interesată, concentrată, fără crispări, privire deschisă, contact vizual moderat, surâs discret, exprimând disponibilitatea spre dialog; gestica subliniază semnificațiile mesajului verbal (gesturile de reglaj dirijează și întrețin comunicarea). Reunirea celor trei paliere de comunicare - verbală, paraverbală și nonverbală - favorizează operaționalizarea comunicării, contribuind la excelența discursului oral. II. Fișe recapitulative pentru
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
acestei campanii, România dorea să recupereze Basarabia și Bucovina de Nord. Acestea o dată înfăptuite, încurajat fiind de conducerea de la Berlin, generalul Antonescu a trecut, cu trupele, rîul Nistru, pe teritoriul sovietic. Acest fapt a stîrnit îngrijorare printre românii de orientare moderată, însă majoritatea populației sprijinea politica lui Antonescu. Mai mult decît atît, Germania avea un control mult "prea puternic" asupra Bucureștiului "ca să-i permită lui Antonescu să-și oprească armata, chiar dacă el ar fi dorit-o"134. Trupele românești aveau să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dar nici unul care să se opună conducerii comuniste. Una din trăsăturile frapante ale noului cabinet era aceea că toți membrii erau de origine română. Stephen Fisher-Galați este de părere că aceasta s-a datorat faptului că Moscova a acceptat sfatul "moderaților" din Partidul Comunist Român, care insistau să se adopte o politică de "convingere" a românilor de către români, în vederea cîștigării sprijinului maselor pentru aplicarea unor "reforme progresiste"217. Cu trei zile mai tîrziu, pe 9 martie, sovieticii au aprobat reanexarea nordului
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
legate de Tratat. Cea mai importantă era demiterea lui Lucrețiu Pătrășcanu din funcția de ministru de Justiție. Demult considerat ca unul din cei mai dotați și populari lideri ai partidului,413 Pătrășcanu era privit de către occidentali ca fiind un comunist moderat. Unii aveau să-l asemene mai tîrziu cu Tito, liderul nonconformist al Iugoslaviei 414. În 1946, Pătrășcanu vădise sentimente puternic naționaliste și ceruse Partidului Comunist să conserve valorile patriotice ale României. Înverșunarea sa naționalistă îi deranja pe sovietici, așa încît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aveau dreptul să ia măsurile necesare "pentru apărarea intereselor fundamentale de securitate"511. Washingtonul putea privi foarte lesne ostilitatea sovieticilor ca pe o amenințare la adresa securității Americii. Comisia de Planificare Politică remarca, de asemenea, că propunerile EWP sînt mult mai moderate decît cele ale Departamentului de Comerț. Conform raportului EWP, nu trebuiau aplicate restricții speciale numai pentru Europa și nu trebuiau impuse nici un fel de restricții pentru bunurile care nu erau în cantități limitate și care erau destinate Uniunii Sovietice și
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publică, pentru prima dată, existența COCOM în fața Parlamentului Britanic, arătînd, însă, că este vorba despre un grup consultativ neoficial, fără putere executivă 752. Statele Unite erau întrucîtva interesate și de extinderea comerțului cu Blocul Sovietic. CSN 152/3 recomanda o destindere moderată și treptată a restricțiilor impuse țărilor din Bloc. Washingtonul dorea mai ales să scape de enormul său excedent agricol și vedea o piață perfectă în Europa de Est. Publicul american a aflat, însă, de eforturile Administrației de a vinde Blocului Sovietic excedentul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a unui nou sistem economic. Liderul ungur Ernest Gerö s-a dovedit incapabil să restabilească ordinea, așa încît în Budapesta au apărut îndată tancurile sovietice. În urma acestei intervenții, Gerö a fost înlocuit cu Imre Nágy și Janos Kádar, ambii fiind moderați și antistaliniști. Însă aceștia nu puteau reinstitui ordinea, pentru că rebelii vedeau în ei niște susținători ai unei schimbări și mai importante. Nágy sprijinea revendicările lor cu privire la anularea Pactului de la Varșovia și instituirea unui sistem politic pluralist. Moscova nu putea permite
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
treburile interne ale Cehoslovaciei și că România are "dreptul și datoria de a lua toate măsurile de cuviință pentru a-și apăra unitatea și coeziunea" 1282. După ce spaima s-a mai potolit, România și-a prezentat în fața Statelor Unite această poziție moderată. Ceaușescu aprecia, fără îndoială, avertismentul Washingtonului către Moscova, de pe 30 august 1283. Înainte de criza din Cehoslovacia, România descrisese intervenția Americii în Vietnam ca fiind un act "tipic imperialist, brutal și barbar"1284. Pe 7 octombrie, Ceaușescu a cerut "Statelor Unite să
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ceea ce considera ea a fi cursul corect al socialismului. România se îndrepta, în continuare, către o politică externă independentă de Uniunea Sovietică, independență temperată, însă, cu o oarecare prudență, căci opoziția României față de CAER și Pactul de la Varșovia era mai moderată. În aprilie, la cea de-a 23-a sesiune a Consiliului CAER, membrii acestuia au adoptat un nou program referitor la "interesare" și "voluntariat". Statele interesate să se implice "voluntar" în acțiuni de cooperare, împreună cu alți membri CAER, erau libere
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Propunerea lui Mondale cu privire la clauză vădea disponibilitatea Congresului pentru dezvoltarea comerțului Est-Vest, dar nu și starea de spirit resimțită la Casa Albă. Peterson și Kissinger lansaseră un avertisment în februarie, iar în martie, subsecretarii au convenit "să opună o rezistență moderată" față de toate schimbările în relațiile comerciale ale Americii cu estul Europei 1425. Și totuși, Senatul dorea o schimbare. În luna aprilie, acesta a aprobat, cu o majoritate de 66 la 1, un proiect de lege care, printre alte prevederi, abroga
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1428. El a acționat direct și neobosit, iar eforturile sale au dat, în cele din urmă, roade. Pe 17 mai, membrii CSN, Helmut Sonnenfeldt și Ernest Johnston i-au sugerat lui Kissinger necesitatea ca președintele să revină asupra opoziției sale "moderate" față de clauza pentru România. Ei aduceau ca argument faptul că "românilor le-ar fi greu să înțeleagă opoziția Administrației față de un proiect de lege (Mondale-Brooke) care îi vizează doar pe ei", date fiind declarațiile publice prin care președintele susținea întărirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fi un obstacol major în calea politicii externe, care ar pune în pericol demersurile pentru pace și reducerea înarmării și ar putea agrava represiunea din URSS". El înțelegea poziția Congresului și era dispus să accepte un compromis rezonabil, ceva mai moderat decît amendamentul Jackson-Vanik. În concluzie, Nixon le-a spus lui Ullman și Schneebeli că oamenii lui sînt "gata să lucreze cu voi la legea aceea"1599. Comitetul de Mijloace și Resurse nu a putut fi influențat de insistențele președintelui. Miercuri
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
mai liberale pe plan intern și/sau mai independente de Uniunea Sovietică"1860. Aceasta însemna, în cele din urmă, că atîta vreme cît România aplica o politică externă oarecum independentă de Moscova, respectarea drepturilor omului putea fi supusă unor critici moderate. Alegerea lui Carter nu a întrerupt cursul normal al relațiilor româno-americane. Înainte de intrarea în funcție, Comisia pentru Securitate și Cooperare în Europa (CSCE) a susținut la Washington audieri pentru a revizui pachetul de măsuri economice nr. II al Legii finale
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
omului 2104. Pe 31 martie, secretarul de stat Haig prezentase punctul de vedere al Administrației privind drepturile omului. Principala amenințare în această privință era extinderea comunismului. Aceasta însemna că Washingtonul era dispus să sprijine, din cînd în cînd, regimurile totalitariste moderate, care încălcau drepturile omului, pentru a contracara agresivitatea sovieticilor 2105. Această atitudine venea în sprijinul mult elogiatei doctrine Reagan, care promitea sprijin american în cazul unor revolte populare împotriva dominației comuniste 2106. Reagan considera Uniunea Sovietică "un imperiu diabolic", care
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
confuzii și care presupune până la urmă o anumită libertate în modificarea subiectivă a conținutului termenului, se întâlnește, de altfel, și în lucrările autohtone de specialitate, care alternează în folosirea celor două sensuri. Ar putea exista însă și o viziune mai moderată ce ar presupune considerarea într-o măsură oarecum egală atât a manifestărilor antice, cât și a celor franceze drept clasicisme prin forța de coagulare a principiilor și prin valoarea operelor produse sub această egidă, iar restul reactualizărilor insuficient de bine
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
trei unități, impuritatea încadrării, Corneille, numindu-și piesa o tragi-comedie, precum și încărcarea acesteia cu prea multe episoade inutile. "...Academia trebuia să-și demonstreze rolul său de arbitru și să impună tragedia nu tragicomedia. Sentimentele... traducea opinia docților (subl. aut.), imparțială, moderată, capabilă să descopere slăbiciuni unei opere de geniu, incapabilă să simtă geniul însuși"30 afirma Antoine Adam dând o explicație manierei în care s-a raportat Academia la opera lui Corneille. Acuzele aduse Cid-ului sunt desigur exagerate, dezvăluind varianta rigidă
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
își alocă dreptul la judecăți literare. Este, astfel, scoasă în evidență impostura pentru a servi drept contra exemplu viitorului critic care este sfătuit să-și cunoască mai întâi propriile limite. În acest sens, tonalitatea poemului se schimbă în una mai moderată, făcându-se trecerea de la persoana a III-a a adevărurilor generale la persoana a II-a a intențiilor didactice. Astfel, un critic valoros trebuie să aibă geniu, bun gust și educație. Sunt elemente care se subsumează viziunii clasice la fel
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
îi permite să-l numească pe Adenauer cancelar, funcție pe care o păstrează până în 1963. Reorganizarea Germaniei de Vest a impus ca aspectele foarte îndrăznețe din programul de la Ahlen să fie abandonate, cel de la Düsseldorf, acceptat în final, fiind mai moderat. Sub conducerea lui Adenauer, RFG-ul s-a refăcut economic, s-a integrat în NATO și a pus bazele construcției europene. Înlocuitorul său, Erhard, a fost cancelar doar până în 1966, când creștin-democrații au fost obligați să facă o alianță cu
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
în jurul DCI. Astfel ea obține în 1946 majoritatea relativă, iar în 1948 una absolută în Camera Deputaților, deci o adevărată "hegemonie catolică". Această susținere din partea Vaticanului s-a păstrat în ciuda faptului că de Gasperi a făcut un guvern cu partide moderate "laice". Pius al XII-lea era obsedat de frica de comunism datorită evenimentelor din Europa de Est. În iulie 1949 chiar i-a exclus pe comuniști de la sfintele taine. Secularizarea Italiei a putut fi decelată din înfrângerile suferite atât de Biserică, cât
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
politice majore, care pare să se bucure și în viitor de o existență îndelungată. Este un eveniment nou în istoria politică din Europa, originea sa găsindu-se în perioada imediat următoare celui de-al doilea război mondial: Rezistența, dispariția partidelor moderate ale dreptei tradiționale, răspîndirea comunismului care acționa ca o sperietoare asupra unei părți a electoratului, războiul rece, generalizarea votului feminin, susținerea Bisericii Catolice, toate acestea au venit în sprijinul partidelor creștin-democrate. Aceste motivații s-au estompat încetul cu încetul în
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
cu acuitate o dublă problemă: aceea a chestiunii romane și a relațiilor dintre Biserică și Stat, pe care Cavour spera s-o rezolve conform principiului "libera Chiesa in libero Stato" (Biserică liberă în stat liber). Dar Syllabus frîna orice demers moderat, lăsînd puține opțiuni catolicilor liberali. L'Armonia della religione con la civiltà, o revistă cu titlu semnificativ, fusese fondată la Torino, în iunie 1848, de către canonicul Audisio, autorul în 1876 al Della società politica e religiosa rispetto al secolo decimonono
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
propunea să apere libertățile religioase și să pretindă un tratament egal pentru catolici și protestanți. Au aderat 62 de deputați, dar libertatea de vot a acestora era redusă. În 1859 ea a căpătat denumirea de Zentrum (Centru), traducînd o orientare moderată. În mod paradoxal, problemele catolicilor erau mai delicate în Bavaria, unde erau majoritari, dar unde regele Ludovic al II-lea și primul ministru Hohenlohe duceau o politică ostilă Bisericii. În 1869 a fost fondat un partid de factură confesională, Bayerisch-Patriotische
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]