3,453 matches
-
și oameni. Simboluri și parabole, București, 1982, 127-136; Adrian Dinu Rachieru, Un romancier în agora, LCF, 1983, 20; H. Zalis, „Vocația constructivă”, CNT, 1983, 33; Mihai Ungheanu, „Vocația constructivă”, LCF, 1983, 33; Laurențiu Ulici, Confort Procust, București, 1983, 117-124; Cristea, Modestie, 151-160; Sorescu, Ușor cu pianul, 39-48; Ungureanu, Proza rom., I, 666-687; Rotaru, O ist., III, 775-788; Mihai Ungheanu, Un mare destin literar, LCF, 1988, 33; Băileșteanu, Aorist, 134-139; Cosma, Romanul, I, 129-132; Alex. Ștefănescu, Povești de dragoste, RL, 1990, 39
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
vreme, Pe undeva... ș.a.). Un grupaj de poezii inclus în antologia colectivă Alpha ’87 va fi urmat de placheta Amfore stelare, apărută în 1991. În 2000 i se decernează Premiul Filialei din Cluj-Napoca a Uniunii Scriitorilor. Rostite cu sfială, cu modestia omului ce scrie pentru a-și împlini existența, versurile lui Z. au de la început o claritate aparte, în sensul concentrării maxime asupra unei idei. Poetul vizează în primul rând lumea lăuntrică, dovedindu-se un „intimist înrăit” care, într-un discurs
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290729_a_292058]
-
libertatea, ca libertate sfidătoare, care contrariază. În acest refuz al oricărei demonstrații, el iese de sub tirania celorlalți și se întoarce la sine, se desface din pactul promisiunilor și așteptărilor străine și, singur cu el, așază dialogul cu limitele proprii în modestia altui început. Bovarismul se naște pe drumul aparent onorabil al insatisfacției resimțite în fața limitelor proprii. Căci nu orice insatisfacție față de aceste limite este justificată. Spre deosebire de ratat, căruia i ar fi stat în putință să depășească ceea ce are de depășit pentru
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
și încercând să recupereze prin incontestabilul morții autenticitatea pe care aceia i-au retras-o, bovaricul, aspirând în secret și în întunericul neputinței sale, rămâne instanța solitară a eșecului său și își privatizează sinuciderea. Pentru că resemnarea l-ar aduce în modestia unui destin refuzat, marele bovaric nu va accepta ca soluție a eșecului decât moartea. Prostia ca încremenire în proiect „Puțina judecată“ cu care natura inclementă a înzestrat spiritul cuiva nu înseamnă prostie. Determinarea naturală a spiritului nu intră în spațiul
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ceară lui Iorga o soluție la indiferent ce problemă, trebuie să-l întrebăm mai întîi care era interesul României (așa cum îl vedea el) în momentul acela? El sesiza acest interes în cadrul naționalismului său cultural sămănătorist. S-a situat întotdeauna cu modestie în spatele interesului național al poporului român. După întrebarea relativ la interesul național românesc, i-am putea pune multe alte întrebări în privința poziției sale, dar nu trebuie să uităm să revenim la interesele românilor. Unii au afirmat că Iorga era inconsecvent, dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
trag spiritul și acțiunile națiunii. Iată unde ne aflăm, unde trăim; iată unde gîndim pentru cei care sălășluiesc aici. Toate acestea sînt simple și pozitive"30. Iorga a respins (ridicolul) curent contemporan lui, "Românismul", care explica micimea României moderne prin modestia și prudența intenționată a românilor. Dacă aceste calități nu existau, nu ar exista nici o limită în privința impactului României în problemele internaționale 31. Sînt oare naționaliștii conservatori? Era oare Iorga un conservator pătimaș? Adevăratul naționalism include prin definiție întreaga națiune, care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a prezentat-o sub titlul Secretara domnului Iorga. Articolul explica faptul că doamna Catinca constituia subiect de discuție mai mult pentru europeni decît era cunoscută în România. Cei care nu o prețuiau trebuie să țină seama de faptul că, în modestia ei, ea a fost secretara "perpetuă" a profesorului Iorga. În primul rînd, își făcea datoria de mamă a opt copii și avea grijă de bătrîna mamă a lui Iorga, asigurîndu-le hrană și îmbrăcăminte, veghind la sănătatea tuturor și făcînd douăsprezece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
el nu era o persoană care merita să fie ofensată. Auswartiges Amt, Politiches Archiv, Bukarest Botschaft, 1934-1936 121 "Neamul românesc", 14 aprilie 1939 122 "Neamul românesc", 27 martie 1936, 26 aprilie 1933 și 22 iunie 1934 123 Iorga vorbea despre "modestia" și "lupta împotriva corupției a lui Mussolini". "Neamul românesc", 3 noiembrie 1936. Ambasadorul italian scria rapoarte de la Moscova, dar Mussolini nu și-a aruncat privirile asupra lor timp de trei ani. Își găsea însă zilnic timp să se uite atent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să fie înfățișat Ducele. Denis MacSmith, Italy: A Modern History (Ann Arbor, 1969), p. 465. În ceea ce privește lupta lui Mussolini împotriva corupției, MacSmith afirma că aceasta devenise "normală, fățișă, reglementată și chiar taxată" (p. 397). Iorga și-a declarat convingerea asupra modestiei lui Mussolini în Idei asupra problemelor actuale, București, 1935, p. 108. Să ne amintim de scena melodramatică dintre el și Emil Ludwig, atunci cînd Ducele a evocat felul în care fusese rănit în Războiul cel Mare 124 Memorii, vol. VII
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ale altora. Franța postbelică era la fel de cufundată În sărăcie, instabilitate politică și reglări de conturi ca orice altă țară. Intelectualii francezi reinterpretau politica lumii În lumina propriilor obsesii, iar importanța exagerată a Parisului pentru Franța era proiectată fără urmă de modestie asupra Întregii lumi. În cuvintele memorabile ale lui Arthur Koestler, intelectualii francezi de după război („fluturașii din Saint Germain des Prés”) „trăgeau cu ochiul la destrăbălarea Istoriei printr-o gaură din perete”. Dar pentru asta tot Istoria Îi cocoțase pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
cerului și urcă către Dumnezeu, Golgota dată lui. Mișcarea Legionară e armonie de suflete. Tot legionarul se împlinește numai în cadrul acestei armonii. El merge pe linia onoarei, a trăirii aspre și severe. El este omul măsurii, bunului simț și al modestiei. El nu face spectacol prin îmbrăcarea mult chinuitei cămăși verzi. Legionarul e omul faptelor îndrăznețe, a chinului și a zbuciumului în slujba neamului. M-am întrebat de multe ori dacă pătimirea și moartea legionară sunt fatalități; așa i-a fost
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
așa cum viața ne-a unit din tinerețe Frați de Cruce. Acum, când scriu aceste rânduri, amândoi suntem pe malul celălat, la capătul vieții, nouăzeci spre nouăzeci și unu de ani, nădăjduind și mulțumind lui Dumnezeu pentru toate binefacerile Sale. Datorită modestiei sale, el nu a devenit un nume prea cunoscut, dar faptele lui rămân înscrise în calendarul legionar. Pregătit sufletește pentru a înfrunta povara anilor, cu aceeași credință statornică și pururea vie în Hristos și dreapta cauză pentru care el a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
dont îl faut précisément tirer la lumière qui éclairera, par transparence, la traduction.559 Une fois l'égalité établie entre le texte source et la traduction, l'effacement du traducteur devant son travail, son " invisibilité "560, tout comme să prétendue " modestie " șont abolis.561 * Nous revenons maintenant au traducteur de poèmes, qui a été souvent comparé au créateur de l'œuvre source : Le traducteur [...] est un écrivain d'une singulière originalité, et l'originalité d'un traducteur est singulière aussi. Grace
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Et s'il s'agit d'utiliser un néologisme courant, donc peu poétique, la solution serait de lui adjoindre un moț ancien et plus plastique.835 Fait intéressant, Blaga n'utilise pas le moț " traduceri " (" traductions "), mais " tălmăciri " (" interprétations ", " déchiffrages "). Modestie du traducteur ou vision propre sur la traduction, qui n'a pas pu être théorisée à căușe du manque du temps ? Le silence monumental de Blaga semble accroître ce mystère, plutôt que le dissiper. En 1960, le régime communiste devenu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
proche de l'interprétation ou du déchiffrage que de la traduction proprement dite, fait illustré aussi par la vision traductive de Blaga que nous analysons ci-dessous. De l'autre côté, l'emploi de ce terme assez rare en roumain pourrait témoigner de la modestie de Blaga en tânt que traducteur. Pour compléter cette analyse, îl faut préciser que, dans l'acception de Blaga sur la création littéraire, " tălmăcire " a aussi le sens d'exprimer, extérioriser des sentiments, révéler șes pensées sous une forme poétique
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Le recueil comprend également une note de la traductrice sous la forme d'un avant-propos.1091 Après avoir exposé brièvement l'importance de l'œuvre poétique de Blaga dans la littérature roumaine 1092, la traductrice justifie să démarche : " Un manque de modestie, mais en même temps le désir de voir Lucian Blaga entrer dans l'univers poétique des lecteurs de langue française m'ont poussée à essayer la traduction d'une suite de poèmes choisis dans (sic !) tous leș volumes parus. "1093
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
des plus fameuses œuvres de la littérature universelle. Comment alors ne pas oser traduire Blaga dans la langue de Voltaire ? Et le poète-traducteur ajoute une dernière remarque à să défense : " Alors, si Blaga a traduit Goethe, j'ose espérer en toute modestie qu'il ne se seră pas retourné dans să tombe en me voyant traduire șes poèmes. "1241 Leș seuls " juges " de ce " blasphème " commis par le traducteur seront leș lecteurs francophones, puisque Jean Poncet leur laisse la tache d'évaluer son
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
par la revue SUD est le résultat d'un effort méritoire de présenter au public francophone une pârtie de la littérature roumaine. * Au nom de șes collègues de la revue SUD, Jean Poncet parle, dans la " Préface " du volume, et non sans modestie, de l'amour pour la poésie qui l'a mené à entreprendre un țel projet : Pour SUD, îl ne s'agit pas de se fondre dans une vague déjà suffisamment ample pour se suffire à elle-même. Nous n'entendons pas
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
librairies regorgeaient de livres et, pour leș étrangers que nous étions, de livres en version bilingue. Grace soit rendue, entre autres, aux éditions Minerva et surtout aux centaines de traducteurs roumains qui, dans l'ombre et avec la plus grande modestie, accomplissaient cette tache ingrate et colossale de traduire leș grands auteurs de leur pays dans des langues qui n'étaient pas leur langue maternelle. [...] Îl n'en reste pas moins que ces traducteurs ont accompli un travail remarquable, d'autant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
mai palide și nesigure. Printre cele mai cunoscute autoportrete se află Autoportretul intitulat Un Zugrav (ulei, 1906-1907, Galeria Națională București). Pictorul ține în mână pensula și în jurul acestui gest se recompune întregul portret, care-l proiectează într-un univers al modestiei de rezonanță cristică, dar și a asumării unei vocații. De acestă dată Luchian pictează, nu mai citește, nu mai oferă o poză de detașare, este cu totul absorbit de arta sa. Metonimic, mâna care pictează, scoasă în prim plan pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poză de detașare, este cu totul absorbit de arta sa. Metonimic, mâna care pictează, scoasă în prim plan pe fondul întunecat al costumului, reprezintă arta, profesiunea sa de credință. "Pictez, ergo sunt pictor", "Iată pictorul!" pare să spună Luchian cu modestie. Înainte de toate, Luchian se recomandă prin arta sa, mâna decupată din albul manșetei cămășii a dobândit o stranie elongație: pensula prelungește falangele într-o continuitate hieratică de mantră, erijându-se într-un simbol al creației. Nu mâna simplă, ci mâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
portret eroizant al asumării vocației, nu ca pe o suferință dizolvantă, ca la Luchian, care martirizează corpul pentru a elibera spiritul, ci ca o provocare întoarsă împotriva oricărei contestări, a lumii întregi. Nu există nici cea mai mică urmă de modestie în acest portret, ci dimpotrivă, un orgoliu aristocratic, pictorul înfățișează condiția sa de artist ca o demnitate seniorială. O altă deosebire esențială, Pallady se pictează în oglindă în cazul în care pictorul nu era stângaci pensula este ținută cu mâna
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
din spate”. Scena este regiunea din față, regiunea din spate reprezintă culisele În care oamenii fac gesturi pe care publicul nu le vede. A face bune impresii presupune a te conforma normelor particulare pretinse de anumite situații (petreceri, Înmormântări, laudă, modestie) (P. Iluț, 2001, 70). Promovarea de sine este cvasisinonimă cu prezentarea de sine și managementul impresiilor. După S. Taylor, L.A. Peplan și D.O. Sears (1994), transmiterea către ceilalți a informațiilor pozitive despre sine presupune: a spune lucruri bune despre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Cel care și-a adus cea mai de seamă contribuție la dezvoltarea instituției teatrale și a pus bazele repertoriului dramatic național, a fost Vasile Alecsandri. Vorbind despre rolul lui la punerea temeliei teatrului național, autorul neuitatelor „Chirițe...” afirma cu oarecare modestie: „Nu știu dacă am creat teatrul românesc, dar știu că i-am adus o mare contribuție.” Afirmația este confirmată și de Titu Maiorescu În articolul „Direcția nouă În poezia și proza română”, din 1872 și apoi În „Poeți și critici
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
nici un interes ca politica internă românească să fie supravegheată de organizații internaționale 2498. Ceaușescu respinge "Clauza națiunii celei mai favorizate" Pe 26 ianuarie 1988, Ceaușescu și-a aniversat împlinirea vîrstei de 70 de ani. Aparatul propagandistic al partidului elogia "cucernica modestie" a secretarului general. A doua zi, Ceaușescu acorda cea de-a 17-a amnistie, prin care erau eliberați toți deținuții închiși pentru cel mult zece ani. Pedepsele mai mari de zece ani erau înjumătățite, iar închisoarea pe viață era redusă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]