5,593 matches
-
Concluzia este că nu putem întemeia șovinismul uman pe nici una dintre aceste caracteristici pentru că nici una nu îndeplinește condițiile de adecvare. Alt argument în favoarea șovinismului omenesc care ar putea fi luat în considerare pornește de la modul în care definim valorile și moralitatea. Valorile sunt definite pornind de la interesele omenești, după cum urmează: • Valorile sunt determinate de ierarhia preferințelor evaluatorului. (presupoziția valorilor nedetașabile de evaluator). • Ierarhia preferințelor evaluatorului este determinată de interesele evaluatorului (teza reducerii preferințelor la interese). • Evaluatorii sunt oameni (persoane) (presupoziția speciistă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
despre binele altei entități, așa cum ar fi, de exemplu, un autoturism. Dimpotrivă, ne putem situa în lumea unui fluture și putem concepe obiectiv ce înseamnă pentru un fluture a avea o viață bună. Comparativ cu Singer, care limitează extinderea sferei moralității la animalele sensibile, Taylor admite că, deși nu putem privi lumea din punctul de vedere al unui fluture sau al unui copac, putem privi lumea din punctul de vedere al binelui unui fluture sau al unui copac. Mai mult decât
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
să găsim o cale de mijloc. Biocentrismul devine astfel, în egală măsură, atât un sistem de convingeri, cât și o concepție asupra lumii. 4. Argumente pentru etica mediului Etica mediului este construită, așa cum am precizat mai sus, prin extinderea sferei moralității, adică includerea unor entități naturale, altele decât oamenii, în domeniul moralității. De asemenea, am analizat mai sus diverse modalități ale extinderii și am pus în discuție principalele tradiții teoretice din filosofia morală din perspectiva felului în care este abordată această
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
măsură, atât un sistem de convingeri, cât și o concepție asupra lumii. 4. Argumente pentru etica mediului Etica mediului este construită, așa cum am precizat mai sus, prin extinderea sferei moralității, adică includerea unor entități naturale, altele decât oamenii, în domeniul moralității. De asemenea, am analizat mai sus diverse modalități ale extinderii și am pus în discuție principalele tradiții teoretice din filosofia morală din perspectiva felului în care este abordată această lărgire a sferei moralității. În acest capitol voi analiza critic diversele
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
entități naturale, altele decât oamenii, în domeniul moralității. De asemenea, am analizat mai sus diverse modalități ale extinderii și am pus în discuție principalele tradiții teoretice din filosofia morală din perspectiva felului în care este abordată această lărgire a sferei moralității. În acest capitol voi analiza critic diversele temeiuri de tip filosofic ale eticii mediului. Trebuie reținut de la bun început că toate aceste argumente, considerate împreună, nu sunt reciproc consistente, ceea ce înseamnă că ele au caracterul unor alternative teoretice și pot
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
unor ființe care vor să trăiască. Aceasta duce la dorința de plăcere și la frica de durere. Etica este expresia necesității de a ne raporta cu venerație la propria viață și la viețile celorlalți. De aici rezultă principiul fundamental al moralității, și anume, că este bine să prețuiești și să conservi viața și este rău să o distrugi. Viața este sacră, iar natura este frumoasă. Problema relației dintre știință și etică, a derivării unor consecințe morale din felul de a fi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
constau în întregi (specii, comunități biotice, ecosisteme); • numai indivizii (probabil numai indivizii care au conștiință) au interese; • prin urmare, apelul la interesul naturii nu va oferi un temei filosofic pentru etica mediului. În etica tradițională corelăm prezența intereselor și a moralității cu acțiunile omului, bune sau rele. Acest caracter al acțiunilor umane de a produce binele sau de a aduce daune altor oameni sau altor entități, fie ele obiecte sau ființe vii, ne-ar situa în sfera moralității. Dar este oare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
intereselor și a moralității cu acțiunile omului, bune sau rele. Acest caracter al acțiunilor umane de a produce binele sau de a aduce daune altor oameni sau altor entități, fie ele obiecte sau ființe vii, ne-ar situa în sfera moralității. Dar este oare legitim să vorbim despre consecințe bune sau rele asupra unor entități care nu au interese? Nu cumva unor asemenea entități nu le putem face nici bine și nici rău?147 Putem ieși din dificultate prin două mișcări
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
păsările. Varner propune o extindere a sferei entităților care au interese pe baza noțiunii de "interes biologic", definită prin referire la bunăstarea unei ființe, ceea ce ar permite includerea nevertebratelor și a plantelor. Drept urmare, toate organismele vii ar intra în sfera moralității 148. Varmer pornește de la principiul de incluziune al lui R. B. Perry cu privire la evaluarea bunăstării individuale și la judecarea conflictelor de interese. El argumentează că principiul de incluziune duce la un antropocentrism axiologic, adică la teza că anumite clase de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa cum se poate susține din perspectiva unui argument de tip teologic. Creatorul înzestrează natura cu frumusețe. În fine, un alt context în care este conturată, cel puțin implicit, ideea valorii estetice a naturii și a relației dintre trăirea estetică și moralitate, este cel al criticii societății contemporane. Bunăoară, Clark discută despre a trăi în frumusețe în sens moral, tradiționalist, după virtute, ca alternativă la egoism, umanism, utilitarism și obiectivism modern 172. 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dar, în ceea ce îi dă structura și orientarea, își are sursele în tradiția britanică reprezentată de David Hume și Adam Smith, pe de o parte, și Charles Darwin, pe de altă parte. Altfel spus, Leopold combină o anumită înțelegere a moralității pe care o regăsim la Hume și Smith, cu perspectiva evoluționistă propusă de Darwin. Hume și Smith au explicat fenomenele morale, de la exprimarea anumitor atitudini de aprobare sau de respingere până la formularea unor judecăți de valoare, într-un mod psihologist
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
linii mari, pot fi identificate următoarele idei noi: • Leopold a întemeiat noul domeniul al eticii mediului, în general, al filosofiei mediului. El nu propune doar o teorie etică cu privire la mediul înconjurător, ci mai mult, și anume, o extindere a sferei moralității prin considerarea mediului dintr-o perspectivă morală În cazul unei etici cu privire la mediul înconjurător, elaborată dintr-o perspectivă tradițională, ne ocupăm de relațiile dintre oameni cu privire la utilizarea pământului și a resurselor naturale sau la luarea de decizii cu impact asupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
elaborată dintr-o perspectivă tradițională, ne ocupăm de relațiile dintre oameni cu privire la utilizarea pământului și a resurselor naturale sau la luarea de decizii cu impact asupra mediului, fără ca mediului ca atare să i se acorde un statut moral. • Regândirea domeniului moralității și a sferei sale de cuprindere, adică a ceea ce are un statut moral și o însemnătate morală. În tradiția occidentală dominantă se acordă statut moral numai oamenilor (cu unele excepții) pornind de la temeiul că numai oamenii au rațiune și sensibilitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
filosofia occidentală este aceea că oamenii sunt diferiți și superiori celorlalte ființe și naturii în general, tocmai pentru că oamenii sunt raționali, au personalitate individuală și își cunosc interesele. Dualismele cultură versus natură și spirit versus corp duc la asocierea domeniului moralității numai cu una dintre părți. Leopold respinge această diviziune. • Leopold propune o altă perspectivă asupra ființei umane, înțeleasă drept o ființă esențial emoțională, relațională, contextuală și ambientală, cu apartenență deopotrivă la comunitatea umană și la comunitatea biotică. Diferențele dintre om
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în teoria sa morală pe distincția dintre ființe raționale și lucruri, acestea din urmă fiind lipsite de raționalitate. Numai ființele raționale sunt capabile să aibă valori, așadar, ele pot să facă judecăți de valoare și să instituie un domeniu al moralității. În sfera raționalității sunt plasați doar oamenii, așa că toate celelalte viețuitoare, oricât de asemănătoare ar fi cu omul în unele privințe, rămân în afara domeniului moralității. Faptul că un om poate avea ideea de 'eu' îl ridică infinit de mult deasupra
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
valori, așadar, ele pot să facă judecăți de valoare și să instituie un domeniu al moralității. În sfera raționalității sunt plasați doar oamenii, așa că toate celelalte viețuitoare, oricât de asemănătoare ar fi cu omul în unele privințe, rămân în afara domeniului moralității. Faptul că un om poate avea ideea de 'eu' îl ridică infinit de mult deasupra tuturor ființelor vii de pe Pământ. Prin aceasta el este o persoană, adică o ființă complet diferită ca rang și demnitate de lucruri, ca și de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în anumite condiții, după bunul nostru plac. Kant aduce în discuție un detaliu conceptual care, în opinia mea, reprezintă o primă enunțare a tezei posibilității unei etici bazate pe datorii. În Metafizica moravurilor Kant ridică în subsidiar problema relației dintre moralitate și animalitatea din noi și discută despre relațiile dintre oameni în funcție de modul în care aceștia se raportează la animale. Detaliul conceptual care ne interesează este distincția dintre datorii directe și datorii indirecte. După Kant, promotor al unui demers antropocentric, non-oamenii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
faptul că prin acțiunea asupra lor afectăm alți agenți morali. Prin această concluzie Regan se reîntoarce la ideea kantiană a datoriilor indirecte expusă mai sus. După Regan, teoriile datoriei indirecte nu sunt speciiste deoarece prin asemenea teorii nu trasăm granițele moralității exclusiv pe baza unor criterii biologice. Nu trasăm granițele moralității prin raportare la specia umană, ci cu ajutorul distincției dintre agent moral și pacient moral. De aceea, unii membri ai speciei umane, care nu au caracteristicile descrise mai sus, nu aparțin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Prin această concluzie Regan se reîntoarce la ideea kantiană a datoriilor indirecte expusă mai sus. După Regan, teoriile datoriei indirecte nu sunt speciiste deoarece prin asemenea teorii nu trasăm granițele moralității exclusiv pe baza unor criterii biologice. Nu trasăm granițele moralității prin raportare la specia umană, ci cu ajutorul distincției dintre agent moral și pacient moral. De aceea, unii membri ai speciei umane, care nu au caracteristicile descrise mai sus, nu aparțin comunității morale. Asumarea unei asemenea concluzii ține de obligația de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
umane, care nu au caracteristicile descrise mai sus, nu aparțin comunității morale. Asumarea unei asemenea concluzii ține de obligația de a fi consistenți în susținerile noastre teoretice. Dacă o asemenea concluzie nu este acceptabilă sau vine împotriva intuițiilor noastre privind moralitatea, atunci însemnă că trebuie căutată o alternativă. 2.3. Propunerea lui Regan Regan elaborează o alternativă la teoriile datoriei indirecte pornind de la posibilitatea utilizării legitime a noțiunii de valoare intrinsecă 217. Concepția lui Regan se bazează pe ideea de egalitate
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturale care nu dispun de capacitatea de a-și exercita meta-dreptul menționat, atunci în locul unei etici bazate pe drepturi s-a propus o etică bazată pe datorii. Se poate susține că ideea de datorie corespunde chiar mai bine ideii de moralitate și că etica mediului poate fi construită ca o etică bazată pe datorii. Consider că această alternativă teoretică este foarte importantă și că ea reprezintă o altă paradigmă a eticii mediului. De aceea, mă voi ocupa pe larg de posibilitatea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ele nu au capacitatea de a le aproba, dacă le convin, ori de a le respinge, dacă nu le convin. Animalele nu sunt capabile să-și dea acordul față de o normă morală. Ca urmare, diferența ontologică duce la constituirea domeniului moralității doar la nivelul speciei umane. Putem răspunde la această obiecție prin mai multe căi de atac. Una ar fi aceea că oamenii stabilesc constrângeri și pentru oameni care nu sunt capabili să-și dea acordul, așa cum sunt copii mici sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prin mai multe căi de atac. Una ar fi aceea că oamenii stabilesc constrângeri și pentru oameni care nu sunt capabili să-și dea acordul, așa cum sunt copii mici sau adulții cu anumite deficiențe psihice. Alta ar fi aceea că moralitatea unei persoane nu este dată numai de felul în care se comportă față de alți oameni. Putem alege ca exemple comportamente față de obiecte care nu afectează în nici un fel vreun om, în ultimă instanță putem recurge la experimentul imaginar al existenței
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este supraviețuirea. Uciderea unui animal erbivor de către un prădător nu are nici o conotație morală. Aceasta înseamnă că din perspectiva modului de a fi al lumii naturale și potrivit propriilor scopuri ale acesteia este o eroare categorială să situăm în domeniul moralității acțiuni îndreptate spre realizarea scopului supraviețuirii. Faptul că omul ucide animale pentru hrană sau pentru a le folosi blana pentru îmbrăcăminte nu are nici o relevanță morală. Scopurile naturale, ca să zicem așa, nu au încărcătură morală. În consecință, teoria drepturilor animalelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
adică susținerea tezei că toate organismele sunt egale, pe când teoreticienii holiști ai mediului sunt interesați în primul rând de păstrarea stabilității și echilibrului ecosistemului ca întreg. Teoreticienii mediului consideră că merg mai departe decât apărătorii drepturilor animalelor. Doar extinderea sferei moralității astfel încât să cuprindă entități de toate genurile naturale asigură întemeierea unei etici a mediului, ca un nou gen de etică, deosebită de etica tradițională. Altfel, dacă am rămâne doar la drepturile animalelor am rezolva problemele cu ajutorul eticii tradiționale, susțin teoreticienii
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]