5,117 matches
-
avuți și neavuți, între muncitori salariați și burghezi, iar pe de altă parte a anarhiei care domnește în producție"(...). "Dar pe lângă contradicția dintre nobilimea feudală și burghezie există și contradicția generală dintre exploatatori și exploatați, dintre trântorii bogați și sărăcimea muncitoare"1141. Plecând de la această linie de demarcație, în toată istoria sa socialismul a cultivat cu grijă, în mod instituțional adversitatea dintre oameni de diferite ținute și de diferite profesii. Mereu inginerii nu au fost văzuți bine de muncitori, iar directorii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
chiar și într-o țară feudală cum era Rusia la 1917 și în perioada de după acest an. Caracterul nenatural, antiuman și anti individual al socialismului este dat tocmai de impunerea sa prin violență. "Trântorimea bogată"1152 trebuia lichidată de către "sărăcimea muncitoare"1153. Antagonismele erau preluate și atent cultivate. Așa se face că "comunitatea socialistă este o mare asociație autoritară în care se emit și se ascultă ordine"1154. Intervine un proces de "naționalizare a vieții intelectuale"1155 dar și a vieții
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
serios de ce te simți obosit, că doar la locul de muncă nu depui nici un efort. Confuzia dintre munci și munca fizică este unul dintre elementele care vor condamna la stagnare și înapoiere economiile socialiste. Regimul privilegiat, acordat, în mod nemeritat, muncitorului manual, se va răsfrânge chiar asupra vieții și nivelului de trai al acestui muncitor. Lenin a încercat o definiție a proletariatului. El arată că "proletariat se numește clasa care se ocupă cu producerea bunurilor materiale în întreprinderile marii industrii capitaliste
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
despre mediul muncitoresc, desemnăm un ansamblu socio-profesional care nu este numai o categorie socială. Este vorba, fără îndoială, de un mediu social, (...) caracterizat prin trăsături culturale specifice, fără ca prin aceasta să formeze un adevărat grup"1174. (...) "Mediul muncitoresc devine clasă muncitoare sub presiunea altor medii care tind ele înseși să se constituie în clase pentru a apăra interesele și privilegiile, impunând întregii societăți ideologia lor"1175. Insistăm asupra faptului că Marx a greșit atunci când a vorbit despre un conflict între clasele
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ca un medic să aibă veniturile unui muncitor sau un milițian de țară (din mediul rural) să dețină un salariu egal cu al unui profesor universitar. Accesul la resurse era determinat de cât de apropiată era profesia respectivă de clasa muncitoare și de aparatul de stat. Sistemul retribuirii încuraja apropierea de stat și de aparatul său represiv. În realitate s-a obținut un haos în care muncitorii, deși nu aveau salarii mici nu puteau avea acces la mărfuri, deoarece acestea nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
capital. Este clasa a cărei soartă, viață și moarte, a cărei întreagă existență depinde de cererea de muncă, adică de alternarea conjuncturilor bune sau rele, de oscilațiile unei concurențe fără frâu. Proletariatul sau clasa proletarilor, este într-un cuvânt clasa muncitoare din secolul al XIX-lea" (Vezi Marx, Engels, Lenin, Despre procesul revoluționar al edificării socialismului și comunismului, Editura Politică, București, 1979, p. 62). 1174 Paul-Henry Chombart de Lauwe, Cultura și puterea, Editura Politică, București, 1982, p. 95. 1175 Ibidem, p.
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și astăzi. Ușile se încuiau mereu, cu niște chei imense, așa cum erau la casele țărănești. Ei bine, zgomotul ăsta parcă-l aud și azi. Apoi s-a terminat războiul. Au venit rușii. A venit și colectivizarea. Tata, fiind din „clasa muncitoare”, era mai puțin expus. Așa că podul casei noastre s-a umplut de lume. Mi-aduc aminte de mașinile negre ale Securității care umblau să-i ia pe „chiaburii” satului. Preotul a dormit foarte multă vreme la noi în pod. Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
sub care stă ascuns automatul. Sovietele vor Încerca să schimbe echilibrul actual În favoarea lor. În viitoarea expansiune vor flutura vocația lor mesianică de a dezrobi mai radical țările de lângă șoseaua care duce spre inima Europei. Salvarea creștinătății, sau eliberarea clasei muncitoare - sunt lozinci depășite. Ei au acum o altă găselniță, Împrumutată din Occident, dar Îmbrăcată căzăcește. Crearea de ”euroregiuni”, prin antrenarea revendicativă a etniilor est-europene, și declararea superiorității culturii slavilor. Parcă nu e clar ce făină se macină la moara Moscovei
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
ați publicat prima dată? Stanley H. Barkan: M-am născut în Brooklyn, New York, pe 26 noiembrie, 1936. Am crescut într-un cartier care semăna cu un sat, locuit de diverse etnii italieni, ruși, germani, evrei provenind mai ales din clasa muncitoare și din rândul micilor oameni de afaceri, cu prăvălii aflate în proprietatea familiilor lor. Părinții mei aveau un magazin cu poșete și accesorii de efect, iar părinții prietenilor mei din copilărie, cei mai apropiați, Howie și Yussel, aveau un magazin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
dori să preveniți o întoarcere la protecționism într-o perioadă când resentimentul față de companiile multinaționale și comerțul liber este ridicat. Oamenii în funcții vulnerabile s-au săturat să le fie ignorate îngrijorările, și totuși, recomandările înaintate adesea pentru gestionarea resentimentelor muncitorilor ori sunt nerealiste, ori sunt susceptibile de a invita la represalii. Un seminar nu ar rezolva dilema economică, dar vă poate ajuta să răspundeți provocării politice, și anume cea de a câștiga și păstra încrederea celor care conduc afaceri și
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
însă alte locuri de muncă în cadrul întreprinderilor care folosesc tehnologii moderne de fabricație (cum sunt tehnologiile din domeniul computerelor, a sistemelor informaționale, din biotehnologie, nanotehnologie, care își găsesc în prezent o utilizare din ce în ce mai mare). Din punctul de vedere al "clasei muncitoare", deosebirile față de secolele precedente sunt incomensurabile. Muncitorul de astăzi, din oricare domeniu de activitate, are la dispoziție o tehnică și o tehnologie care îl plasează în rând cu un cadru tehnico-economic avansat. Nevoile și pretențiile lui sunt cu totul altele
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
o tehnică și o tehnologie care îl plasează în rând cu un cadru tehnico-economic avansat. Nevoile și pretențiile lui sunt cu totul altele decât cele ale muncitorilor din secolele al XVIII-lea sau al XIX-lea. Marea majoritate a "clasei muncitoare" s-a asimilat cu clasa mijlocie a societății, din punct de vedere social-economic. Ea s-a retras de la periferia orașelor spre suburbii, unde și-a construit locuințe, în zone mai puțin poluate, având toate condițiile impuse de o viață civilizată
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
muncă. Jean Sismondi 14, fără a fi socialist, a fost un susținător convins al concepției socialiste; el a susținut ideea după care supraproducția era determinată și direct corelată cu mizeria în care trăia marea masă a cumpărătorilor formată din clasa muncitoare. Mizeria acestei clase sociale era, în opinia lui Sismondi, determinată de doi factori esențiali: ─ lipsa mijloacelor financiare necesare pentru cumpărarea produselor respective (din cauza scăderii salariilor sau a creșterii șomajului); ─ de capitaliștii care, urmărind achitarea cât mai rapidă a sumelor împrumutate
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de producție de la începutul dezvoltării capitalismului în Anglia, concepția marxistă a avut poate o oarecare valabilitate. La o analiză mai detaliată și fără a face din ea eșafodul unei propagande politice (referitoare la lupta de clasă și la rolul clasei muncitoare ca "gropar" al capitalismului), opiniile lui Marx capătă alte sensuri, alte valori și un cu totul alt conținut. Analiza istorică a societății omenești făcută de către specialiști istorici și economiști -, pe baza unor documente istorice, confirmă că societățile antice din Grecia
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a necesității continue a luptei de clasă a fost folosită și de către conducătorii țărilor socialiste care au experimentat (timp de peste 70 de ani) un nou mod al unui sistem bazat pe planificarea centralizată a producției, în societăți în care clasa muncitoare devenise "stăpână" pe mijloacele de producție, iar clasa exploatatoare fusese "lichidată". Având posibilitatea de analiză și comparație între cele două sisteme de producție unul bazat pe planificarea centralizată și altul al pieței libere, se poate considera oare că în condițiile
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
muncă calificată, capabilă să folosească tehnologia pe care o avea la dispoziție. În acest sens, trebuie amintită politica guvernului american și a altor guverne din țările dezvoltate din punct de vedere economic de a asigura plata taxelor școlare pentru tinerii muncitori, creându-se astfel o nouă generație cu calificări tehnice, ceea ce a permis dezvoltarea industriei electronice, auto, a industriei chimice și a altor ramuri de activitate. În Statele Unite, numărul foștilor muncitori negri care se înscriseseră la facultăți imediat după cel de-
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
creștere, în asemenea proporții, încât să creeze o bază (imanentă) care să declanșeze fenomenele manifestate în timpul crizelor economice. Marx nu prezintă niciun detaliu cu privire la "fenomenele care se manifestau în timpul crizei". Totodată, căutând să prezinte condițiile mizere în care trăia clasa muncitoare "exploatată", nu explică de ce era necesară și cât de mare era acea supraproducție destinată majorității populației în vederea satisfacerii nevoilor de consum (atâta timp cât acestei clase sociale nu i se asigurau așa cum am mai amintit -, decât modeste mijloace de subzistență și reproducție
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Măsura acestei producții suplimentare este însuși capitalul, proporțiile condițiilor de producție și tendința excesivă a capitaliștilor de a se îmbogăți (de a-și spori capitalul) și nicidecum consumul care este subminat anticipat, căci cea mai mare parte a populației (populația muncitoare) poate să-și lărgească consumul numai în limite foarte înguste." Din păcate, nici această "ipoteză" nu are conținutul și sensul așteptat și nici nu ne poate convinge de valabilitatea ei. Era oare capitalistul industrial (cel pe care îl analizează și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
de valabilitatea ei. Era oare capitalistul industrial (cel pe care îl analizează și îl critică Marx pentru dorința lui de a se îmbogății și de a-și mări capitalul) preocupat de satisfacerea nevoilor de consum ale majorității populației, a populației muncitoare? Dacă era interesat de acest element, atunci capitalistul nu mai trebuie socotit drept un "diavol" ce trebuie distrus. Dacă nu era interesat de acest fapt, atunci de ce și pentru cine creează capitalistul această supraproducție? Întrucât chiar Marx afirmă că "populația
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mai mult un profund caracter propagandistic revoluționar, și nicidecum unul științific. Întrebarea care se poate pune referitor la afirmația lui Marx este dacă ea este valabilă în condițiile sistemului socialist în care se considera că se lichidase "exploatarea" muncii, clasa muncitoare devenind stăpâna mijloacelor de producție. În această societate era oare producția pierdută? Este adevărat că, în multe cazuri, calitatea producției realizate în întreprinderile socialiste nu corespundea nevoilor consumatorilor și, ca atare, nu își găseau întotdeauna imediat cumpărători. Unele produse, chiar
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
proastă calitate, se vindeau totuși, pentru că nu existau altele mai bune și nici nu existau în cantitatea necesară satisfacerii nevoilor de consum; cumpărătorii le acceptau chiar și în aceste condiții, bucuroși fiind că le puteau procura. Era oare munca acestor muncitori "ne-exploatați" pierdută? Oare acest lucru fusese anticipat și susținut de Marx prin afirmația făcută? Sau el se referea numai la condiția forței de muncă din sistemul capitalist, care, fiind "exploatată", nu era, deci, pierdută! De fapt, Marx se dovedește
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
Lenin îi îndemna pe bolșevici la revoluție și la "necesitatea" iminentă a înlocuirii societății capitaliste) era capabil să aducă vreo îmbunătățire practică a vieții, sau în mod utopic, se presupunea că el va putea schimba situația de "exploatați" ai clasei muncitoare? Pe parcursul a peste 70 de ani, concepția teoretică a socialiștilor, prin care s-a lichidat competiția și structura sistemului capitalist în fostele țări comuniste, s-a dovedit că aceasta a fost total utopică, iar activitatea de zi cu zi a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
în mod treptat, sensuri mult mai bine definite. Adam Smith vorbea despre "săraci" sau clasa "muncitoare". Ulterior în lucrările lui Ricardo, Saint-Simon și Fourier și, mai târziu, în lucrările lui Engels și Marx, se întâlnesc noțiunile "clasa capitaliștilor" și "clasa muncitoare". T. H. Marshall 66 își aduce o contribuție prin introducerea ideii de "drepturi sociale". El spune că "un cetățean este într-adevăr un cetățean, dacă posedă toate cele trei drepturi (civile, politice și sociale) și acestea sunt direct corelate cu
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
clasă socială oricare parte a unei comunități, diferită de celelalte nu prin limitările provenite din limba vorbită, de localitate, funcție sau specializare, ci, în primul rând, prin statutul ei social." F. Engels și K. Marx, ocupându-se de situația clasei muncitoare, au dat o definiție din punct de vedere sociologic și filozofic, arătând că o clasă socială este direct legată de distincția grupărilor sociale, luând în considerare poziția și puterea sau incapacitatea acesteia de a stabili și de a aplica decizii
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
muncii și prin modul în care împart între ei bogățiile de care dispun și prin felul în care obțin aceste bogății. Referindu-se la condițiile grele de viață și de muncă ale muncitorilor englezi 75, Engels afirmă că: "Istoria clasei muncitoare din Anglia începe cu ultima perioadă a secolului al XVIII-lea, cu invenția motorului cu aburi și cu construcția mașinilor folosite în fabricile de prelucrare a bumbacului." Aceeași idee se regăsește și în Manifestul Comunist, unde cei doi creatori ai
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]