4,032 matches
-
la așa ceva. Dar mai rău decât toate, mai rău decât faptul că tipa îl jignise cumplit, refuzându-l fără să-i spună, credea el, adevăratul motiv, era altceva, mult mai grav. Respingându-l, tipa se luase practic de superba lui mustață răsucită pakistaneză, cu care el și întreaga lui familie se mândreau atât de mult. „Aș ieși cu tine, dar e slinoasă și pute”, îi declarase ea nonșalant. Abdulah înnebunise când auzise o asemenea jignire de la o tipă pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
tine, dar e slinoasă și pute”, îi declarase ea nonșalant. Abdulah înnebunise când auzise o asemenea jignire de la o tipă pe care o cunoscuse cu numai două săptămâni în urmă la magazinul de smochine. Cum își permitea? Dincolo de asta, însă, mustața lui, care pentru el și familia lui începând cu mai bine de cinci generații în urmă era o mândrie neasemuită, fiind practic însemnul bărbăției și puterii lor, să fie motiv de batjocură pentru o creștină nesimțită? Niciodată, asta era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
un alb atât de scîrbos, atât de urât, încât Abdulah aproape că vomită. Tipul era pur și simplu diform, avea un nas plin de bube, iar sub el, și asta i se păru de departe cel mai enervant lucru, o mustață de două ori mai mare decât a lui. Aha, deci asta era, nu mustața conta, ci faptul că era altfel, că era diferit, că era de altă rasă decât ea. Asta conta și asta avea să conteze întotdeauna, indiferent de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
era pur și simplu diform, avea un nas plin de bube, iar sub el, și asta i se păru de departe cel mai enervant lucru, o mustață de două ori mai mare decât a lui. Aha, deci asta era, nu mustața conta, ci faptul că era altfel, că era diferit, că era de altă rasă decât ea. Asta conta și asta avea să conteze întotdeauna, indiferent de balivernele părinților lui, care îi spuneau că educația îl va face un om respectat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
mâna lui Abdulah. Încet, parcă urmărind o imagine desprinsă dintr-un vis sau un film de groază, tânărul Moș Crăciun arab observă cum fata la care râvnise până nu demult îl sărută pe albul cel bălos și mătăhălos direct pe mustața acestuia, o bucată atât de uriașă de păr creț, încât Abdulah avu senzația că e o pătură. Discriminare! se gândi acesta din urmă văzând sărutul mustății. Discriminare!, iar în clipa următoare smuci detonatorul ascuns sub haina de Moș Crăciun. Tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
râvnise până nu demult îl sărută pe albul cel bălos și mătăhălos direct pe mustața acestuia, o bucată atât de uriașă de păr creț, încât Abdulah avu senzația că e o pătură. Discriminare! se gândi acesta din urmă văzând sărutul mustății. Discriminare!, iar în clipa următoare smuci detonatorul ascuns sub haina de Moș Crăciun. Tot în clipa următoare se produseră explozia și o mare de lumină, cutremurând întreg orașul. Era ora 16.00 PM. Înăuntru, în rămășițele magazinului Marks & Spencer, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
inspirat. Haina de Moș Crăciun, de exemplu, atârnând de o fereastră spartă, asemeni unei sperietori. Sau ipostaze ale căror povești, dacă le-ar fi cunoscut, ar fi luat Oscarul pentru scenariu. Cum ar fi capul lui Abdulah, cu superba lui mustață răsucită intactă, lipită într-un sărut prelung, înghețat, de buzele lui Lindsay Johnson, căci așa o chema pe fata care îl refuzase. Cauză-efect, cum ar fi spus oricine, dar oricine era acolo era distrus, iar oricine altcineva nu era acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
căsătorie, de față cu toți colegii ei. Pregătise în sensul acesta, pentru a face momentul cu totul și cu totul special, în stilul lui caracteristic, un mic accesoriu împrumutat de la unul dintre teatrele importante din centrul capitalei unde trăia: o mustață. Da, o mustață uriașă, pe care avea să și-o pună de față cu toată lumea, pentru că ăsta era genul de umor pe care îl promova el, un umor absurd, burlesc, de fapt imposibil de caracterizat, pentru că era genul de umor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
cu toți colegii ei. Pregătise în sensul acesta, pentru a face momentul cu totul și cu totul special, în stilul lui caracteristic, un mic accesoriu împrumutat de la unul dintre teatrele importante din centrul capitalei unde trăia: o mustață. Da, o mustață uriașă, pe care avea să și-o pună de față cu toată lumea, pentru că ăsta era genul de umor pe care îl promova el, un umor absurd, burlesc, de fapt imposibil de caracterizat, pentru că era genul de umor care îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
simbolizează apropierea dintre oameni, faptul că până la urmă toți ar trebui să fim buni. Și mai cred că ar trebui să profitați din plin de ea, amândoi. Vă stă foarte bine împreună, remarcă el sincer, privind aproape fără să vrea mustața albului. Era mai mare ca a lui. - Abdulah, îmi dai voie să ți-l prezint pe fratele meu? îl întrebă deodată frumoasa Lindsay, plăcut impresionată de comportamentul lui Abdulah. - Michael, se recomandă acesta. - Abdulah, recunoscu celălalt, simțind cum cerul se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
partea opusă nu aveam altceva decât zidul. - Cum? am întrebat, prefăcându-mă că nu l-am auzit. Ce anume? Gagiul era un bărbat tânăr, trecut cu puțin de treizeci de ani, cu o figură jucăușă de copil și cu o mustață atât de maro și de mare, încât am zâmbit aproape fără să vreau. Geaca de blugi cândva maro, dar suficient de bine păstrată și de curată încât să mă facă să înțeleg că individul avea oarece legături cu femeile și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
să spunem ce gândim, iar mie unul chiar teamă, întrucât puteam părea nebun dacă aș fi fost singurul căruia îi displăcuse în mod profund Chiuveta de oțel. - Îmm... prefer să las pe altcineva să vorbească în locul meu... mormăi Maro pe sub mustață. N-aș putea să zic că... - Ei, haide, domnule, grohăi bătrânul John, sunt sigur că ți-a plăcut. Te-aș ruga să ne spui câteva cuvinte despre textul pe care l-ai auzit. Experiența dumitale îi va fi fără îndoială
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
ceva ce s-ar fi aflat cumva în spatele său. Privea peste umăr cu o încordare cum nu mai văzusem, așteptând să-l lovească cineva. Dar nu era nimic care să poată fi văzut. Cu o sticlire inimaginabilă și cu imensa mustață fluturând, el adulmeca ceva, parcă presimțind iminența unei grozăvii fără seamăn. Avea o intuiție formidabilă acest Maro și cred că fără sprijinul său aș fi clacat demult, în asemenea măsură mă slăbise atacul Aurorei Sticlaru. - Nu vă faceți iluzii, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
scot un pui din rădăcinile tari, însă nu era ușor... Într-un târziu, am scos din pământul tare și uscat un puișor, cu frunze minuscule, prins de o bucată de rădăcină. O să-l pun mai întâi în apă, să dea mustăți, a surâs Iasomia învelind copăcelul într-un șervețel. Pe mine nu mă mai mira nimic la ea, acum. Mi se părea absolut firesc, ceva de la sine înțeles, implicit benefic, neîndoielnic și preferabil ca ea să aibă grijă de orice fel
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
n-am tușit, și mi-a spus că nu mă bate, cu toate că aș merita, apoi mi-a făcut semn către un scaun și mi-a spus să stau jos. În timp ce mă îndreptam către scaun, m-am uitat la fața lui, mustața, deși tunsă scurt, era foarte vizibilă, în rest era bărbierit cu mare grijă, a așteptat până m-am așezat, apoi, încet, a venit lângă mine, s-a postat în fața scaunului, sprijinindu-se de unul din dulapurile cu vitrină, în spatele lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mi-a suflat din nou fumul în nas, spunându-mi că asta ar mai lipsi, ca eu să trag perfect, cum poate să-mi treacă prin cap o asemenea tâmpenie, se enervase de-a binelea, am văzut cum îi tremură mustața, pufăia scurt din țigară, iar eu l-am întrebat că de ce nu mă crede în stare de asta, nu-și mai aduce aminte cât de bine trăgeam, eu simt pușca, știu cum să mă fac una cu glontele în momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
mă amuze. Mandy și Debby arătau ca-n revistele cu nuduri. Semănau cu Selina. Putorile astea moderne nu mai sunt creolele languroase care își pierdeau vremea prin budoare mâncând bomboane de ciocolată toată ziua, lingându-și buzele și torcând, cu mustățile împroșcate de spermă și frișca. Nu, ele au cap de afacerist pe umeri de afacerist, sunt istețe și cu sexappeal, bronzate și proaspete, chiar dacă nu mai arată nici ele ca niște puștoaice. Selina când le iubește, când le urăște, așa cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
parodie de costum indigen superfeminin, alcătuit din volane și pliseuri, cucoane înfoiate în nădragi strâmți de catifea reiată, și o inflație de pistrui revitalizați, brutele blonde bâțâindu-și torsurile în bar, dând astfel viață idealurilor de grație masculină - gorila cu mustăți. E băutură câtă vrei și bani de aruncat, grămezi. Refamiliarizați cu propriile trupuri, încălziți, gresați, îngrijiți, au cu toții o culoare senzuală: i se spune sănătate de taur. Așadar, această revărsare, această nevinovată catastrofă evoluționistă - ei, eu, și Holly sau Golly
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
Chiar așa? Puneți oamenii la treabă, Slick. Avem lumină verde. Ai mână liberă. Hei, vreau să semnezi un contract înainte de a pleca. Autocratul negru aștepta pe stradă. Șoferul era pregătit - era alt tip, dar tot din casta șoferilor adevărați, cu mustață și jachetă cu umeri lați. Fielding i-a făcut un semn cu mâna, apoi m-a luat de braț să facem câțiva pași împreună. Fără bodyguard de data asta. Al doilea tip era un abțibild, un figurant, ceea ce dovedea că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
tenie, de dragoste. A durat vreo câteva luni această aven tură. Într-o zi a dispărut pentru totdeauna! Urmă o clipă de tăcere. Motanul nu se clintise din loc, fixându-ne cu ochii lui scânteietori. Doar în răstimpuri își mișca mustățile aurii într-o parte și-n alta. — Când aveam vreo șapte ani, reîncepu Ioana, la Câmpulung, mă împrietenisem cu un șoricel pe care-l botezasem Nae. Mă întâlneam cu el când se termina dejunul; după ce masa era strânsă, mă duceam
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]
-
din cele prezise de orologiu țin de natură”, i-a zis Filozoful Profesorului. „Mda”, a mormăit acesta. „Și banii din Bancă i-a luat vîntul...” Într-o după-amiază, au trecut pe la Ceasornicar. Doi cotoi bătrâni cărora meșterul le-a retezat mustățile dintr-o tăietură: „Ați venit să iscodiți?” - și i-a dat afară. Veniseră cu gândul să aducă vorba despre porumbei. Ziceau unii că hulubii - aduși, se pare, într-o noapte cu viscol cumplit, de către un străin, care pe ascuns venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
Cumpără-ți un corn; taie aciditatea. Apoi o garoafă și poart-o la butonieră. Albă. E bine ca lumea să te creadă nițel țicnit. Vei fi mai respectat. Oamenii la locul lor nu prea sunt luați în seamă. Sau poartă papion. Mustață în furculiță ori baston. Sau pe toate odată. Caz de psihiatru. O nucă prea tare pentru cei din preajmă. Monoclu. Barbă. Toți și-au lăsat. Știi ceva mai potrivit: un țignal! Vei sufla din răsputeri: va fi ceva infernal! Zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
se Îndrăgostise, la vremea lui, Își luase doar o tovarășă de luptă. Iar Vasile a Înțeles repede că taică-său nu avea de ce să Îi spună lui toate lucrurile astea, și că tânăra Violeta Îl prefera pe Matei, care purta mustață, mergea apăsat spre Liceul Agricol și locuia la casă. Absurd Însă nu era faptul că În acel Început de viață neînsemnată dragostea i s-ar fi arătat Într o pripită bătaie de pleoapă ca să dispară imediat, lăsându-l perplex. Și
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ieri, soarele ca o mămăligă inaccesibilă, tristețe de foame dintr-o copilărie a secetei, tristețe după copiii care Își băteau joc de el, tristețe de demult. Și fără să Înțeleagă prea bine de ce, o lacrimă i s-a oprit În mustață, sărată. I s-a părut că trăiește degeaba și că toți nenorociții ăștia pe care Îi disprețuiește și de care Își bate joc se vor răscula Într-o zi fără să știe de ce, dar hotărâți să termine odată cu mascarada comunistă
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
gura când vorbesc proștii, pentru că proștii sunt universali, sunt magazinul univer sal al timpului, al lumii. Ce naiba caut eu aici, În uni versul ăsta? A remarcat Însă un cuplu tânăr, ea cu șolduri mari, vulgare, de reproducătoare, el Înalt, cu mustață, râzând, Îmbrăcat În blugi, adică „emancipat“, cum era la modă să te crezi. — Violeta și Matei. Păi, da, uitasem că și dragostea e universală, cea mai universală, că de-aia te Îndrăgostești, să devii și tu universal, să plesnești de
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]