3,535 matches
-
în măsura în care acestea au fost găsite și constrângând prin aceasta, tot la jertfirea de valori foarte considerabile. În ce privește, în fine, economiile populațiunii, făcute cu multă trudă și abnegație prin ani de zile până la 28 Iunie 1940, acestea s'au spulberat în neant. Autoritățile ruse au făcut preschimbarea în ruble, a leilor aflați pe teritoriul Bucovinei de Nord pe baza cursului: 1 rublă egală cu 40 lei, iar după reinstalarea suveranității românești rublele ce se găseau pe acest teritoriu au fost preschimbate în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în care se pun bazele economice și apare sinteza culturală care va da naștere capitalismului. Lumea capitalistă nu apare și nu se naște din senin. Chiar dacă, așa cum vom vedea, este vorba despre o sinteză, această sinteză nu se naște din neant, ci are rădăcini adânci în trecutul medieval al Europei. Mai ales în prima sa perioadă ,,Occidentul medieval este mai întâi un univers al foamei"5. Am început considerațiile acestui subcapitol cu această afirmație deoarece este clară și definește în mod
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
sunt foarte clare. Cel mai bine a spus-o Pascal. Și vă citez chiar din ediția Brunschwig: " Nimic nu e mai greu de îndurat decât un repaus absolut, fără pasiune, fără ocupație, fără distracție, fără concentrare. Omul își simte atunci neantul, abandonul, insuficiența, dependența, neputința, vidul. Din adâncul sufletului său se vor revărsa fără întârziere plictiseala, întunecarea, tristețea, necazul, deziluzia, disperarea." Brrr! Iadul e mai aproape decât credeați, spuse satisfăcut diavolul și un ecou dubios îi ținu isonul. - Cred că nu
Rafturile cu nostalgie ale Bibliotecii iad by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12542_a_13867]
-
vîscoasă, clocotind ca un cîmp de vulcani noroioși, atonală prin chiar excesul tonurilor încorporate; și ea o variantă a golului ce acoperă totul cu griul său nediferențiat și fără limite. Pictura lui Moraru se găsește, așadar, la intersecția acestor două neanturi și experimentează binecunoscutul sens afirmativ care se naște din mariajul a două negații. Dar Teodor Moraru nu este un furnizor de concepte, el nu scrutează analitic, spre a-l defini, un obiect asupra căruia și-a fixat interesul sau, dimpotrivă
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
nu sînt decît agenți provocatori în viața autonomă a limbajului, care trebuie să-și afirme atît propriile energii, cît și să dezvăluie, fără a risipi misterul, ca într-un adevărat scenariu inițiatic, miracolul unei nașteri, coagularea amorfului, triumful ordinii asupra neantului. Invocînd forme, plonjînd în vîscozitățile memoriei, devoalînd procesul de extragere a unui chip din placenta propriei lui virtualități, pictorul nu face decît să realimenteze conștiința de sine a limbajului, să-i consolideze polimorfismul și, simultan, forța de răspuns. Și el
Teodor Moraru între pământ și lumină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12568_a_13893]
-
aceste cutii, valize, dulapuri și în tot felul de alte recipiente, mai mult sau mai puțin identificabile, se adună toată tandrețea, ironia, patetismul, bogăția și disperarea mocnită a unei conștiințe neobosite și profunde. Neobosite prin puterea de a lupta cu neantul și profunde prin inocență, prin bucurie și prin împăcarea subînțeleasă cu ideea zădărniciei.
Ambiguitatea obiectului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12589_a_13914]
-
vezi sau mai degrabă ți se aruncă în ochi ca praful, e subminată de implauzibilitate. Exemplul contrar îl găsiți la Caragiale sau la Cristi Puiu: personajele au carne și oase, dar și fiziologie, cu toate că sunt alcătuite din "mici fragmente de neant" pe care le recunoaștem cu toții. Păcat de luminația excelentă: decorurile sunt când scăldate de lumină, când înecate într-un întuneric resuscitat cât de cât prin flacăra lumânărilor. Păcat - nu mai puțin - de coloana sonoră (The Zombies) și de un excelent
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
le voi putea decanta nuanțele Că vor refuza să prindă trup La magazinul ,Pręt-ŕ-dire" Una dintre ele înveșmântată într-un cuvânt pe măsură Ar putea întoarce lumea pe dos Adeseori ideea pe care nu o așteaptă cuvântul Se întoarce în neantul natal Și nu lasă în urmă mai mult decât lasă o bănuială Și uite așa trecem pe lângă miracole V M-aș face păstor Rupt din pășunile alpine M-aș face drumeț rătăcitor Pelerin dintr-un alt veac Aș păși desculț
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
învingători, imitînd, la voia întîmplării sau nu, scheme din manuale de fizică despre mișcarea particulelor. Era și el, probabil, o particulă. O fărîmă de grohotiș desprinsă, în căderea ei, de restul lumii. Și în afundarea lui continuă (și repetată) în neant, în acele călătorii nocturne, se asemăna cu un amator de soapopera care, înainte de a i se prezenta noul episod, era forțat să le revadă pe cele anterioare. Ciudat este că toate episoadele sfîrșesc la fel". Cu visele lui, de gînganie
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
va birui gîndul? Să întoarcem ceasul timpului epocal și să ne întărim moralmente repetînd vorbele cărturarului cu vitreg destin: , Iar cînd, mai tîrziu, vor fi trecut toți și toate, cînd vremea noastră va fi intrat în amintire și noi în neant, fizionomia epocii prezente va rămîne în istorie prin scriitorii, cărturarii și artiștii care au scris, au gîndit și au creat în acești ani, pentru și în numele României". Așadar - actualizînd cu inima strînsă - nu prin politicienii mai mult ori mai puțin
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
meriți injuriile (sunt primul care s-o recunoască!) Mă dezarmează, însă, faptul că din ce în ce mai mulți tineri - cred că ei sunt principalii utilizatori ai Internatului - își exhibă rănile la adăpostul unor pseudonime, a unor măști îndărătul cărora nu se ascunde decât neantul. Ce e a atât de greu în a-ți susține, sub semnătură proprie, o opinie - fie ea și una contra curentului, cum mi se mai întâmplă și mie să susțin? Ce ți se poate întâmpla? Îi asigur pe toți acești
Masca cyberspațială by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11399_a_12724]
-
ceea ce Husserl numea Lebenswelt, "lumea vieții" și nu neapărat al scriiturii, pentru că, dacă este vorba de scriitură, ea nu face decît oficiul unei mașini de înregistrare. Ceea ce surprinde ea sînt mișcări infinitezimale ale ființei, care poate se apropie de liziera neantului, dar care, în fond, sînt gesturi cît se poate de cotidiene, acte infrareale care încearcă să ipostazieze atomul, quarcul, cea mai mică unitate indivizibilă a existenței, ceea ce-ar putea primi numele, calchiat, de existeme: "Tranzistorul era potrivit pe un
De la nimic la ceva by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13671_a_14996]
-
generatoare poartă în sine însăși. Între linie și imagine se naște acum, mai mult decît o simplă solidaritate, o absolută identitate. Și tot acum, Vasile Kazar descoperă, compozițional, ceea ce s-ar putea numi imagocentrie, adică acea supremație a imaginii în raport cu neantul din jur și acea capacitate a aceleiași imagini de a se autogenera, de a se înmulți prin înmugurire asemenea drojdiei de bere. Și asta fără ca imaginea și compoziția să-și piardă coeziunea și fără ca natura lor centripetă să fie în
Desenul ca mistică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13696_a_15021]
-
crusta zidurilor citite numai de ochii orbilor/ și un fel ghemuit de a zgîndări inutilitatea/ cînd fără-de-perechea se izbește de propriul ei umăr/ în singurătatea lumii Dasein/ al foburgurilor și sictir al sictirității/ nimicul sare capra peste spinarea logicii/ iar neantul neantizează dînd zor să afle/ de ce există ceva și nu mai degrabă nimic/ ( ...)/ poezie-incizie parazit al transporturilor în comun/ viață pe hîrbuitele autobuze metaforă/ ajunse la capătul liniei și golite repede/ în depouri sub jetul chimic/ ce dizolvă literele..." ( Tags
Un olimpian al angoaselor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13707_a_15032]
-
tâmplele, de pe grumazul și de pe inima românilor. Drumul spre o Românie a onestității și a încrederii trece, în mod obligatoriu, prin delimitarea de acest flagel infernal. Abia atunci când vom ști, fără urmă de dubii, că Stafia Securității va fi devenit neant, că va fi devenit mormânt de neclintit, vom putea aspira la normalitate, ne vom putea angrena fără rezerve în edificarea de sine și în edificarea unei Românii pe cât posibil fără cusururi numeroase și de neiertat. În ce mă privește, mă
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
construcției imginare și vehicul al libertății și al gratuității spiritului, păstrîndu-și, însă, întreaga sa autoritate materială și demnitate formală, în cea de-a treia etapă, mai exact în imediata noastră contemporaneitate, el este recuperat, ca formă reziduală, din chiar proximitatea neantului. Derizoriul și fragmentarismul contemporaneității își găsesc, așadar, o rimă perfectă în încercarea artistului de a construi propria sa lume din elemente ale hazardului, din așchii, din bucăți, din ipostazele perfecte ale nimicului. Lemnul astfel recuperat fizic, dar fără noblețea inițială
Arta și morala lemnului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16670_a_17995]
-
stele a nopților de la Bogdănești, din 1889), îi va fi dat sentimentul că, printr-o bătaie de aripi, ar putea duce cu ele casa în eter și, sugerîndu-i astfel forța teribilă a zborului, îl va fi făcut să aibă revelația neantului imens unde se exilează, neputincioasă, mintea". Mult mai tîrziu, așezat în șezlong, cu spatele spre stradă, în grădina casei sale din București, Bacovia "admira un păun din vecini ("Prea mic față de atîta penaj..."); cînd prietenul înaripat este furat, păstrează cîteva
Radu Petrescu despre G. Bacovia (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16660_a_17985]
-
forțate, deznaționalizării după un plan diabolic centrat pe crearea în paralel a curentului moldovenismului, românofob, alimentat cu furie până-n zilele noastre, având ca scop pulverizarea lor ca nație. După 1940, cultul lui Eminescu a reprezentat unica cale de salvare din neantul ce le amenința însăși existența „ființială”. Chiar în faza interzicerii lui, „mitul său lucrător” a produs fenomenul miraculos al relansării „românismului cultural“(A.D.Rachieru) în Basarabia. Literatura și cultura română din acest spațiu au stat astfel dintotdeauna sub semnul lui
DE LA EMINESCU LA GRIGORE VIERU de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349656_a_350985]
-
dezvăluie orizontul valorilor descompuse. Ne aflăm într-o lume de-valorizată, ca într-una lipsită de soare, într-o demonica beznă ce anulează omenescul. Astfel utilizat, absurdul ni se prezintă că o metaforă a ironiei. O metaforă cărnoasa, zemuind de neant, menită deopotrivă a înfrunta realul insuportabil și a corija idealitatea prea avîntata, însă fără a contesta nici esteticul, nici eticul. Recurgem acum la terminologia lui Kierkegaard, care socotea că ironia joacă, în sfera existenței morale, un rol similar cu cel
Poezia lui Dorin Tudoran by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17623_a_18948]
-
două moduri strînse relații, reciproce determinări, drept care trage ultimele concluzii în discuția abordată: ăCritica profesională, ca să fie valabilă, are nevoie de critică artiștilor. Fără ea, cea dinții ar rămînea într-o tristă scleroza a gustului și s-ar prăbuși în neant. Fără critică profesională, revoluțiile artistice ar fi în primejdie să se anuleze și să cadă în anarhie (...). Departe de a se anula, curentele se completează". Ceea ce nu contravine considerațiilor noastre, cu singurul, insă credem că trebuitorul adaos că nu există
Critica lui Ilie Constantin (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17657_a_18982]
-
se/ desăvîrșește, golul dăinuie susținut oarecum de/ sminteala. Ci de-a atins starea de gol desăvîrșită,/ golul se osîndește singur, prin nefirea lui însăși./ Atunci golul suge plinul, care-l umple șuierînd./ Aidoma golului,/ tăgada-n sine e părere și neant. Au s-ar găsi/ cineva să-nchipuie tăgada singură,/ fără întorsul ei, fără ce-i tăgăduit?/ Crește tăgada, crește si-ntorsul. Pînă unde?/ Pînă la punctul Omega, pînă la zenitul absolut/ unde tăgada-limită atinge soarele afirmației/ și se aprinde mistuindu-se
După un model dantesc by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18151_a_19476]
-
limpede. Mai încolo criteriul valorii începe să joace un rol. Nu voi mai scrie despre orice sau despre oricine. Exceptînd "execuțiile", dar și chiar și în cazul lor preferînd ca autorul să fie un nume. N-ai de ce să transformi neantul în praf. O selecție oarecum se va întîmpla cînd cronicile vor începe să se bazeze pe judecăți. Cele dintîi, cîteva zeci, poate, sînt mai degrabă descriptive. Aprecierea e de obicei în ele implicită, ori pur și simplu făcută în așa
Privind înapoi, fără mînie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14346_a_15671]
-
riscând să mă curentez. Pentru ca în noaptea de Revelion ea să săvârșească o faptă oribilă, care a lovit în admirația mea ca un trăznet într-un plop înalt. în noaptea de Revelion, Andreea Marin a desființat literatura! Iar trimiterea în neant a poeziei și prozei, a dramaturgiei, a criticii și istoriei literare s-a transmis în direct la TVR. Câtă cruzime! CNA ar trebui să interzică asemenea emisiuni, șocante și traumatizante pentru cei care mai cred în cultura scrisă. Sau ar
S-a desființat literatura! by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14358_a_15683]
-
de situații în care simte nevoia unei delimitări. Ea ajunge astfel a "colabora" fie cu destinatarul, fie cu obiectul său literar, impregnîndu-se de umorile celui dintîi sau de materialitățile celui de-al doilea, într-o pornire ce reflectă spaima de neant. Venind în întîmpinarea receptorului, uneori maniera ironică se teatralizează, "se dă în spectacol" pentru a atrage atenția asupra sa, dar și pentru a se "salva" cu sprijinul realului. Se întîmplă a descinde savuros în fiziologie. În felul acesta am putea
Legenda ironiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14354_a_15679]
-
acestei legi supuse controlului de constituționalitate cu prevederile art. 87 și 88 dintr-un tratat european pe care România urmează să-l respecte în temeiul art. 148 din Constituția României? Răspunsul la această întrebare nu poate fi plasat în zona neantului legislativ, deoarece nu se are în vedere confruntarea prevederilor acestui tratat cu un "vid legislativ", ci cu aceste dispoziții ale unei legi în curs de a fi promulgată. Cea de-a doua obiecție privitoare la neconstituționalitatea acestei legi are în
DECIZIE nr. 59 din 17 ianuarie 2007 privind sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la dispoziţiile art. 1 şi art. 3 din Legea privind aprobarea unor măsuri financiare pentru întreprinderile mici şi mijlocii din industria berii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/185003_a_186332]