5,657 matches
-
film; film de groază; fior; fiori; furie; gîndaci; grea; groaza; groaznică; hăndrălău; horror; iepure; imaginație; incident; inexistent; iubita; înălțime; înfricoșat; înfricoșător; îngrijorare; îngrozit; înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
încruntare; încruntat; îngîmfare; îngrijire; jenă; jignire; limba italiană; limită; îi lucru mare; mamă; măcinare; meci de fotbal; melancolie; mereu; minciună; mini descurajare; minte; mîhni; mîhnit; a se mînia; mînie; moment neplăcut; multă; neagră; necăjeală; nedreptate; negativ; negru; neîncredere; neliniști; nemulțumire; nenorocire; neplăcut; nerealizare; nereușită; nervozitate; Nicoleta; nostalgie; obosit; ofticat; orgoliu; pană; părinți; persoană; pesimist; posomorît; rană; răcire; război; rea; refondată; retragere; riduri; scîrbă; scurt; sex prost; sfadă; sinucidere; somn; stare; tare; teamă; temporar; tensiune; timp; de tot; tot timpul; trece; a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
față; fericire; cu gînduri; greșit; iarna; indiferență; interior gol; inutil; încercare; încordat; încurajare; înfumegat; înnorat; se întîmplă; întîmplător; întunecat; a înveseli; jale; lipsit; lumină; luna; lungă; luni; manipulat; mare; milos; mîhnire; moarte; monoton; morocănos; mort; motiv; necazuri; neconsolat; neîmplinire; neînțeles; nenorocire; nenorocos; neplăcut; neputință; nevoi; nevoie mare; nevoie; ca niciodată; ca noaptea; nori suri; notă la mate; ochi; orb; se pare; pasiv; păcat; pămînt; pesimist; plăpînd; plictisit; plîng; plîngăreț; a plînge; port; posac; povară; privirea; prost dispus; pustiu; răvășit; rece; roșu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lacom; lacrimi; lăcomie; legume; leneș; lipsă de control; love; lume; lume rea; lup; mai; matematică; măcinare; medic; milă; minciună; mizerie; mîhnire; moarte; de moarte; monstru; motiv; muncă; națism; nebun; nebună; nebunie; necurat; nedescrisă; nefericire; negativitate; negricios; neiubit; neîncredere; neliniște; nemaipomenită; nenorocire; nepăsare; nesuferit; niciodată; non-suportabil; obraz; om rău; oraș; ostilitate; pagube; păianjen; părinți; pedeapsă; persoană; pierdere de timp; plăcere; plîns; poftă; politică; popă; prieten; probleme; puternic; puțină; ranchiunos; răzbunător; reacție; rea-voință; repulsie; resentiment; respingere; restanță; retragere; revoltare; riduri; roșu; rușine; sălbatică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); ghinionistă (3); îndurerată (3); lacrimi (3); mamă (3); necaz (3); război (3); supărată (3); amărîtă (2); bunica (2); cruce (2); curvă (2); femeie în negru (2); femeie singură (2); fericire (2); griji (2); jale (2); liberă (2); necăjită (2); nenorocire (2); de război (2); rea (2); regret (2); sărac (2); sărmană (2); singuratic (2); vecina (2); amar; fără autoritate; Baltagul; basma; bătrînețe; bătrîni; biată; biserică; bogată; bunică; căsătorit; căsătorită; în căutare; celibatară; chinuită; cimitir; compasiune; compătimire; copil; cumnată; deces, soț
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
extaz; facebook; familie; farsă; fericit; fîț; ghinion; glas; grijă; haină, persoană; iarnă; ied; Iisus; ilic; imprevizibil; incertitudine; inflamație; informare; interes; îmbrăcăminte; îmbucurătoare; încredere; întîmpinare; întristare; lac; lămurire; latură; lărgit; lebădă; lînă; loc; media; megafon; mesaj; minunat; mirare; mister; naștere; neașteptată; nenorocire; cu nerăbdare; nevoie; notificare; o noutate bună; nuntă; oameni; de oaste; pace; pasăre; permanent; petrecere; plăcere; plăcută; poștaș; protecție; răspîndire; răspuns; rău; răutate; care rea?; rea/durere; reacții; reactiv; rușine; salvamar; am scăpat de ore; siguranță; soartă; sol; spune; stea
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nădăjduia cel care încerca să aducă aceste schimbări nu doar prin conferințe, tipărituri pentru muncitori, întruniri ale acestora, ci și prin unele realizări practice, prin așezăminte ce ilustrau ideile sale. Iată, de pildă: „Raportul prezentat Comitetului Lanar cu privire la planul micșorării nenorocirilor sociale și înlăturării nemulțumirilor...” constituia un proiect care ar fi avut ca efect „perfecționarea însușirilor personale” și „îmbunătățirea condițiilor de viață” ale participanților prin „ocupații permanente în producție” (Saint Simon, Fourier, Owen, 1957, p. 294). Ca modalitate de organizare el
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
n-a apărut niciunul... Ce ți-e și cu oamenii din mass-media. Când eram cu numărul trei, ne-au apucat usturimile de la niște ardei iuți și am chemat disperați ambulanța, echipele TV au apărut de niciunde, gata să transmită live nenorocirea noastră. Când a intrat numărul opt în spital cu suspiciune de otrăvire, au vuit ziarele câteva zile. Acum, când îi chemasem să ia act de o reușită istorică, tratau subiectul cu indiferență... E cu sex? Curge sânge? E telenovelă? Ne
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
am citat: „Ce mai îmbătrânește omul! Abia datele astea mă readuc la realitate, la evidența execrabilă a vârstei. Apoi vin la rând beteșugurile și umilințele inerente” (515, 6 februarie 1975). În altă scrisoare, din aceeași perioadă, citim: „Este, desigur, o nenorocire să mori tânăr; dar e mult mai rău să îmbătrânești cunoscând decăderea fizică, îngroșând rândurile acestor deșeuri grotești, din care n-a mai rămas decât numele” (445 Ă 14 decembrie 1973). De fapt, boala Ă semn al prezenței fizice în
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
melancolia. Iată: „Ce e cu tine? Ce mai faci? Te simt mai degrabă sumbru. Ce se întâmplă? Nu trebuie să iei lucrurile prea în serios. A ne face sânge rău: asta e o specialitate a familiei noastre. Cea mai mare nenorocire în viață e să te atașezi de oameni. Budismul, care te învață cum să te detașezi, îmi pare cea mai adevărată, cea mai profundă religie” (73 Ă 8 mai 1967). Fuga de sine ia la Cioran forma detașării deliberate de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Dacă ar fi fost englez, neamț sau măcar spaniol, ar fi fost una din marile figuri ale poeziei” (11 februarie 1975 Ă 263). Altundeva: „Limba noastră e cea mai poetică din câte cunosc sau intuiesc. Ce noroc și totuși ce nenorocire. Un popor condamnat la izolare” (27 noiembrie 1976 Ă 313). Dar nu atât admirația transformată în compasiune interesează aici, ci sinteza paradoxală pe care destinul acestei limbi, implicit al poporului care o vorbește, o instituie: rugăciunea este blestem, vidul, extaz
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
singur țel: acela de a deschide ochii, de a trezi spiritul, de a face să avanseze cunoașterea. «A suferit, deci a înțeles», e tot ce putem spune despre cineva care a îndurat boala sau nedreptatea, sau orice altă formă de nenorocire” (III, 359). Evident că, vorbind despre alții și având în vedere mai ales suferința fizică, Cioran se referă la sine și la propria suferință, cu rădăcinile în trup, mutată însă în spirit. Dar, în cazul lui, suferința este golită de
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
III, 359-360). Pe de altă parte, cum a fi natură înseamnă a fi lipsit de conștiință, identificarea cu ființa este posibilă și în alt fel decât calea, ratată, a misticismului. „Dacă ne-am putea mărgini să privim!, exclamă el. Din nenorocire, ne încăpățânăm să înțelegem” (III, 76). Să privim și să ascultăm, am putea adăuga. Momentele lui Cioran de extaz, de pierdere a sinelui său disperat și a conștiinței de sine torturante țin tocmai de o astfel de resorbire în privire
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
nu poate trage de aici decât concluzii contrare: „o imensă consolare și o deznădejde nespusă” (III, 17). Dincolo, însă, de fundamentarea oximoronică a ființei cioraniene, luciditatea este la Cioran consecința neputinței, iar nihilismul, reversul iubirii cu disperare a vieții. „Toate nenorocirile mele se trag din faptul că sunt prea atașat de viață. N-am întâlnit pe nimeni s-o iubească atâta cât o iubesc eu” (I, 353), citim într-un loc. Altundeva: „Groaza de viață nu e un semn al lipsei
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
cumva spectacolul nihilismului e consecința acestei nevoi de a se afirma pe sine ca voce apocaliptică? Mai mult: oare nu cumva întreg spectacolul e consecința nevoii imperioase de a se institui în lume? „Stă în firea orgoliosului să-și exerseze nenorocirile” (I, 73), mărturisește într-un loc. Iar clamarea anonimatului nu face decât să confirme sau să instituie un exces de orgoliu. Vorbind despre Ignațiu de Loyola, Cioran mărturisește că simte la el „o voință îndârjită de a rezista «gloriei deșarte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
singur țel: acela de a deschide ochii, de a trezi spiritul, de a face să avanseze cunoașterea. «A suferit, deci a înțeles» e tot ce putem spune despre cineva care a îndurat boala sau nedreptatea, sau orice altă formă de nenorocire” (III, 359). Să nu se creadă, însă, că adevărul presupune un salt etic. Continuă Cioran: „Să crezi însă că suferința are o valoare în sine sau că-l face pe om mai bun... Toate vorbele despre valoarea morală a suferinței
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
88). Dacă ar fi mers cu raționamentul mai departe, Cioran ar fi trebui să spună: Cum să-mi aparțin mie însumi? Sau: Cum e cu putință sinele? Altundeva: „Nu pot să-mi iert că am pus la inimă prea tare nenorocirile țării mele. Oricum nu puteam face nimic pentru ea. Chinuri zadarnice, care m-au istovit și din care nu m-am ales cu nimic, afară de faptul că m-au înăcrit și mai mult” (III, 340). În fine, să vedem alte
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
despre propria atractivitate către eșec, Cioran invocă destinul țării sale. Un destin numit tragedie. În fine, pusă pe seama eredității, conștiința eșecului înseamnă deopotrivă o conștiință a predestinării, a imposibilității de a decide. Iată: „Predestinarea mă fascinează la fel de mult ca, altădată, Nenorocirea. În realitate, e unul și același cuvânt. Să nu poți fi altul decât cel care ești. Sunt imposibil de schimbat, și sufăr pentru asta în fiecare clipă. Dați-mi un alt eu!” (II, 179). Dar dincolo de fatalitatea aceasta alienantă, care
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
înțeles ceva? Mina: (după un timp, cu tonul folosit pentru a alunga panica bolnavilor) Da... am înțeles că ești un prost! Ilie: Ehe, de-ar fi numai atîta! Mina: Deci nu te îndoiești că ești prost! Ilie: Nici vorbă, dar nenorocirea e alta: pun la îndoială că mă îndoiesc că sînt prost... Mina: Dar de ce nu te-ndoiești tu de alții, de ce să te îndoiești numai de tine?! Ilie: Păi tocmai aici începe harababura! Că la început m-am îndoit de
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Mina o privește cu putere pe Vera care simte că e puțin descumpănită; nu înțelege rostul acestei priviri) Ei, ho, am zis și eu așa... Mina: Mă tem că ai zis bine... Vera: Știi ce v-ar trebuie vouă? O nenorocire adevărată. Una care să vă scuture de toate mofturile astea ofticoase! Mina: De, poate că e așa cum spui tu. Vera: Da tu cum crezi? Mina: Vera, aș vrea și eu să mi se pară totul atît de simplu, dar eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
e că în loc de orice altă icoană au instalat în colțul ăsta un cal. Ștefan: Foarte bine, dar unde-i calul? Vera: Hai, termină cu glumele. Ștefan: Stai, dragă, puțin. Dacă-ți vine să crezi într-un cal nu-i nici o nenorocire. Alții au crezut și-ntr-o bucată de piatră. Dar unde-i calul? Vera: Păi... calul nu-i... Ei au numai ideea de cal... Ștefan: Și-atunci, măi Ilie, ce mă tot fereai? Să nu calc pe coadă o idee
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de necazuri... de altele. Odihnă activă... știți doar... Noi vă așteptăm... (pleacă) Maria: (după o pauză în care se așteaptă dizolvarea atmosferei stranii creată de delegat) Înseamnă că au aflat. Ei cum naiba au aflat așa de repede! Păi da, nenorocirile circulă mult mai repede decît bucuriile. Așa-i de cînd e lumea. Mihai: Hm! delegatul de bloc! Ce mutră! Și ce fel de a vorbi! Nu știu, dar mi s-a părut că-l cunosc...! Maria: S-ar putea. V-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înțeles, am înțeles dar alții n-au cum să înțeleagă. Așa cum nici soția ta n-are cum înțeleagă. Și, pentru că veni vorba, poate că e timpul să observi că a ajuns într-un hal fără hal.Vrei să se-ntîmple vreo nenorocire? Știi kilograme a slăbit? El 1: Da, știu... da' ieri mi-a spus că a pus înapoi un sfert de kilogram... El n: Ce să spun, mare recuperare! Da' hai s-o lăsăm ea și uită-te la tine! El
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ascultă...) Timpul?! Să aștept?! Oh, Ovidiu... pentru tine timpul e... altceva..., de asta îmi spui să fiu calm... răbdător... tu ai mult timp... tu ești chiar timpul... Iartă-mă... Nu știu ce să fac...! Totul e altfel decît am crezut noi... Și nenorocirea nu e că e rău... ci că nu știm cum e... (pauză în care din nou ascultă) Da, sunt încurcat... Da, sigur, ca toată lumea... Știu, trebuie să aștept..., mi-ai mai spus asta... numai că această așteptare începe să miroasă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
atrocitățile făcute, ci chiar de cei care le-au suportat... Uită, pentru că amintirile sînt toxice... și trebuie să te dezintoxici... Octav: De acord, numai că cei care s-au dezintoxicat cel mai repede au fost cei care au provocat toate nenorocirile... În schimb, călare pe fotolii, tranzitează voioși... și în zbor spre culmile capitalismului...! Aici e culmea imoralității! Groparul: Iar ești comic...! Păi despre ce imoralitate vorbești tu?! Imoral este un om care încalcă o lege morală... Dar ăștia n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]