3,664 matches
-
bine. După ieșirea din spital, am primit câteva zile libere și un pachet cu alimente pentru a mă pune pe picioare. De atunci nu ne au mai trimis pe câmp la cules porumb. PRIMA IARNĂ Deși nu o așteptam cu nerăbdare, într-un sfârșit a venit iarna. Era o vreme câinoasă, cu temperaturi ce rar se ridicau peste zero grade. Naveta era de la o zi la alta tot mai grea. În apartamentul din oraș era frig. Căldura era din ce în ce mai puțină, iar
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
participa de cele mai multe ori și instructorul, dar și cel care răspundea de comună din partea Comitetului Județean. La început nu știam că acceptarea invitației înseamnă de fapt acceptarea întregii afaceri. Cu timpul însă a început să-mi placă și așteptam cu nerăbdare astfel de invitații. Un alt motiv pentru care mergeam la acele 143 „mese” era și lipsa timpului pentru a găti acasă. De multe ori săream peste una sau două mese, fiind pe teren. Mișu aflase că mama lui primăriță este
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Traian Trifa Căta (Voivodina) Ne-a trimis numerele 31-33 din prestigioasa revistă „Familia” care apare În condiții grafice excepționale. Preocupările harnicului redactor șef ilustrează deopotrivă viața românilor din Serbia, din țară și diaspora. Cititorii de la Iași așteaptă revista cu mare nerăbdare. 23.IV. Prof. D-tru. Ghivireac (Ținutul Herța) Își amintește cu plăcere de participarea grupului de elevi de la Herța la Tabăra de vacanță de la Iași„Cultură și civilizație românească”. Regretă că reprezentantul românilor din Bucovina Dl. Ion Popescu nu a fost
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
fusese al meu" și l-am confiscat, fără a avea sentimentul că l-aș fi furat. * Nu știu ce geometrie specială a decis această întâmplare. Dar, cum am spus, coincidențele nasc superstiții. Am așezat paharul la loc de cinste și aștept cu nerăbdare clinchetul lui, considerându-l un mesaj adresat mie. Numai că nu știu de unde, de la cine vine acest mesaj, nu înțeleg complicata geometrie a întâmplării. Dar nu îmi mai pun nici o întrebare. Din când în când, îl lovesc cu grijă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
firul unei tradiții rupte de nebunia lui Titulescu și tuttiquanti. Din această delegație făceam parte și eu, la propunerea lui Constant. Primirea la Roma a fost dintre cele mai călduroase, dar generalul Antonescu începuse să nu-și mai poată stăpâni nerăbdarea față de legionari. Cu prilejul întrevederii cu Ducele Mussolini la Palazzo Venezzia, l-a lăsat pe ministrul Sturza în anticameră, nădăjduind să-și poată atribui numai sieși eventualul succes - deși era greu să-l poată dobândi în acele împrejurări. Cele trei
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de română. Pentru profesorul Dobre, gramatica era o adevărată matematică. Îmi amintesc că la o oră de gramatică am fost scos la tablă pentru a scrie unele cuvinte pe care mi le dicta. Aveam emoții și așteptam fiecare cuvânt cu nerăbdare. Unele dintre ele erau noi pentru mine. Știam însă, că în limba română se scrie așa cum se vorbește, așa că, având o bună ureche muzicală, iar profesorul pronunțând clar și răspicat fiecare cuvânt nu am greșit cu nimic. Am surprins în
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mine o disciplină potrivită. Căpătasem multă experiență și mă descurcam foarte bine la desenul artistic. Îi ajutam pe copii probând o siguranță care mă mira și pe mine. Eram atât de mulțumit și legat de elevii mei încât așteptam cu nerăbdare a doua zi pentru a-i reîntâlni. Când elevii probau că nu s-au pregătit suficient mă supăram și nu îmi mai trebuia nici mâncare. Mă înțelegeam foarte bine cu colegii și mă considerau un partener al lor. Am simțit
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
în privința ambițiilor teritoriale sperînd să obținem de la ei clarificările necesare. În acest scop, cel care ni se părea mai apt era Spalaikovici, patriot pătimaș, mereu sub presiune, fremătînd din vîrful moțului rebel al pieptenăturii sale pînă la călcîiele tropăind a nerăbdare. Abia se abținea, nemulțumit de a fi doar un diplomat dotat cu o sabie inofensivă de academician în loc să se găsească în spatele unui copac dintr-o pădure deasă, cu pușca în mînă, înfruntînd inamicul rasei și aspirațiilor sîrbești în Macedonia. Iar
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
englezi tăbăciți în expediții îndepărtate prin Africa și Asia...), la tipul de Tartarin cu tot felul de centiroane puse peste costume în carouri, cu cizme înalte și înarmați pînă în dinți. Toată această lume, împiedicată să urmeze armata, ardea de nerăbdare, uitîndu-se pe ferestrele spitalelor încărcate de răniți. Organizațiile sanitare ar fi fost insuficiente, în ciuda eforturilor foarte competente ale reginei Eleonora, fără ajutorul dat de statele străine: Austria, Germania, Rusia, Franța, România..., cu atît mai mult avînt cu cît era un
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
înaintării, a rămînerii pe loc, sau a retragerii... În cel de al doilea semestru al anului 1914, grija italiană era, înainte de toate, să împiedice România să pornească la război. Trebuia să fie reținută, pentru nevoile politicii interne italiene, frămîntate de nerăbdarea intervenționiștilor care nu încetau să frîneze guvernul Salandra, și pentru a păstra intactă poziția Italiei care, prin intrarea ei, mai tîrziu, în război, înțelegea să joace rolul marii puteri pe care România o urmează. Aceeași situație și același joc la
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
iar vocea sa nazală sonoră atrăgea mulțimile la mitinguri în aer liber pretutindeni în Italia, electrizate de verbul său grandilocvent. Precautul Salandra, care era pentru intervenția armată, dar care lua zilnic pulsul armatei și al progreselor făcute de Cadorna, calma nerăbdarea intervenționștilor cu lozinci comerciale. Adăugînd, dintr-odată, în ultimele săptămîni ale neutralității, la strigătul de raliere "Trento și Triest", revendicarea portului Fiume 138, care nu figurase pînă atunci în discuțiile secrete ale cancelariilor, guvernul italian se expunea, prin această pretenție
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vreunui oraș important. Armatele se măcinau în asalturi fără rezultate decisive, în fața înălțimilor ce protejau Goriția. Intrarea României în război, în august 1916, a șfichiuit moralul publicului, ridicîndu-i-l. În Italia, ca pretutindeni în taberele aliate, intervenția română era așteptată cu nerăbdare, sperîndu-se de la ea un rezultat hotărîtor pentru terminarea rapidă a ostilităților. Deși doream această hotărîre supremă a României, noi, la Legația de la Roma, nu nutream o ambiție la fel de mare. Pregătirea armatei noastre, insuficientă în 1914, era încă sub nivelul cerințelor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Partidul liberal îi urma partidului conservator și invers, fără a cădea printr-un vot defavorabil al parlamentului, ci prin voința suveranului, cînd acesta considera că echipa guvernamentală era obosită sau divizată de prea multe rivalități sau cînd măsura gradul de nerăbdare al opoziției de a reveni la putere pentru a se bucura de stipendii, mandate și o situație bună. Sistem politic care subzista nu fără o neplăcută influență asupra caracterului oamenilor politici și a sincerității regimului parlamentar, dar care avea avantajul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
revelat deplin prin intermediul strângerii de mâini, este un centru de forță ce menține echilibrul dintre oferirea deferenței și acceptarea acesteia. Pentru a respecta sobrietatea momentului nu voi suprapune un act corporal peste altul inducând senzația unei grăbiri negljente, a unei nerăbdări cu nuanțe de superficialitate, ci voi adera la o atitudine de calm reverențial, de liniște a trecerii dintr-o ipostază-manifestare corporală în alta, numai într-un astfel de mod asigurând deplinătatea și omogenitatea gestului fiziologic caritabil. Astfel, dacă admit vorbirea
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
mă silește-a fi la bal, Căci sunt leneș de natură și mă legăn cu plăcere Într-o dulce somnolență pe al visurilor val. Miron Pompiliu (1848-1897), șeful "caracudei", adică al grupului de tineri sfioși, citind puțin și așteptând cu nerăbdare ceaiul și cozonacul, a redactat revista în lipsa lui I. Negruzzi, a scris poezii șterse și basme interesante, prelucrate în tonul nostalgic al lui Tieck. FILOLOGI, ISTORICI, FILOZOFI La "Junumea" veneau pentru a se distra ori din devotament oameni străini de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lungime de 1,27 metri, cu diametrul corpului de 67 cm și o greutate de 36 de kg., pescuită în râul Saone (Franța). Vreau să întrerup descrierea acestor monștri pentru a nu speria pe vajnicii pescari ce au așteptat cu nerăbdare topirea gheții pentru a începe lupta cu lumea necuvântătoarelor ce populează cele mai liniștite locuri de pe pământul ieșean. La Larga Jijia pescarii se pot lupta cu exemplare de știucă de până la 10 kg, cu exemplare de somn de până la 35
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
săi stăteau adunați și zăceau bolnavi și însetați. Cu răgete furioase, românii au făcut măcel și i-au fugărit pe toți. Oala pen-tru mîncare a fost murdărită chiar de conducătorul adevărat al balului. Cu strigăte puternice, murdari și țopăind de nerăbdare, geții au trecut înot și sau dus în ținutul besilor din apropiere. Cînd gheața s-a rupt iar apele mari s-au revărsat, voinicii, cu strigăte încete și gînduri ascunse au trecut Istru. S-au dus la Eni și ai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
aspecte definitorii 3.2.1.1. Sensul prototipic Sensul prototipic al termenului este redat de dicționar în felul următor (glosare DEX online): "Cuvânt care exprimă un îndemn la o acțiune (comună) cu interlocutorul". Hai(de) "exprimă, în esență, necesitatea și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală" (situație în care funcția conativă și cea emotivă se suprapun). 3.2.1.2. Încadrare gramaticală Lucrările de gramatică 27 repartizează termenul hai în clasa morfologică a interjecției, clasându
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
continuare, ne vom referi la demobilizarea verbală ca întrerupere marcată, indusă de o schimbare de roluri solicitată (sau, în anumite cazuri, de semnalarea explicită a intenției de cedare a dreptului la cuvânt)56. În timp ce hai(de) exprimă, prototipic, necesitatea și nerăbdarea locutorului de implicare a alocutorului într-o acțiune verbală sau nonverbală în general (vezi semantismul său vag), fiind dependentă, în precizarea semnificației, de forma verbală (de imperativ sau conjunctiv hortativ) care îi este asociată contextual, stai exprimă în sine o
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
acest sens: "Când după hai(de) urmează un imperativ, avem propriu-zis o construcție pleonastică, căci atât hai(de) cât și imperativul cuprind un îndemn sau o poruncă. În cazul acesta, hai(de) are un înțeles concluziv, "dar", "deci", sau exprimă nerăbdarea vorbitorului ca porunca, îndemnul lui să se îndeplinească cât mai iute: Haide, intrați, de vreme ce-ați venit! C. Negruzzi, I, 93." Este subliniată, astfel, funcția de intensificator pe care o îndeplinește formațiunea în discuție în contextele menționate. 46 Folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
puternici prin dezlegarea noastră completă de tot ce este pământesc, fapt ce se manifestă prin dorința, plăcerea de a o rupe în chip vitejesc cu pământul, servind cauza neamului românesc și cauza crucii. Aceasta era nota celor care așteptam cu nerăbdare ceasul legământului pentru ca să se formeze voioși cel dintâi val de asalt al Legiunii. Și oricine își poate închipui că nu poate fi altă notă atunci când în mijlocul nostru, îmbrăcat în haine albe ca în ceasurile de urgie, se adunaseră uniți Ion
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
l-am băut... oo! L-am băut! Zoe: Dar scrisoarea? Tipătescu: Scrisoarea (se repede la el strigând), unde e scrisoarea? Cetățeanul: Nu striga (sughite) că amețesc!... O am la mine scrisoarea. (amândoi îl ascultă și-l privesc cu îndoială și nerăbdare nervoasă.) Da. Zoe: și Tipătescu: S-ar putea! Cetățeanul: Da... o am lamine. (căutându-se prin buzunare). Ehei! D. Nae zicea că-mi dă zece poli pe ea; zic: nu trebuie, onorabile, parale... slava Domnului... apropitar sunt (sughite), alegător... (sughite
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
încet) Fănică! Tipătescu: (încet) Taci! N-ai grijă! Trahanache: (citind foaia între lumânări) Stimabil! Candidatul pe care-l susține comitetul nostru, este domnul... Ionescu: Nae Caț... Trahanache: (întrerupându-l) Ai puțintică răbdare... (citind) domnul... Cațavencu: Domnul... (Toată lumea ascultă cu mare nerăbdare și în deplină tăcere; Zoe se strânge după grilaj lângă Tipătescu.) Trahanache: Domnul... Agamiță Dandanache! (Mișcare de satisfacție în fund. În grupul din față turburare. Zoe și Tipătescu ascultă mișcați.) Cațavencu: (sărind în loc și răcnind) Trădare! (gesticulează viu în mijlocul grupului
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
a ascultat tirada lui Pristanda) Pe cine să primesc? Pristanda: Pe cine pe cine?... Pe d. Nae Cațavencu... Zoe: (sărind din loc) Pe Cațavencu? E aici? Unde e, Ghiță? Să vie acu, numaidecât: mergi, adu-l iute. (e în culmea nerăbdării.) Pristanda: Ascult! (merge în fund la stânga și aduce pe Cațavencu.) Poftim stimabile, poftim. (îl introduce și iese repede.) SCENA VII Zoe, Cațavencu Zoe: (repezindu-se la el) D-le Cațavencu, ai voit să mă pierzi pe mine și te-ai
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
frumoasă, tânără”... Eu eram ca o floare de mucegai... „Lasă-l să fie fericit!” Când ați ieșit din Închisoare? În ’60, În septembrie. Cum a fost drumul Înapoi spre casă? Drumul Înapoi spre casă a fost foarte greu. Cu mare nerăbdare am așteptat ziua, dar Îi departe, e obositor, drum așa de lung... V-am spus că mă scoteau la aer și la lumină ca să pot să rezist până acasă... Doamna care călătorea În același compartiment cu mine m-a servit
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]