4,446 matches
-
știa dacă putea să ceară trupelor regelui să reprime răscoala țărăneasca, pentru că s-ar putea întoarce împotriva ei. Dar nu puteau lasă să se mențină anarhia în zonele rurale. La 3 august, liderii grupării patrioților au început un plan căruia nobilii liberali să propună demolarea sistemului feudal. În noaptea de 4 august, vicontele de Noailles, urmat de ducele d'Aiguillon, unul dintre cei mai bogați proprietari funciari din Franța, au propus că obligațiile legate de servituțile personale să fie abolite fără
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
muncitorilor au fost folosite de societățile populare, care legau protestele economice de necesitatea politică a unei republici democratice, de grupurile din Adunare care doreau să acceadă la guvernare. Mirabeau, orator și politician al Adunării Constituante, membru al Comitetului celor treizeci, nobil monarhist, a reprezentat starea a treia în Stările Generale. Dorea schimbarea monarhiei pentru a supraviețui, o monarhie limitată, cu un guvern care să răspundă în fața Adunării. Era singurul care putea asigura o conducere eficientă, dar nu i s-a acordat
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
ordonanță de auto-recuzare, fiind votată, conform căreia nici un membru al Adunării Constituante nu va mai putea face parte din viitoarea Adunare legislativă. Au votat mai puțin de un sfert din cetățenii activi, alegând o Adunare în întregime burgheză, fiind câțiva nobili, dintre care mulți s-au retras pe domeniilor lor. Numai 23 de clerici au fost aleși și nu existau țărani sau meșteșugari și erau puțini oameni de afaceri. La început, 264 de deputați și erau membri ai Clubului Feuillantilor, care
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
și au cucerit Longway, iar Verdun era pe cale să se predea. Comuna i-a chemat pe toți patriotii la arme, mii de voluntari oferindu-se să apere capitala. Însă odată plecați, a apărut îngrijorarea în privința închisorilor supraaglomerate de preoți și nobili. Marat, ce influența Comuna, a cerut să fie uciși toți cei erau suspecți contrarevoluționari. La 2 septembrie, a început masacrul prizonierilor timp de cinci zile. 1.100-1.400 dintre cei 2.600 de prizonieri au fost uciși. La 20 septembrie
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
a doi miniștri girondini. După 2 iunie, mulți deputați și-au pierdut încrederea în monagnarzi. La formarea noului comitet al salvării publice, în iulie-septembrie 1793, toți cei 12 membri erau montagnarzi sau deputați ai "câmpiei", toți aparținând clasei mijlocii, cu excepția nobilului Herault de Sechelles. Nu exista președinte și toți răspundeau împreuna pentru acțiunile Comitetului, care avea să devina primul guvern puternic. Barere era purtătorul de cuvânt al comitetului în Convenție, Carnot se ocupa de organizarea armatei. Din comitet făceau parte și
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
să determine Convenția să ia măsuri de combatere a foamei și sărăciei. Nu s-a întâmplat nimic și acesta a acuzat-o public. Programul său era Teroarea economică, executarea celor care stocau cereale pentru a ridica prețul și epurarea foștilor nobili din armată. Robespierre îl ura pentru că amenința Comuna și Convenția prin acțiuni directe de stradă și astfel, Roux a fost arestat și a murit în închisoare în februarie 1794. La 4 septembrie, mulțimea s-a adunat la primăria Parisului să
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
de carte din Germania, și unul din cele mai importante târguri de acest fel din întreaga lume. În 1372 Frankfurt a devenit un "Reichsstadt" (oraș imperial liber), adică un oraș subordonat direct împăratului roman și nu unui rege sau unui nobil local. Frankfurt a reușit să rămână neutru în timpul Războiului de Treizeci de Ani, dar a suferit mult din cauza ciumei aduse în oraș de către refugiați. După sfârșitul războiului, Frankfurt și-a recuperat bunăstarea. În timpul războaielor napoleonice Frankfurt a fost ocupat și
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
de carte din Germania, și unul din cele mai importante târguri de acest fel din întreaga lume. În 1372 Frankfurt a devenit un "Reichsstadt" (oraș imperial liber), adică un oraș subordonat direct împăratului roman și nu unui rege sau unui nobil local. Frankfurt a reușit să rămână neutru în timpul Războiului de Treizeci de Ani, dar a suferit mult din cauza ciumei aduse în oraș de către refugiați. După sfârșitul războiului, Frankfurt și-a recuperat bunăstarea. În timpul războaielor napoleonice Frankfurt a fost ocupat și
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
autoritatea Londrei era însă predominant catolică, în timp ce noii coloniști ce veneau din Anglia erau protestanți și erau favorizați la alegerea în structurile de putere din Irlanda. La 1640, Parlamentul irlandez era dominat de protestanți, în timp ce regele ducea politici îngăduitoare cu nobilii autohtoni irlandezi. Rebeliunea izbucnită în 1641 nu a putut fi înăbușită deoarece în 1642 a izbucnit Războiul Civil Englez. Rebelii irlandezi au masacrat coloniști protestanți și s-au aliat cu regele Carol I și cu regaliștii din Marea Britanie. Aceștia au
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
aliat cu regele Carol I și cu regaliștii din Marea Britanie. Aceștia au fost înfrânți însă de parlamentariști, iar Oliver Cromwell a recucerit Irlanda după un război violent soldat cu masacre ca cel de după asediul Droghedei din 1649, a confiscat proprietățile nobililor irlandezi și le-a distribuit coloniștilor protestanți. După Restaurația Stuarților, Carol al II-lea a căutat să reconcilieze întrucâtva nobilii irlandezi catolici, dar a păstrat în vigoare confiscările de pământuri impuse de Cromwell. Iacob al II-lea a mers ulterior
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
fost înfrânt, și odată cu el și visurile nobilimii irlandeze de redobândire a vechilor privilegii. Capitularea iacobiților catolici irlandezi la Limerick în 1691 a marcat începutul unei perioade de dominație protestantă, în care puterea în țară a aparținut unei minorități de nobili și clerici protestanți anglicani, singurele categorii ce aveau drept de vot. Nobilii irlandezi s-au convertit de-a lungul secolului al XVIII-lea la protestantism pentru a-și păstra proprietățile și pentru a căpăta drepturi politice. Cu timpul, acest parlament
Irlanda () [Corola-website/Science/297681_a_299010]
-
din cânepă. Dacă la șes locuințele erau făcute din nuiele împletite pe pari și zidite cu pământ, la deal și la munte ele erau făcute din lemn, folosindu-se bârnele încheiate. Conducerea o avea regele, ajutat de un sfat de nobili, și mai era consiliat de un preot. Dacii se ocupau cu extracția și prelucrarea metalelor din care confecționau unelte, arme, obiecte de cult sau mobilier, podoabe, vase și monede. Ceramica era prelucrată atât cu mâna cât și cu roata olarului
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
în lucrarea sa "Tabula Varadiensis", publicată în 1464. Toate hărțile terestre și maritime ale lumii din acea vreme menționau acest fapt. În prezent numai unele hărți maritime mai păstrează acest reper. În 1514 are loc în Transilvania răscoala condusă de nobilul covăsnean Gheorghe Doja (Dózsa György), care a cuprins și Bihorul. În 1541 s-a constituit pașalâcul de la Buda, care cuprindea Ungaria Centrală. Transilvania a devenit principat autonom în cadrul căruia era înglobat și Bihorul. În 1660 turcii ocupă Oradea și întreg
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
etimologia numelui Wrocław). Etimologia populară atribuie numele orașului unui pescar pe nume Wars și soției sale Sawa. Potrivit legendei, Sawa era o sirenă, ce locuia în râul Vistula, de care Wars s-a îndăgostit . În realitate Wars a fost un nobil ce conducea orașul în secolele XII, respectiv XIII. Numele oficial este miasto stołeczne Warszawa (Română: "Orașul capitală al Varșoviei") . Un rezident al Varșoviei este numit varșovian. Alte nume ale Varșoviei în diferite limbi: Warschau (Germană), װאַרשע/Varshe (Idiș
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
subminarea gravă a autorității centrale, afectată și de disputele dinastice, restaurată abia în timpul domniei regelui Carol Robert de Anjou al Ungariei (1308-1342). Începând cu finele secolului al XIII-lea și, mai ales, în secolele XIV-XV, grupurile privilegiate ale societății transilvane, nobilii, sașii și secuii s-au constituit treptat în stări, același statut avându-l până spre sfârșitul secolului al XIV-lea și românii, constituiți în "Universitas valachorum". Datorită structurii preponderent etnice a stărilor, ele au fost denumite oficial pe la 1500 nationes
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
cel Mare, în semn de recunoaștere a meritelor, castelul Ciceu, cu 60 de sate, și Cetatea de Baltă, cu 7 sate. În această perioadă, Transilvania a fost zguduită de mai multe mișcări sociale. Răscoala de la Bobâlna (1437-1438) Conduși de un nobil sărac maghiari, Antal Nagy Budai din Vechea, și cinci căpitani (trei țărani unguri, un țăran român și un "bürger" din Cluj (număr dat de proporțiile iobăgiei) și au cerut înființarea și recunoașterea unei stări proprii, care să se numească Universitas
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
regimului comunist. Urbanizarea populației județului a fost un proces de durată, începutul acestor transformări sociale putând fi regăsit în contextul social politic al secolului XIX. La începutul acestui secol pe întinsul județului existau mai multe clase sociale: iobagi, țărani liberi, nobili, industriași, comercianți (organizați în bresle), intelectuali (învățători, preoți, medici, etc). Reformele sociale, ca urmare a revoluției de la 1848, au în vedere în principal ștergerea iobăgiei, urmată de câștigarea libertăților individuale pentru miile de locuitori ai județului, dar și restrângerea unor
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
din acești țărani și meseriași neputându-și asigura traiul în spațiul județului emigrează în America și în celelalte provincii românești Mișcările în cadrul claselor sociale sunt continuate și după primul război mondial, după reformele agrare și după desfințarea definitivă a clasei nobililor. Apariția țăranilor împroprietăriți au ca efect principal crearea unui context favorabil pentru educația copiilor de țărani, din rândul acestora desprinzându-se meseriași și intelectuali, o parte dintre aceștia părăsind satul pentru centrele culturale și industriale din orașe. Sistematizarea teritorială realizată
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
trebuia garantată fiecărei Episcopii (Biserici locale). În creștinătatea latină stingerea dinastiei carolingiene și apariția formelor feudale au produs amestecul apiscopului Romei în ițele intereselor politice, civile. De reținut că în aceste State feudaleprelații participau activ în plan politic local, iar nobilii se amestecau tot mai mult în structurile bisericești. Puterea civilă exercita un apăsător control asupra alegerilor papei, pe atunci încredințată clerului roman. Nu rareori papii au fost aleși, nu atât după criterii care privilegiau calitățile spirituale și pastorale, cât mai
Papă () [Corola-website/Science/296846_a_298175]
-
instituții de învățământ care atrag elevi și profesori din Transilvania și Banat. La sfârșitul secolului al XVI-lea și în cel următor va funcționa aici o școală reformată al cărei rector va fi, între anii 1667-1669, Mihail Halici, fiul unui nobil român din Caransebeș, un umanist instruit la școli din Anglia și Olanda. La începutul secolului al XVIII-lea sunt consemnate și școlile primare, ortodoxă și greco-catolică, ale românilor. În urma deciziei sinodului de la Alba Iulia din 7 octombrie 1697, biserica românească
Orăștie () [Corola-website/Science/296883_a_298212]
-
întors în Ungaria pe un drum ocolit, cu corabia pe Dunăre, apoi până la Constantinopol, a ocolit peninsula Balcanică și după câteva luni a ajuns la coasta Marii Adriatice. Pe Dunăre, l-a trimis pe voievodul Transilvaniei cu un grup de nobili din regiunea Brăilei spre Brașov. Poziția lui Mircea părea nefavorabilă, stabilindu-se în posesiunile ardelene, fie în Făgăraș sau în cetatea Bologa de lângă Cluj. După ce s-a întors în Transilvania, voievodul Stibor a mobilizat o nouă oaste cu care a
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
regal sau voievod. Voievodul deținea atribuțiuni militare, administrative și juridice. Coroana maghiară însă a permis exercitarea numai celor administrative și militare, celelalte fiind încredințate comiților săsesc și secuiesc. Voievodul era sprijinit de Dieta Transilvaniei, la care participau boierii români, alături de nobilii maghiari, sași și secui. Din secolul XIV, românii au fost înlăturați din Dietă. Unitățile administrative ale românilor din Transilvania purtau denumirea de districte-cele ale sașilor și secuilor se numeau scaune, conduse de un jude regal. Au existat tentative de afirmare
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
turcilor și al lui Petru Rareș. A făcut un act de supunere solemnă față de sultan. Ungaria plătea tribut anual, iar politică externă era în conformitate cu Poarta. În 1538, Ioan Zapolya și Ferdinand de Habsburg au încheiat pacea la Oradea. În Transilvania, nobilii, în frunte cu Ștefan Mailat, voievodul Transilvaniei, au încheiat un acord secret că să-și impună voință la alegerea regelui după moartea lui Ioan Zapolya. Ștefan Mailat dorea să separe Transilvania de Ungaria, că să plătească tribut turcilor, la fel
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
Transilvania de Ungaria, că să plătească tribut turcilor, la fel că și țările române. După ce s-a descoperit complotul, Ioan Zapolya a intervenit să-i pedepsească pe complotiști în Transilvania, dar a murit în timpul campaniei, la Mediaș. O parte din nobili au trecut în tabăra lui Ferdinand. Dar episcopul din Oradea, Martinuzzi, a convocat o dietă, alegându-l ca rege al Ungariei pe fiul lui Ioan Zapolya, un prunc de câteva luni. Au urmat lupte între cele două tabere. În 1541
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
arestat pe fruntașii nobilimii la Buda și a impus divizarea Ungariei în patru părți. Transilvania și câteva comitate din estul Tisei, inclusiv cetățile Oradea și Casovia au rămas sub stăpânirea lui Ioan Sigismund II Zapolya. Banatul a fost oferit unui nobil maghiar, Petru Petrovici, centrul și sudul Ungariei transofrmate în pașalâc turcesc, iar restul Ungariei, partea de nord, a rămas sub stăpânirea habsburgilor. Episcopul Gheorghe Martinuzzi s-a impus ca stăpân absolut în Transilvania după ce Ștefan Mailat a fost luat prizonier
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]