90,777 matches
-
P.I.H.); în cazul studiului de față, aceasta s-a calculat prin raportarea suprafeței de sub profil la suprafața dreptunghiului care încadrează profilul. Valoarea P.I.H. pentru Lohan este de 0,315. Celelalte valori ale P.I.H. sunt expuse. Analizând aceste date, se poate observa că, dintre afluenții de diferite ordine ai Lohanului, cei mai evoluați (deci cu gradul de concavitate cel mai mare) sunt: Velnița (P.I.H. = 0,340), care prezintă în profil numeroase praguri sau „ruperi” de pantă, datorită modificării constituției litologice a ariei
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
își schimbă direcția, îndreptându-se spre sud, iar valea devine ușor subsecventă. Paralel cu aceasta și profilul transversal al văii se modifică, malul stâng devenind din ce în ce mai accentuat, până la transformarea în cuestă, frământată de alunecări de teren. În profilul longitudinal se observă o accentuare a pantei, albia majoră a Lohanului având în dreptul Dobrinei o altitudine absolută de 170 m față de 303 m cât avea la vest de Pâhnești, deci o cădere de circa 130 m pe o distanță de 13 km. Aceste
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
și Prutului. Eroziunea regresivă prin care afluenții Prutului au captat sau vor capta valea Lohanului superior este în strânsă legătură cu joasa altitudine la care se află lunca Prutului în dreptul orașului Huși (24 - 26 m altitudine absolută). Prin acest fapt, observăm că ne aflăm în fața unui exemplu din lupta pe care Prutul o duce cu Siretul, pentru lărgirea bazinului său. Avem deci un caz mic, asemănător celor mari, care se desfășoară pe linia de cumpănă a apelor dintre Siret și Prut
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în coordonate semilogaritmice, în care am ținut cont, în primul rând, de cursurile de ordine inferioare, care sunt cele mai numeroase și care pot preciza foarte bine poziția curbei. Din analiza curbei care exprimă legea numărului de râuri, se poate observa că valoarea cursului de ordinul cel mai mare este egală cu unitatea. Această valoare depinde însă de numărul de cursuri de ordine inferioare, acumulată în funcție de condițiile specifice bazinului respectiv (litologie, structură, tectonică, forma bazinului). Raportul de confluență - Rc - este mare
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
acești parametri morfometrici variază între 2,84 km2 la râul Bosia, care are o lungime a rețelei de 8,2 km și 0,393 km2 la râul cu numărul 9, care are o lungime de 1,075 km. Se poate observa, analizând harta ierarhizării rețelei hidrografice, că râurile care-și au izvoarele pe culmea interfluvială dintre Crasna și Lohan (deci, afluenții de pe dreapta Lohanului, caracterizată printr-o slabă fragmentare a reliefului și o densitate mică a rețelei de drenaj), au lungimi
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
cresc și specii ruderale ca: holera (Xantihium spinosum), lobodă porcească (Artiplex tatrica), urzica (Urtica dioica), boz (Samucus ebulus), cucuta de baltă (Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. 2. FAUNA. În răspândirea geografică a diverselor elemente ale faunei de aici, se observă, deși mai puțin evidentă, aceeași zonare în altitudine ca și la vegetație. Astfel, pădurile oferă condiții de viață foarte favorabile (hrană, adăpost), unei faune bogate și variate în specii. Dintre mamifere, mai comune sunt: vulpea (Vulpes vulpes), mistrețul (Sus scrofa
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
leguminoaselor pentru boabe și a soii); • singurele culturi tehnice care rezistă sunt cele cu valoare alimentară deosebită: floarea soarelui (scăderi de circa 18%), sfecla de zahăr (scăderi de 14%), cartoful (care a înregistrat o creștere de circa 13%). Global, se observă o revenire la cultura porumbului ca cereală de bază (atât în alimentația umană, cât și în cea animală) și o reorientare în sectorul plantelor tehnice, de la cele legate de zootehnia intensivă sau de necesitățile urbane ori industriale (soia, sfecla de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
mari de timp. Conform izvoarelor scrise, unele dintre comunitățile studiate de Stahl existau din secolul al XV-lea. Stahl (1998, vol. I, pp. 94-105) afirmă însă că aceste comunități sunt cu siguranță mai vechi datorită faptului că anumite fenomene sociale observate în documente nu puteau avea loc fără ca înainte să se fi desfășurat alte faze de dezvoltare, care nu sunt surprinse de documente. l) Indivizii au nevoie să-și mențină reputația de membri de încredere ai comunității. Datorită longevității familiilor de
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
avea obligația să caute, să aresteze și să predea organelor de stat spre judecare și pedepsire pe cel vinovat. Dacă satul nu reușea să-l identifice pe cel vinovat, atunci statul pedepsea întregul sat. În cazul asigurării ordinii publice putem observa atât conflictul dintre legile formale și norme, cât și faptul că nivelul alegerii colective influențează nivelul constituțional. După cum susține Stahl (1998, vol. II, p. 71), „răspunderea solidară a satului în materie penală nu era însă o creație arbitrară a statului
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fi pusă pe seama propriei incapacități sau pe seama altor factori, întrucât nu avem elementele necasare pentru a ne pronunța. Scopul acestui capitol este însă acela de a vedea dacă avem în satele devălmașe exemple de bună practică în guvernarea bunurilor comune. Observăm în satele românești o oarecare capacitate de a găsi soluții colective în gestionarea resurselor, dar, din punctul meu de vedere, analiza de față ne spune cu siguranță că nu avem un exem plu testat empiric în care capacitățile de exploatare
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
au privit fugitiv apoi au coborât privirile În pământ rușinați de ceea ce simțeau dar, niciunul nu Îndrăznea să spună un cuvânt. Un timp mâncau În tăcere și evitau să se privească, apoi Încet, Încet, reveneau la normal, astfel Încât nimeni nu observase nimic deosebit la ei. Nici când rămâneau puțin În urma grupului nu se Întreba nimeni de ce au rămas ei doi singuri. Erau preocupați de fructe și de multe altele ale tinereții. Când Feodor a Încercat să-i mărturisească Letiției ce simțea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
și răcoarea de dimineață, te Îmbia să părăsești În grabă camera de hotel. Am Început un schimb de cuvinte banale, cu femeia de pe bancă. Era dintr-un sat de pe lângă Constanța și eram cazate În același hotel, dar pavilioane diferite. Cum observasem că este În doliu, nu m-am putut abține să o Întreb, de ce este În negru. A oftat așa de greu, apoi a zis cu amărăciune... După o soră de a mea...era mai mare doar cu trei ani, și
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
străduia să ajute pe micul lui prieten, să reziste măcar până acasă unde mama sa Îl va ajuta sigur să se vindece. Își amintea și vorbele mamei sale, care cosidera că fiecare om se poartă după cum Îi era firea. Asta observase ea pe la familiile mai Înstărite, unde mai făcea treburi să câștige câțiva bănuți, pentru a avea ce da celor cinci copii ai lor de mâncare. Bogații nu Înțelegeau nevoile săracilor și ori Îi considerau leneși ori ziceau că nu i-
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
La auzul acestor cuvinte, lui Ionuț Îi Înghețase sângele În vine. Cele două gemene chicoteau Într-un colț al singurei odăi, În care trăiau cele șapte suflete, Înghesuite Într-un pat mare de scânduri cu salteaua plină cu paie. Mama observând paloarea lui Ionuț, Încercase să abată discuția În altă direcție. Cuvine-se oare să jertfim Domnului o pasăre cu beteșug și găsită măi omule? Nici nu putem spune sigur, că este a noastră. Sfânta Scriptură spune clar.... Știi ceva? De unde
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
când omul Învârtea manivela. Seara când au fost chemați toți la masă, În traista tatălui lui Ionuț, au pus și o bucată mai mare de brânză, o stică de must și câțiva ciorchini de struguri, să aibă și pentru copii. Observase fermierul că omul era harnic și priceput, așa că se hotărâse să-l apropie mai mult de el și de ferma lui unde, chiar mai avea nevoie de un om de Încredere. Știu că vii de departe cu bicicleta, Începuse fermierul
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
Andreea, ca o scuză. Pe toți i-am făcut să se scoale cu noaptea-n cap și cel mai rău ar fi să fie Înnorat. Din nou Îi era frig și ar fi vrut să se adăpostească undeva, iar Silviu observând o cum tremura, propusese să aducă pătura din mașină. Mai bine intrăm toți , propuse tatăl, mai avem ceva timp de așteptat. Cum nu obiectase nimeni, se Îndreptaseră spre mașina parcată aproape de plaja de nisip, doar că Silviu se grăbise să
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
lucrarea Bogățiile patriei. Mi-au fost achiziționate două lucrări din teracotă smăltuita, Iubire și Tatăl și fiul de un muzeu din Londra. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 10 8 I.A.:Am observat că ați avut preferințe pentru tema istorică, compoziții ample, cu multe personaje. Aveți în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect, din motive financiare. Dintre lucrările cu tema istorică amintesc: Lupta de la Podul Înalt , 1907, Gvadriga Victoriei, compozițiile pentru monumentul de la Pașcani. I.A
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
cioplita în lemn, policroma, splendida prin plasticitate, „Portret”, în ipsos, „Negresa” transpusa în gips și patinata pentru a sublinia și prin culoare tipologia, „Taranca” realizată de asemenea în gips și patinata imitând bronzul. În general, artista se concentrează asupra modelului, observând cu atenție datele caracteristice, preferând subordonarea transpunerii și interpretării imaginii, sugestiilor plastice ale acesteia. Amintim de asemenea portretele unor personalități din lumea științifică, lucrări transpuse în piatră sau în bronz și amplasate în locurile publice ale instituțiilor cu al căror
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
lucrarea Bogățiile patriei. Mi-au fost achiziționate două lucrări din teracotă smăltuita, Iubire și Tatăl și fiul de un muzeu din Londra. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 10 8 I.A.:Am observat că ați avut preferințe pentru tema istorică, compoziții ample, cu multe personaje. Aveți în colecția Muzeului de Artă un proiect de monument intitulat Dacii. L.D.:Mi-a plăcut să reprezint compoziții inspirate din istoria românilor, cu numeroase personaje reprezentând dacii
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
că luptători, figuri de țărani, siluete feminine cu opaițe, copii, steagul dacilor, cetăți dacice din piatră și nuiele, sugerând nașterea poporului român. Caii i am modelat în mod deosebit. Când eram studentă la București stăteam și priveam deseori caii trăsurilor, observându-le mișcarea. Am facut mai multe proiecte de monumente dar majoritatea au rămas la nivel de proiect, din motive financiare. Dintre lucrările cu tema istorică amintesc: Lupta de la Podul Înalt , 1907, Gvadriga Victoriei, compozițiile pentru monumentul de la Pașcani. I.A
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
cioplita în lemn, policroma, splendida prin plasticitate, „Portret”, în ipsos, „Negresa” transpusa în gips și patinata pentru a sublinia și prin culoare tipologia, „Taranca” realizată de asemenea în gips și patinata imitând bronzul. În general, artista se concentrează asupra modelului, observând cu atenție datele caracteristice, preferând subordonarea transpunerii și interpretării imaginii, sugestiilor plastice ale acesteia. Amintim de asemenea portretele unor personalități din lumea științifică, lucrări transpuse în piatră sau în bronz și amplasate în locurile publice ale instituțiilor cu al căror
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
trăia în ciuda tuturor adversităților și adversarilor. - Reluăm firul visului. Bunicul Bunicii G. avea acum o mustață mai lungă decât o știa dânsa și tot ocolea aplecat, pâș-pâș, ca și cum nu vroia să fie văzut de cineva. Bunica G. stătea și îl observa ce face și la un moment dat discută cu cineva care era în spatele ei și nu-l vedea, dar ea știa că se află acolo: - De ce nu intră bunicul?... ar putea intra prin găurile din gard. De ce nu vrea să
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
kilogram era. Mai avem și acum din ea. Mulțumim și acelui preot și tuturor care ne-au ajutat. Înălțător. Următoarele trei zile ne-am dus să tămâiem și să amenajăm mormântul. Părinții au cumpărat niște copăcei frumoși. La cap - a observat tata - era un alun. N-am subliniat până acum, dar a venit timpul să spun că cimitirul arată ca un mare parc - putem spune chiar pădure - cu alei curate, pe marginea cărora sunt intrânduri sub formă de boscheți unde vezi
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
un copil așa de mic că „nu știe” sau „nu simte”. Mă uitam la corpușorul acela mic și perfect ca formă plin de ace și înțepături de la diversele perfuzii: picioruțe, mânuțe, corpușor, chiar și pe frunte avea ace și-i observam mimica fețișoarei care era îngeresc de frumoasă, dar exprima adâncă suferință. Și am realizat atunci că un suflet întrupat poate suferi 3 zile chiar mai mult decât altul într-o viață întreagă. Și am mai știut atunci că așa a
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]