3,917 matches
-
închisă în data de 19 iunie 1762 (azi: lacul nr. 2 Durgău). Harta Iosefină din anii 1769-1773 arată că la Turda existau atunci 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Terezia, Anton și Cojocneană). În anul 1780 existau la Turda 5 ocne ogivale de sare: - "Die obere Grube" ("Ocna de Sus", "Felsö-Akna"): 125 m adâncime, 228 m perimetru bazal. - "St. Josephi" ("Iosif"): 49 m adâncime, 66 m perimetru bazal. - "Maria Theresia" ("Terezia"): 76 m adâncime, 167 m perimetru bazal. - "St. Antoni" ("Anton
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
azi: lacul nr. 2 Durgău). Harta Iosefină din anii 1769-1773 arată că la Turda existau atunci 5 ocne de sare (Carolina, Iosif, Terezia, Anton și Cojocneană). În anul 1780 existau la Turda 5 ocne ogivale de sare: - "Die obere Grube" ("Ocna de Sus", "Felsö-Akna"): 125 m adâncime, 228 m perimetru bazal. - "St. Josephi" ("Iosif"): 49 m adâncime, 66 m perimetru bazal. - "Maria Theresia" ("Terezia"): 76 m adâncime, 167 m perimetru bazal. - "St. Antoni" ("Anton"): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Felsö-Akna"): 125 m adâncime, 228 m perimetru bazal. - "St. Josephi" ("Iosif"): 49 m adâncime, 66 m perimetru bazal. - "Maria Theresia" ("Terezia"): 76 m adâncime, 167 m perimetru bazal. - "St. Antoni" ("Anton"): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal. - "Koloscher Grube" ("Ocna Cojocneană"): 122 m adâncime, 234 m perimetru bazal. "Ocna de Sus" ("Felsö-Akna") a condus, după prăbușirea unui perete și a tavanului, la formarea lacului nr. 1 (Carolina), colmatat în anii 1980-1990 în urma unor alunecări masive de teren. Pe harta lui
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Josephi" ("Iosif"): 49 m adâncime, 66 m perimetru bazal. - "Maria Theresia" ("Terezia"): 76 m adâncime, 167 m perimetru bazal. - "St. Antoni" ("Anton"): 63 m adâncime, 129 m perimetru bazal. - "Koloscher Grube" ("Ocna Cojocneană"): 122 m adâncime, 234 m perimetru bazal. "Ocna de Sus" ("Felsö-Akna") a condus, după prăbușirea unui perete și a tavanului, la formarea lacului nr. 1 (Carolina), colmatat în anii 1980-1990 în urma unor alunecări masive de teren. Pe harta lui Johann Fichtel din 1780 sunt marcate și alte două
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
de Sus" ("Felsö-Akna") a condus, după prăbușirea unui perete și a tavanului, la formarea lacului nr. 1 (Carolina), colmatat în anii 1980-1990 în urma unor alunecări masive de teren. Pe harta lui Johann Fichtel din 1780 sunt marcate și alte două ocne vechi, deja abandonate și prăbușite, care corespund lacului nr. 3 (Lacul Dulce) și lacului nr. 4 (Lacul Ocnei). Pe amplasamentul lacului nr. 2 (Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
colmatat în anii 1980-1990 în urma unor alunecări masive de teren. Pe harta lui Johann Fichtel din 1780 sunt marcate și alte două ocne vechi, deja abandonate și prăbușite, care corespund lacului nr. 3 (Lacul Dulce) și lacului nr. 4 (Lacul Ocnei). Pe amplasamentul lacului nr. 2 (Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a existat o altă exploatare veche de sare. Și lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat naștere prin
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
lacului nr. 2 (Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a existat o altă exploatare veche de sare. Și lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat naștere prin surparea unei ocne vechi. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Turda a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. Între 1853 si 1870 s-au săpat primii 780 m ai galeriei de acces Franz Josef (spre a ușura transportul
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Lacul Durgău) Johann Fichtel indică o suprafață uscată, de formă rotundă, cu aflorimente de sare, unde a existat o altă exploatare veche de sare. Și lacul nr. 5 (Lacul Rotund) ar fi luat naștere prin surparea unei ocne vechi. Despre ocnele de sare active sau inactive de la Salina Turda a relatat în detaliu František Pošepný în anul 1867. Între 1853 si 1870 s-au săpat primii 780 m ai galeriei de acces Franz Josef (spre a ușura transportul sării la suprafață
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Franz Josef, înainte de pătrunderea galeriei în sare, se află următorul acrostih (incrustat în timpul săpării galeriei): K. F. J. Fü. Sb. (König Franz Josef Fürst von Siebenbürgen = "Regele Franz Josef, prinț al Transilvaniei"). În anul 1896 la Turda erau deschise 3 ocne de sare. Exploatarea sării din Salina Turda a fost sistată definitiv în anul 1932, din cauza dotării tehnice primitive, a randamentului scăzut și a concurenței altor saline ardelene. Salina Turda s-a redeschis în anul 1992 (în scop turistic si curativ
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
Între 2012 - 2014 a fost executat un tunel de legătură între mina Terezia și mina Iosif, în lungime de 50 m, în scopul includerii în circuitul turistic și a minei Iosif, nedeschisă până acum accesului public. Înainte de deschiderea unei noi ocne de sare în Ardeal se făceau deobicei foraje de explorare. Dacă până la adâncimea de 36 m (18 Klafter = 18 stânjeni) nu se intercepta sarea, se renunța la proiect, din cauza adâncimii prea mari a puțurilor. Ideal era ca solul să aibă
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
deasupra celui de al doilea puț. Al doilea puț se amplasa preferențial la aceeași cotă cu primul sau cu max. 4-6 m (2-3 stânjeni) diferență de nivel față de primul puț. Un puț era rezervat pentru intrarea și ieșirea minierilor din ocne (cu ajutorul unor frânghii de cânepă), iar celălalt puț pentru extragerea sării din subteran. Puțurile se săpau cu profil patratic, fiecare latură având 2,8 m (9 pași; 1 pas = 0,3 m) până la o adâncime de 4 m (2 stânjeni
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
uneau. De aici, mina lua o formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
formă conică-ogivală cu secțiunea pe cât posibil circulară (care nu se realiza practic decât rar). Mina se declara gata pentru exploatare numai după ce un agent al administrației salinei, stând pe un bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
bulgăre de sare în mijlocul ocnei, nu mai putea atinge tavanul ocnei cu ciocanul. Din acest moment, salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Imagini Video
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
salariul tăietorilor de sare scădea de la 4,5 creițari (4,5 Kreuzer) pentru fiecare bloc de sare, la obișnuitul tarif de 1,5 creițari. Ocna era dată atunci oficial în funcțiune, primind totodată un nume. Costurile de deschidere ale unei ocne de sare se ridicau deobicei la peste 5.000 florini (guldeni) de argint. Imagini Video
Salina Turda () [Corola-website/Science/306932_a_308261]
-
(n. 23 aprilie 1914, Târgu Ocna - d. 4 iulie 1973) a fost un amiral și inginer român, care a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române (1963-1973). s-a născut la data de 23 aprilie 1914 în orașul Târgu Ocna (județul Bacău). După absolvirea Liceului
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
n. 23 aprilie 1914, Târgu Ocna - d. 4 iulie 1973) a fost un amiral și inginer român, care a îndeplinit funcția de comandant al Marinei Militare Române (1963-1973). s-a născut la data de 23 aprilie 1914 în orașul Târgu Ocna (județul Bacău). După absolvirea Liceului Militar Ferdinand I din Chișinău, a urmat un an de studii la Șoala Politehnică București. Renunță la studiile de inginerie din motive financiare și se înscrie în anul 1935 la Școala de Ofițeri de Marină
Grigore Marteș () [Corola-website/Science/307464_a_308793]
-
de pe șoseaua Vitan, pe care o preluase de la socrii săi, iar mama sa, Jenny, născută Haufrecht era cântăreața de operă. Originea numelui său a explicat-o el însuși, într-un interviu: bunicul din partea tatei Iosif Lupu, era comis-voiajor în Târgu Ocna, lumea îl numea "Lupu comisionarul", și atunci el și-a schimbat numele în "Comissiona". Sora să mai mare, Milly și el, au primit o educație aleasă, deschisă spre alte culturi și credințe, având în copilărie o guvernanță germană catolică din
Sergiu Comissiona () [Corola-website/Science/302255_a_303584]
-
de aur, în anul 2012, aceasta abia ajunge la 20%. Muzeul Aurului, unicul din Europa se găsește in orașul Brad, județul Hunedoara. Muzeul înfățișează un istoric al mineritului în România, prezentând totodată minerale provenite din zonă, din Maramureș și de la Ocna de Fier, precum și eșantioane de aur nativ găsite în Munții Apuseni.
Aur () [Corola-website/Science/302304_a_303633]
-
Rămășițe se găsesc din loc în loc, fiind descoperite de săpături întâmplătoare sau organizate. Acest drum mergea paralel cu un alt drum, care trecea prin comuna Scundu, și care era numit „Drumul Sării”, fiind folosit pentru a se transporta sare din Ocnele Mari. Mai trebuie amintit că această comună a fost martoră a trecerii ultimelor rămășițe ale lui Tudor Vladimirescu după înfrângerea suferită la Drăgășani. Ca vecinătăți ale comunei regăsim la: sud - comuna Orlești, est - comuna Olanu și râul Olt, nord - comuna
Comuna Ionești, Vâlcea () [Corola-website/Science/302032_a_303361]
-
dimineață. La scurtă vreme, în celula sa este închis și liderul comunist Lucrețiu Pătrășcanu. Urmează ani de temniță grea, în care Richard Wurmbrand este închis singur în celule subterane obscure, torturat bestial sau purtat prin diverse închisori: Rahova, Jilava, Târgu Ocna, etc. În perioada de izolare totală, alcătuiește serii de predici proferate în fața unui public imaginar, pentru a-și proteja mintea. După terminarea regimului de izolare totală, care a durat trei ani, împarte mai multe celule cu intelectuali, prelați de diverse
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
țăranii care nu mai pot suporta și se răscoală. La domnie vine Grigore Ghica care îi primește pe țărani cu jalba-n proțap, află despre fărădelegile lui Păturică și dă ordin să se facă dreptate. Dinu Păturică este aruncat la ocnă, unde și moare. Duduca fuge peste Dunăre unde se mărită cu un turc și vrând să facă pe cocheta și în casa noului bărbat, este vârâta într-un sac și aruncată în Dunare. Andronache Tuzluc moare și pe drumul spre
Ciocoii vechi și noi () [Corola-website/Science/302508_a_303837]
-
Muzeul Național de Artă, Cluj; 2003 - The National Museum of Catholic Art and History, New York (SUA); 2003 - Muzeul Național de Artă, Cotroceni, București; 2004 - Franconville (Franța); 2005 - Salonul Național de Artă, Arad; 2006 - Muzeul de Artă, Timișoara; Complexul Balnear Cultural Ocna Sibiului; Vertriebspartner Center, Viena Neustadt, Bank Austria Creditanstalt, Institut für Kultur, Viena; Institutul Cultural Român, Viena; Ambasada României, Viena; 2007 - Lux Lumen, Sala Terrena, Klosterneuburg, Austria, organizatori: Institutul Cultural Roman - Viena, Institutul Român de Studii Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale și Inter-Religioase (INTER
Silviu Oravitzan () [Corola-website/Science/302825_a_304154]
-
slabă și era netratat. Industria extracției și prelucrării cărbunelui era limitată la regiunea Anina din Banat, însă cărbunele extras era de foarte bună calitate. La Anina se produceau 300,000 tone de cărbune anual. Cărbunele extras de la Sacu, Doman și Ocna de Fier era livrat unor oțelării importante. Se spunea în acea vreme că în regiunea Hunedoara, la sudul localității Deva ar exista resurse nedescoperite. Lignitul era extras în mari cantități din regiunea Hunedoara și din regiunea dintre Vârciorova și Bacău
Economia României () [Corola-website/Science/302818_a_304147]
-
a crea un monument fără seamăn de frumos, lucrările s-au încheiat trei ani mai târziu, așa încât la 7 ianuarie 1517, ctitorul putea chiar să vorbească de „mănăstirea domniei mele de la Argeș”, și să-i hărăzească „vama ce este la Ocna Mică de la Târgoviște...”. Ascultând nu numai legenda, ci și unele știri istorice, se pare că din lipsă de bani, cu toată jertfirea podoabelor Doamnei sale, dar mai ales din lipsă de zile, zugrăvirea bisericii n-a putut fi isprăvită înainte de
Mănăstirea Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/302409_a_303738]