4,637 matches
-
noptieră a propriei pălării; a mima neștiința echivalează cu posibilitatea de a da sens existenței, iar odată regăsit obiectul, la insistențele Balerinei, o fostă iubită, protagonistul moare. Cu aceeași amprentă personală, scriitorul își folosește sensibilitatea de observator direct, de „martor ocular” al prestației „caracterelor” în registrul prozei scurte. Nici aici el nu acceptă comparația cu alții: ceea ce scrie îi aparține cu totul, nu este consecința vreunei influențe ori a încercării de reluare a modelelor clasice. Nu vrea să fie considerat un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
la copil, cuprinde umerii, brațele, gambele, se asociază cu aritmii ce afectează rezistenta la efort, și are de asemenea o evoluție lentă. Au mai fost descrise distrofia musculară oculofaringiană, degenerescență cu debut tardiv (50-60 de ani), localizată la nivelul mușchilor oculari și ai celor cu rol în deglutiție, și distrofia musculară congenitală, mai puțin frecventă, manifestă clinic din primele 6 luni de viață. O altă cauză a limitării capacității funcționale a sistemului musculoscheletal este mialgia, care în funcție de durată poate fi acută
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
altfel, a unui număr important dintre români de a fi preocupați mai mult de interesele lor personale decât de ceea ce se întâmpla în viața politică a țării. În sensul acesta vine și mărturia pe care ne-o transmite un martor ocular la evenimentele din primăvara lui 1866, Nicolae Suțu, care arată că: "Națiunea n-a participat prin urmare deloc la răsturnarea lui Cuza, poporul a asistat la desfășurarea evenimentelor cu cea mai desăvârșită indiferență și nu are nici o opinie, mărginindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Editura Silex, 1994. Marțian, D., P., Proprietatea și naționalitatea și ochire în marea chestie a jidanilor, București, 1866. Mârzescu, George, Martirii de la 1848 și salvatorii de la 1866, București, Tipografia Curții, 1878. Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular, 1866-1869, vol. I, (Ediție îngrijită de Stelian Neagoe), București, Editura Scripta, 1993. Memoriile Principelui N. Suțu, București, Editura Fundației Culturale Române, 1997. Michelson, Paul, E., Conflict and Crisis. Romanian Political Development 1866-1871, New York and London, Garland Publishing Inc., 1987. Mihordea
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Prusiei la Paris, von Goltz faptul că Napoleon ar prefera un principe de Hohenzollern mai mult decât un oricare alt principe german, în Grigore Chiriță, op. cit, II, p. 1079. 351 Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular, 1866 -1869, vol. I, (ediție îngrijită de Stelian Neagoe), București, Editura Scripta, 1993, pp. 35-36. 352 Grigore Chiriță, op. cit., II, p. 1079. 353 Les origines diplomatique, p. 353. 354 Ibidem, pp. 356, 364. 355 Ion Bălăceanu, op. cit., p. 117. 356
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
14, 10 august 1866, fila 17. 654 Românul, 21 februarie, an 11, 1867, p. 140. 655 Apostol Stan, I.C. Brătianu. Un promotor al liberalismului în România, București, 1995, pp. 177-178. 656 Memoriile Regelui Carol I al României de un martor ocular, vol. I, 1866- 1869, ediție și prefață de Stelian Neagoe, București, Editura Scripta, 1993, pp. 166-167. 657 Monitorul Oficial, nr. 75 din 2 aprilie, 1867, p. 449; Memoriile regelui Carol I..., vol. I, p. 173, Carol Iancu, Evreii din România
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
alții ca Hermann Rudolph Aubert (1826-1892) și Alfred Wilhelm Volkmann (1801-1877) s-au ocupat de adaptarea vizuală, de efectele de contrast, de sensibilitatea la culoare în anul 1894 aici au fost descoperite diferențele dintre funcțiile bastonașelor și conurilor din retina oculară, și mulți alții vor deveni solie în întreaga lume a spiritului investigativ instituit de Wundt. În acea perioadă de început a științei psihologiei, locul expe-rimentalistului de tradiție Helmholtz a fost preluat de un cercetător praghez cu numele de Ewald Hering
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
l-a înfruntat pe Helmholtz cu o viziune diferită, nativistă, după care retina este dotată de la naștere cu disponibilitatea vederii spațiale. În accepțiunea sa orice punct de pe retină poartă însemnele a trei proprietăți locale, care, independent de practică, de mișcările oculare, fac posibilă sesizarea înălțimii, a poziției laterale (stângi sau drepte a obiectelor), a adâncimii acestora. În ceea ce privește explicarea acestei vederi spațiale, Hering a încercat s-o extragă din proprietățile unităților locale de adâncime, care pot fi deopotrivă pozitive și negative. Dar
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vrednic de voința superioară care i-a dat viață!”. Istoricul nu spunea o noutate. Exprima, mai degrabă, sub o formă elogioasă la adresa regelui, o concluzie la care vor fi ajuns toți cei care citiseră cele patru volume ale Însemnărilor martorului ocular, „memoriile” lui Carol I, redactate în mare măsură de Mite Kremnitz și publicate în mai multe variante, începând cu anul 1892. Cititorii își vor fi dat seama, fără îndoială, că era imposibil ca o lucrare atât de amănunțită și, mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mare măsură de Mite Kremnitz și publicate în mai multe variante, începând cu anul 1892. Cititorii își vor fi dat seama, fără îndoială, că era imposibil ca o lucrare atât de amănunțită și, mai ales, precisă cum erau Însemnările martorului ocular să nu se întemeieze pe un jurnal. Existența jurnalului fusese făcută publică încă mai devreme. În 1902, maiorul Justus Scheibert, cartograf și istoric militar german, publicase un scurt fragment din jurnalul lui Carol I într-un volum ce conținea propriile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de a le folosi mai târziu ca structură cronologică și faptică pentru eventuale memorii, la a căror substanță ar fi contribuit scrisorile și, poate, alte documente private și oficiale. De altfel, așa s-au petrecut lucrurile în cazul Însemnărilor martorului ocular, acele pseudo-memorii deja amintite aici, care cuprind însă doar perioada dintre anii 1866 și 1881. Că regele avea intenția să continue acea lucrare, fie prin intermediul altcuiva, cum procedase deja atunci când încredințase scriitoarei Mite Kremnitz redactarea Însemnărilor martorului ocular, fie cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Însemnărilor martorului ocular, acele pseudo-memorii deja amintite aici, care cuprind însă doar perioada dintre anii 1866 și 1881. Că regele avea intenția să continue acea lucrare, fie prin intermediul altcuiva, cum procedase deja atunci când încredințase scriitoarei Mite Kremnitz redactarea Însemnărilor martorului ocular, fie cu propria-i mână, este o supoziție în sprijinul căreia vine tocmai prezența listelor de scrisori în cuprinsul jurnalului după anul 1881. Dintre însemnările zilnice din perioada dinaintea venirii lui Carol în România au fost folosite, până în prezent, doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
un alt caiet, tot de format mic, legat în scoarțe roșii din piele, al cărui conținut este o copie manuscrisă a primului. Copia a fost realizată, se pare, de Mite Kremnitz, probabil în vremea când lucra la redactarea Însemnărilor martorului ocular, în scopul publicării separate a acelui fragment de jurnal. Scriitoarea a folosit fragmentul atunci când a redactat capitolul introductiv, cel despre tinerețea lui Carol I, din Însemnările martorului ocular și l-a mai folosit încă o dată, ca sursă, când a elaborat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de Mite Kremnitz, probabil în vremea când lucra la redactarea Însemnărilor martorului ocular, în scopul publicării separate a acelui fragment de jurnal. Scriitoarea a folosit fragmentul atunci când a redactat capitolul introductiv, cel despre tinerețea lui Carol I, din Însemnările martorului ocular și l-a mai folosit încă o dată, ca sursă, când a elaborat biografia regelui, a cărei primă ediție a apărut în 1903, dar nu l-a mai publicat separat. Abia mai târziu, în 1915, însemnările din Schleswig-Holstein au fost tipărite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
cu extremă conștiinciozitate de cel care a fost timp de jumătate de secol „arbitrul” politicii românești. Apoi, jurnalul este un izvor indispensabil pentru reconstituirea biografiei regelui, mai cu seamă ceea ce privește perioadă care nu a fost cuprinsă în Însemnările martorului ocular. Să evităm confuziile: ce sunt „memoriile” regelui Carol I? Jurnalul regelui Carol I nu trebuie confundat nici o clipă cu „memoriile” acestuia. Istoricii știu foarte bine că e vorba de două scrieri diferite. Publicul larg s-ar putea să nu facă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o scurtă prezentare a memoriilor monarhului. În comunicarea prezentată de Nicolae Iorga în ședința din 17 octombrie 1914 a Academiei Române - pe care am amintit-o ceva mai sus -, istoricul îl considera pe regele Carol I autor unic al Însemnărilor martorului ocular și invoca drept argumente propriile-i amintiri: ori de câte ori regele i-a vorbit despre carte, a numit-o „Memoriile mele”. Iorga arăta apoi că rolul unui oarecare „profesor german, care a scris și prefața”, a constat „numai într-o revizie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
intuiție, care, de această dată, așa cum vom vedea în continuare, i-a jucat o festă! Nici una dintre ediții nu ne oferă vreo informație sigură despre identitatea autorului „memoriilor”. Titlul edițiilor românești - Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular - pare el însuși echivoc, generator de confuzie. Cum poate cineva, un martor ocular, să scrie memoriile altcuiva? Logica și bunul-simț ne spun că poate, cel mult, în calitate de martor ocular, să scrie amintiri despre o altă persoană. Și dacă este așa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
o festă! Nici una dintre ediții nu ne oferă vreo informație sigură despre identitatea autorului „memoriilor”. Titlul edițiilor românești - Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular - pare el însuși echivoc, generator de confuzie. Cum poate cineva, un martor ocular, să scrie memoriile altcuiva? Logica și bunul-simț ne spun că poate, cel mult, în calitate de martor ocular, să scrie amintiri despre o altă persoană. Și dacă este așa, atunci de ce scrierea a fost intitulată Memorii? O ieșire din această dilemă ne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
edițiilor românești - Memoriile regelui Carol I al României. De un martor ocular - pare el însuși echivoc, generator de confuzie. Cum poate cineva, un martor ocular, să scrie memoriile altcuiva? Logica și bunul-simț ne spun că poate, cel mult, în calitate de martor ocular, să scrie amintiri despre o altă persoană. Și dacă este așa, atunci de ce scrierea a fost intitulată Memorii? O ieșire din această dilemă ne este sugerată de titlul ediției originale, germane, a lucrării: Aus dem Leben König Karls von Rumänien
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
de ce scrierea a fost intitulată Memorii? O ieșire din această dilemă ne este sugerată de titlul ediției originale, germane, a lucrării: Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugen (Din viața regelui Carol al României. Însemnările unui martor ocular). În acest caz nu mai există nici un echivoc: titlul ne sugerează că altcineva, un „martor ocular”, narează viața regelui. Sugestie confirmată apoi de felul în care a fost redactat textul, la persoana a treia. Totuși, aceste constatări nu explică diferența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
ediției originale, germane, a lucrării: Aus dem Leben König Karls von Rumänien. Aufzeichnungen eines Augenzeugen (Din viața regelui Carol al României. Însemnările unui martor ocular). În acest caz nu mai există nici un echivoc: titlul ne sugerează că altcineva, un „martor ocular”, narează viața regelui. Sugestie confirmată apoi de felul în care a fost redactat textul, la persoana a treia. Totuși, aceste constatări nu explică diferența dintre titlul ediției germane și cel al variantelor românești, așa cum nu ne oferă nici o lămurire despre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
témoin oculaire, Imprimerie de L’Indépendance Roumaine, București, vol. I, 1894, VIII + 223 p.; vol. II, 1896, 254 p.; vol. III, 1899, 287 p.; vol. IV, 1901, 231 p. d) Din viața regelui Carol I al României. Notele unui martor ocular, traduse din limba gemană la revista România militară, vol. III, București, 1899, 499 p. Această ediție conține doar traducerea volumului al III-lea al ediției germane din 1894-1900. e) Reminiscenses of the King Karl of Roumania, edited from the original
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
al ediției germane din 1894-1900. e) Reminiscenses of the King Karl of Roumania, edited from the original with an introduction by Sidney Withman, Londra și New York, 1899, XXXI + 367 p. f) Memoriile regelui Carol I al României (De un martor ocular), vol. I-XVII, Editura ziarului Universul, București, 1909-1912. g) Atât Alexandru Tzigara-Samurcaș (op. cit., vol. I, p. 72), cât și Renate Grebing (op. cit, p. 201), biografia lui Mite Kremnitz, vorbesc despre o a doua ediție în limba germană, nedatată, publicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
doua ediție în limba germană, nedatată, publicată probabil în preajma primului război mondial. Nu am reușit încă să identific această ediție, deși am căutat‑o în biblioteci din Germania și din România. h) Din viața regelui Carol I. De un martor ocular, prefață de Gheorghe I. Brătianu, ediția a II-a (revăzută), cu bibliografie și indice de nume, vol. I, Editura ziarului Universul, 1939, VII + 271 p. i) Din viața regelui Carol I (De un martor ocular), cu o prefață de J.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Carol I. De un martor ocular, prefață de Gheorghe I. Brătianu, ediția a II-a (revăzută), cu bibliografie și indice de nume, vol. I, Editura ziarului Universul, 1939, VII + 271 p. i) Din viața regelui Carol I (De un martor ocular), cu o prefață de J. Friedmann-Nicolescu, Editura „Cerma”, București, [1991], [IV] + 138 p. Ediția, parțială, cuprinde doar textul corespunzător anului 1866, reprodus după ediția românescă din 1909-1912. j) Memoriile regelui Carol I. De un martor ocular, ediție de Stelian Neagoe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]