7,850 matches
-
de convenții cu Poarta în plan economic și juridic. Acestea echivalau, practic, cu independența țării. Ulterior, la 20 iulie/1 august 1876 și 24 iulie/ 3 august 1876 s-a format un nou guvern condus de Ion. C. Brătianu. Criza orientală s-a agravat mult în 1876, tinzând către un conflict deschis între Rusia și Imperiul Otoman. La 26 iunie/8 iulie 1876 a avut loc la Reichstadt, în Boemia, o întâlnire între Frantz Iosif, împăratul Austro-Ungariei și Alexandru al II
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
iar celelalte puteri să arătau dispuse să le sprijine. La 20 iulie-1 august, Mihail Kogălniceanu a trimis o notă mai amenințătoare dar nici aceasta nu și-a atins scopul. Cu toată susținerea ideii neutralității, într un moment în care criza orientală se afla în plină desfășurare era evident că noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
național’’ Activitatea emigrației române își concentra eforturile pentru a impune „cauza românească ’’, în atenția opiniei publice europene. Ocazia care a permis îndeplinirea aspirației românilor de a-și întemeia un stat național a fost oferită de un nou moment de criză orientală, războiul Crimeii (1853-1856). Început ca un război ruso-turc, conflictul a devenit european prin intervenția Franței și Angliei de parte Imperiului Otoman. Rusia este înfrântă. Congresul de pace desfășurat la Paris în 1856 a pus problema „statului tampon” rezultat prin unirea
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
ruso-turc, conflictul a devenit european prin intervenția Franței și Angliei de parte Imperiului Otoman. Rusia este înfrântă. Congresul de pace desfășurat la Paris în 1856 a pus problema „statului tampon” rezultat prin unirea Moldovei cu Țara Românească ca soluție problemei orientale. În cadrul Congresului, contele Walewscki, propunea unirea Principatelor sub conducerea unui principe străin. Propunerea s-a bucurat de sprijinul Rusiei, Sardiniei, Prusiei și Angliei dar a fost respinsă cu vehemență de Poartă și Austria. Problema unirii a fost abordată de marile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
independente este prezentată și în cartea lui Constantin Schifirneț, Civilizație modernă și națiune. O importantă realizare a istoriografiei române reprezintă și lucrarea, Cum s-a înfăptuit România modernă? Lucrarea descrie că evenimentele din 1875 reprezintă o nouă etapă în chestiunea orientală, ca urmare a tulburărilor din Balcani. Două mișcări insurecționale în Bosnia și Herțegovina apoi în Bulgaria reprimate d e către turci, au provocat în Rusia, dorința de a interveni în conflict în calitate de protectoare a creștinilor din Balcani. Imperiul Otoman s-
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
o republică universală a Europei”, în 1863 Al. I. Cuza a stabilit relații diplomatice cu Serbia peste capul Porții, în 1866-1869, oamenii politici români se consultau cu emisarii guvernului grec în vederea stabilirii unei acțiuni comune antiotomane. în 1875, redeschiderea problemei orientale prin răscoala antiotomană din Bosnia și Herțegovina a oferit ocazia unei acțiuni politice și militare pentru dobândirea independenței. De la al începutul anului 1873, domnitorul Carol I arăta în fața Consiliului de Miniștri, că dorește cu orice preț cucerirea independenți țării. Ideile
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
Bosfor și Dardanele. Conservatorii, în schimb, doreau menținerea regimului de garanție colectivă, ei considerau, că pericolul nu vine dinspre Austro-Ungaria ci dinspre Rusia. Așadar, în opinia lor, obținerea independenței depidea de relațiile diplomatice cu Germania și Austro-Ungaria. În 1876 problema orientală s-a agravat: izbucnea răscoala bulgară, se declanșa revoluția junilor turci și războiul sârbo-muntenegreano otoman. România s-a declarat neutră În iulie 1876, printr-un memoriu guvernul român solicita Porții și Puterilor Garante recunoașterea individualității statului român și numelui de
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
unei cauze naționale nu poate reveni decât națiunii însăși. Cu sentimentul marii datorii față de înaintași am încercat această retrospectivă, mult prea succintă, pentru a putea surprinde tot ceea ce este vrednic de interes. 81 BIBLIOGARFIE Allesi, A, P., Massimu, Popu, Răsbelu orientale ilustratu, București, 1878. Adăniloaie, Nicolae, Cucerirea independenței de stat a Românei (18771878), Ed. Politică, București, 1973. Idem, Independența națională a României, Ed. Academiei, București, 1986. Berindei,Dan, Cucerirea independenței României, Editura Științifică,București 1967. Bodunescu, Ion, Diplomația românească în slujba
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
aceasta a împăratului, după moartea Sfântului Vasile, dar în același an, întru care Sfântul s-a mutat către Domnul<footnote Cf. Proloagele pe luna Ianuarie, Editura Mitropoliei Olteniei, pp. 5-6. footnote>. Diplomat înzestrat, Sfântul Vasile a încercat să împace Bisericile orientale făcând apel la Sfântul Atanasie și Papa Damasus. A avut o inițiativă asemănătoare și în cazul relațiilor dintre Occident și Orient, confruntate atunci cu schisma meletiană. Sfântul Vasile a fost un suflet mare, cu o minte pe cât de laborioasă, pe
Viaţa Sfântului Vasile cel Mare. In: Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
face nimic pentru el. Dușmanii săi de la Constantinopol au reușit să-l determine pe împărat să-l transfere întrun loc mai îndepărtat, în care eventualitatea unei posibile reveniri să fie imposibilă. Locul ultimei destinații era Pityus, un orășel de pe țărmul oriental al Mării Negre. Drumul era greu și puterile sale împuținate, fiind măcinat de boală și forțat de soldați să parcurgă pe jos calea către locul de exil. De aceea, el nu mai ajunge decât până la Comana, în Pont. Peste noapte i
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur. In: Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
să se formeze și să se păstreze, de-a lungul întregului ev. mediu."și conchide că latina, care se găsește la baza românei nu poate reprezenta limba unei singure epoci din istoria română și a unei singure țări din Europa Orientală. Chiar dacă unele păreri, ale lui Densusianu au fost corectate mai târziu rămâne rolul lor important de a stimula gândirea științifică. Ovid Densusianu reușește să publice al II-lea volum Le seizieme siecle după mulți ani. Nu reușește să publice în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
greaca și araba. comunitățile creștine de rit sirian-oriental se suprapun peste etnia asiro-caldeenilor din nordul Irakului și Siriei, aflate într-un vizibil regres numeric, folosesc ca limbi de cult neosiriaca și araba și se subîmpart în două biserici: Biserica nestoriană (orientală) cu cca. 110.000 credincioși (87.000 în Irak, 20.000 în Siria) și Biserica caldeeană (unită cu Roma din secolul XVI) cu 500.000 credincioși (390.000 în Irak, 100.000 în Siria) organizată în Patriarhia Babilonului din Bagdad
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cu Roma din secolul XVI) cu 500.000 credincioși (390.000 în Irak, 100.000 în Siria) organizată în Patriarhia Babilonului din Bagdad. comunitățile creștine de rit sirian occidental sunt suprapuse pe același substrat etno-lingvistic ca și cele de rit oriental și aparțin a două biserici: Biserica iacobiților (sirian-ortodoxă) cu 145.000 credincioși (din care 90.000 în Siria) afiliată canonic Patriarhiei Antiohiei din Damasc și Biserica sirian-catolică (unită cu Roma din secolul al XVI-lea) cu 100.000 credincioși (55
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
încă multe din trăsăturile tradiționalismului islamic de factură rural-patriarhală. Materializarea în peisaj a acestei realitățisocio-istorice este grandioasă: orășele șisatefortărețe cu celebrele case-turn situate pe terasele largi și înalte ale versanților montani disecați de văile uedurilor locale, în special de pe versantul oriental ce face racordul morfologic, printr-un platou etajat, cu platforma arabică din Hadramauth. Evoluția spațiului agro-rural egiptean poate fi considerată un clișeu standardizat al fenomenului rural din lumea arabă. Este o mostră a ceea ce s-ar putea numi imobilismul agrarși
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
în 1983, din Comunitatea Economică și Monetară a Africii Centrale (organism ce a înlocuit din 1998 fosta Uniune vamală și economică a Africii Centrale) și din Zona francului; 6 state arabo-africane sunt incluse în Piața Comună a Africii Centrale și Orientale constituită în 1981; Oman, Yemen și E.A.U. sunt membre ale Asociației regionale de cooperare a țărilor riverane Oceanului Indian fondată în 1995 în Mauritius, iar Insulele Comore sunt cuprinse în structura Comisiei Oceanului Indian constituită în 1984. Totodată, o serie de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
tratamentul balnear cu apă și nămol Ă Nuntasi-Tuzla). Insulele Bisericuța și Popina, cetățile Istria de pe malul lacului Sinoe și cetatea Heracleea ĂEnisala) sunt valorificate turistic. ROȘU - cel mai tipic lac de baraj natural prin surpare și alunecare. Situat în Carpații Orientali, lacul s-a format prin bararea văii Bicazului de o alunecare de pe pantele muntelui Ghilcoș în anul 1837. În Lacul Roșu, cantonat la 980 m altitudine în Masivul Hășmaș, se varsă mai mulți afluenți: dinspre N-V pârâul Suhard, iar
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
I. C. Brătianu cauza României la congresul de pace de la Berlin. Imediat după încheierea ostilităților, istoriografia românească s-a ocupat pe larg de evenimentul care a adus independența României, dorința de veacuri a românilor. Printre primele realizări se numără și Răsbelu orientale ilustratu, lucrare a lui A. P. Allesei și Massimu Popu,care reprezintă o frescă a situației din sud-estul Europei, începând din 1875 și până la încheierea războiului. Autorii considerau chestiunea orientală un rău învechit ce muncește Europa de multă vreme, văd în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de veacuri a românilor. Printre primele realizări se numără și Răsbelu orientale ilustratu, lucrare a lui A. P. Allesei și Massimu Popu,care reprezintă o frescă a situației din sud-estul Europei, începând din 1875 și până la încheierea războiului. Autorii considerau chestiunea orientală un rău învechit ce muncește Europa de multă vreme, văd în Turcia un punct de întâlnire al tuturor rivalilor Constantinopolului, un punct al echilibrului european. Prezintă diplomația europeană într-o activitate febrilă, de căutare a unei formule pentru a îmbunătăți
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
decideau pe seama statelor mici. Astfel, Bosnia și Harțegovina au trecu sub administrația Austro-Ungariei, Bulgaria a fost redusă teritorial la spațiul dintre Dunăre și Munții Balcani și pusă sub suzeranitatea Porții, iar la sud de Munții Balcani s-a constituit Rumelia Orientală. Rusia ocupa Kara, Ardahan, Batum. Anglia prelua insula Cipru. S-a prevăzut independența Serbiei și Muntenegrului. 20 Articolele 47-53 au privit țara noastră. S-a recunoscut independența României, dar în mod condiționat. Ea era legată de modificarea unor prevederi ale
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și simpatia pe care ne-o inspiră starea câtorva provincii ale Turciei, amintește de ororile din Bulgaria”. Și diplomația română încerca să vorbească așa în 1876. „Strigătele de indignare și de protestație se aud din toate părțile și lumea creștină orientală ne acuză cu glas tare că sancționăm prin neutralitatea noastră și prin tăcerea noastră aceste crime hidoase care se comit la porțile noastre”. Astfel rechema Kogălniceanu, Europa la datoria ei față de creștinătatea care suferea la granițele țării noastre. Este cel
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Drepturile românilor bazate pe tratate. Între 1871 și 1876, România a încheiat convenții comerciale, telegrafice și poștale cu state ca Serbia, Austro Ungaria, Rusia, Franța, Anglia,Italia și a participat la Expoziția Internațională de la Viena. În 1875 se redeschidea ”Problema Orientală”. Puternice răscoale antiotomane, ce sau transformat apoi în mișcări naționale de eliberare de sub dominație străină, au izbucnit în Bosnia și Herțegovina, iar în 1876 în Bulgaria, Serbia și Muntenegru au declarat război Imperiului Otoman, în condițiile în care acesta din urmă trecuse
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
de convenții cu Poarta în plan economic și juridic. Acestea echivalau, practic, cu independența țării. Ulterior, la 20 iulie/1 august 1876 și 24 iulie/ 3 august 1876 s-a format un nou guvern condus de Ion. C. Brătianu. Criza orientală s-a agravat mult în 1876, tinzând către un conflict deschis între Rusia și Imperiul Otoman. La 26 iunie/8 iulie 1876 a avut loc la Reichstadt, în Boemia, o întâlnire între Frantz Iosif, împăratul Austro-Ungariei și Alexandru al II
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
iar celelalte puteri să arătau dispuse să le sprijine. La 20 iulie-1 august, Mihail Kogălniceanu a trimis o notă mai amenințătoare dar nici aceasta nu și-a atins scopul. Cu toată susținerea ideii neutralității, într un moment în care criza orientală se afla în plină desfășurare era evident că noul guvern condus de M.C. Epureanu depășea în domeniul politici externe limitele guvernelor conservatoare anterioare, scria Dan Berindei în articolul, Mihail Kogălniceanu și problemele politicii externe românești. În situația existentă Mihail Kogălniceanu
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
și altele, erau mai mult de formă pentru a justifica declarațiile de neutralitate. Politica lui Mihail Kogălniceanu apare ca o politică de neutralitate dar în realitate era o politică de sprijinire a mișcării revoluționare bulgare și acțiunii sârbilor. Agravarea crizei orientale, determină pe Mihail Kogălniceanu să întreprindă două acțiuni diplomatice remarcabile. 1. Neutralizarea Dunării pentru a feri teritoriul românesc de urgiile războiului. 2. Memoriul înaintat porții în vederea realizării cuceririlor noastre. Exponent de seamă al forțelor care luptau pentru neatârnarea țării, Mihail
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]