4,853 matches
-
redus la forma cu minusculă dubletele cum ar fi Septembrie - septembrie, Miercuri - miercuri). Dată fiind preluarea selectivă a materialului, am marcat prin croșete omisiunile. Am decis să nu marcăm în nici un fel punctuația introdusă, pentru a nu supraîncărca textul cu paranteze. Am păstrat, în toate cazurile când apărea, apostroful, corespunzător normelor lingvistice de dinainte de reforma ortografică din 1954. Petru titluri, care în original fie nu sunt marcate deloc, fie, rareori, sunt scrise între ghilimele, am preferat scrierea lor conform normelor actuale
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
micul dejun, cafeaua; în timpul ăsta am o față impenetrabilă; nu vorbesc cu nimeni; îmi fumez cele două țigări; închid radioul, alung pe toată lumea din casă - ca azi: pe cei doi puști la cinema, pe Lina la sora ei (care, în paranteză fie spus, o ațâță împotriva mea și o învață să fie obraznică și să-mi poarte pică), închid ușa camerei și ușa cabinei telefonice, mă instalez și te iau lângă mine posesiv, ca și cum ți-aș spune „Scumpa mea, hai să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
separate” ; „Întâia reacțiune națională a româ nului [...] este revolta Împotriva străinilor” și „este o lipsă de instinct național a nu-i urî și a nu-i elimina” <endnote id="(512, pp. 128-143"/> ; vezi <endnote id="202, pp. 119-132)"/>. (Pun Între paranteze faptul că, peste o jumătate de secol, În a doua ediție a cărții - Schimbarea la față a României, Edidura Humanitas, București, 1990 -, Emil Cioran a suprimat aceste „divagații”, precum și altele asemenea, consi- derându-le „pretențioase și stupide”.) În fine, Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stigmat fizionomic ce-l caracte- rizează pe „infractorul Înnăscut”, pe Homo criminalis <endnote id="(820)"/>. Lucrarea de față nu este un studiu de antropologie fizică, ci culturală. Dar chiar dacă nu măsurătorile antropometrice sunt scopul ei, merită să deschid aici o paranteză. Arthur Koestler susținea că există o „credință populară” conform căreia evreii „se pot recunoaște imediat” după anumite trăsături fizionomice. Portre- tul robot al așa-numitului „evreu tipic” ar include, printre altele, „nasul convex”, „buzele senzuale”, „ochii bulbucați sau oblici” etc.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
perucele mari și păroase de pe cap cu cărarea lor lată (femeile la măritare Își tăiau părul) care se vedea de la o poștă că-i artificială, toate acestea te izbeau ca ceva straniu și neadaptabil” <endnote id="(898, pp. 16-17)"/>. În paranteză fie spus, În 1788, „protoantropologul” american John Ladyard, călătorind prin Rusia, obseva că obiceiul evreicelor măritate de a-și tăia părul ar fi similar cu obiceiul femeilor măritate din estul Europei de a și-l ascunde sub basma. „Este Încă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
românesc de pe râul Bug, la est de Nistru : Voinicu Vasile, Lerului Doamne, Bun cal că-mi hrănește, Trei țări stăpânește, Trei fete ochește, Una de hărmancă, Una de moldovancă, Da una de jâdaucă <endnote id="(222, p. 82)"/>. Fac În paranteză următoarea observație : este inedit faptul că, În simbolistica acestei colinde, „hărmanca” este responsabilă cu recolta bună de grâu, „moldovanca” cu recolta bună de struguri, În timp ce „jâdauca” răspunde de fecunditatea oilor. Atracția erotică față de evreică are, probabil, și o altă explicație
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu Volînia : „Privindu-i [pe oamenii din stetl], am Înțeles istoria pătimașă a acestui ținut mărginaș, am priceput povestirile [...] despre fetele pe care le siluiau soldații polonezi și din pricina cărora se Împușcau magnații Poloniei” <endnote id="(793, p. 53)"/>. În paranteză fie spus, părerea generală privind frumusețea deosebită a evreicelor a supraviețuit În Polonia până În zilele noastre <endnote id="(70, pp. 30-35 și 70-71)"/>. „Evreicele erau foarte frumoase”, Își aduc aminte femeile poloneze din Grabow (lângă Lódz’), intervievate de Claude Lanzmann
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ioan Slavici, supus austro-ungar, „a fost educat Într-o provincie [Transilvania] unde etica de sorginte calvi nistă și contrareformată era la fel de favorabilă capitalismului pe cât Îi era de adversă etica ortodoxă din România” <endnote id=" (659, pp. 169-174)"/>. Să spun În paranteză că situația nu era sensibil diferită la celelalte popoare creștin-ortodoxe. În Bulgaria sfârșitului de secol XIX, de pildă, parvenitul mitocan prin excelență, „cavalerul acumulării primitive de capital” (formula lui Svetlozar Igov), era Bai Ganiu Balkanski, personaj literar extrem de popular, creat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de Said Mârza Pașa - guvernatorul Dobrogei și al Bulgariei 237Portretul profesional de Nord-Est -, a putut vedea, la curtea acestuia de la Silistra, un evreu care cânta și dansa pentru a-i distra pe meseni <endnote id="(359, p. 64)"/>. Amintesc În paranteză faptul că În Evul Mediu trubadurii și dan satorii evrei erau la mare preț, menestrelii celebri fiind adesea anga jați la curțile suveranilor și episcopilor din Europa Occidentală și Centrală <endnote id="(665, pp. 183-184)"/>. Existența unei bresle a muzicienilor
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Legea pe care evreii neinteligenți o poartă În cărțile lor inteligente”. Papii care i-au urmat lui Inocențiu al III-lea (Honoriu al III-lea, Grigore al IX-lea) au reiterat această idee <endnote id=" (455, II, pp. 274-275)"/>. În paranteză fie spus, În spatele acestei teorii pare să se ascundă o poziție polemică față de o altă idee, curentă În epocă, și anume că, indiferent de felul cum se purtau, evreii trebuiau să fie tratați fără milă : uciși sau alungați. Un vechi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu Întâmplător ca un „Cuvânt Împotriva jidovilor celor orbiți și rătăciți”) se cerea În mod tranșant : „Să nu mai zicem «O, ce ovrei cumsecade este acesta», căci mare este dușmănia lor asupra noastră !” (mss. BAR nr. 3171, din 1792). În paranteză fie spus, acest tip de receptare a străinului era destul de uzual În spațiul cultural sud-est-european, chiar dacă (sau mai ales dacă) străinul părea a fi un om cumsecade. Iată ce Îi sfătuia, pe la 1075, scriitorul bizantin Kekaumenos pe tinerii aristocrați ai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la evrei <endnote id="(311, p. 26)"/>. Conaționalii lor convertiți la creștinism „sunt evrei orbiți”, care „rătăcesc În Întuneric”, cum se exprimă un poet evreu din Spania secolului al XIV-lea <endnote id="(455, II, p. 129)"/>. Deschid aici o paranteză. În afara apei baptismale, oamenii de rând cred că mai există un remediu Împotriva cecității evreului <endnote id=" (192)"/>. Nu este vorba aici de remediul evanghelic : „și a uns Isus cu scuipat și tină ochii orbului” (Ioan 9, 6 ; Marcu 8
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
originar din Rășinari, sudul Transilvaniei) acuză criza desțărării. Simțindu-se „cu adevărat fără patrie”, un „goi [= neevreu] rătă citor”, el Își declară „afinități profunde” cu evreii : „Je suis métaphysiquement juif”, scrie el În 1965 <endnote id="(588)"/>. Închei această lungă paranteză cu două observații. În primul rând, știm că intelectualii ardeleni din secolele XVIII-XIX, atunci când Îi identificau pe români cu un popor „Învingător”, o făceau referindu-se la strămoșii acestora, romanii Împăratului Traian (vezi cunoscutele excese de „latinism” istoric și lingvistic
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici indolența autorităților, ci pasivitatea și resemnarea evreilor <endnote id="(267, pp. 410- 411)"/>. „Ce vor aceste umbre pe zid ?”, se Întreabă Dumnezeu În poemul lui Bialik. „De ce Își Întind mâinile către mine ?/ Nu are niciunul un pumn ?” (Pun Între paranteze faptul că scriitorul-reporter F. Brunea-Fox a preluat și el același titlu, Orașul măcelului, atunci când a scris o carte despre pogromul legionar de la București, din 21-23 ianuarie 1941 ; <endnote id="cf. 274"/>). Pogromul din 1903 de la Chișinău (și implicit amplul poem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
român» sau, În general, un «creștin», niciodată Însă un «evreu».” Faptul e confirmat de o sarcastică vorbă populară din Maramureș : - Pe cine ai Întâlnit În drum, Ioane ? - Un om și un jid <endnote id="(13, p. 87)"/>. Să spunem În paranteză că și țiganul - un alt „străin” tipic - avea parte de același fel de subevaluare : „Țiganul nu-i privit de român ca om” <endnote id="(99, I, p. 150)"/> ; sau : „Nici salca nu e pom,/ Nici țiganul nu e om” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că ți-a plăcut articolul ultim din Cronica. Aici fusesem sfătuit, de șeful meu, „temutul polemist”, să nu mai dau o replică. Ceea ce este interesant, e că articolul a apărut întocmai, după ce, de data aceasta [sic!], redacția a suprimat o paranteză care nu avea nimic ofensiv în ea. Cei în cauză, de la „revista literară fondantă...” Convorbiri (vezi antetul numărului 1, 1974), sunt, deocamdată, în panică. Jumulit puțin trebuie însă acela care asmute cățeii care declară acum (vezi preambulul nr. 1 [al
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
remarcă bine gîndită” de către șt. Voicu, redactorul-șef al Luptei de clasă, în nr. 2, 1972, p. 134, actualul redactor-șef al Erei socialiste. Tristețea este că sub nasul celor mari, cățeii, A.I., M.I., își fac jocul). Pornind de la această paranteză, spun că nu e tîrziu dacă vei scrie în iulie despre carte, carte în care vorbesc despre cîteva cărți mari (șatra, Ce mult te-am iubit, Clasicii noștri, Poezia lui Eminescu, monografia L. Rebreanu, apoi Contradicția lui Maiorescu, Cică niște
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Ion Rotaru” loc="București" data =”25 iunie [1998]”> Iubite Domnule Călin, Îți trimit ceea ce am promis, capitolul cu Poezia românească [sic!] care se scrie astăzi în Israel. E lung, are 17 pagini, lucrate după „stasul” meu (cu felurite subsoluri și paranteze). Este ultimul din vol[umul] V al ediției a II-a care va apărea, cred, în chiar acest an, mai spre toamnă, încolo. Este, acest al V-lea, volumul destinat „Dezvoltării poeziei românești” din a doua jumătate a veacului de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Din volum s-a omis, cu îngăduința autorului, capitolul bibliografie. Biblioteca pentru toți.” - Pe la p. 10 -11, este vorba de familia Aslan. Estella și soțul ei locuiau pe Calea Moșilor. El a fost medic șef al Capitalei... și într-o paranteză am spus (Unele informații căpătate, în toamna lui 1973, de la ing. Henri Aslan...). - La p. 14, trebuie scris astfel, pentru ca totul să fie mai clar, reproducînd cele spuse de Ibrăileanu: „în țară - eram cu «Opoziția unită», care făcea tărăboi teribil
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Andrei Țonea; 10) Ion Ivanciu Mitu (dusu la casarmă); 11) Gheorghe Proțapu (idem); 12) Constantin Racoviță (idem); 13) Theodor Gh. Ciudin (idem)”. De data aceasta, „recolta” fusese ceva mai bună măcar datorită faptului că despre cei fără nicio notiță Între paranteze se credea că sunt În altă despărțire w. Funcționarii statului - scutiți de front și nu prea... De parcă erau păsărele cu ciocurile aurite, prețioșii funcționari ai statului beneficiaseră de un regim special pe timpul Războiului de Independență a României dar motivațiile trebuie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
presă și propagandă - Cili Iacobsohn, Hera Șteimberg (UTM) și Mia Iosef (Haș Hatair); resort asistență socială - Rozalia Schächter și Zuzi Goldștein; reprezentanți În CDE - Aurel Schächter și Iosefina Caufman; reprezentanți la Ateneu - Oscar Zilberstein și Fany Erlieb”. Precizăm că Între paranteze sunt organizațiile politice din care făceau parte unii tineri. a.x. Da’ de birou executiv n-aveți nevoie, tovilor? Simțind că nu s-a făcut chiar totul În prima ședință, cea de constituire din data de 12 octombrie 1947, onorabilii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fi spus (prin condeiul lui Lovinescu) ceva deranjant pentru cadrele de nădejde: „Domnule profesor, ești tînăr și nu vreau să-mi ofer plăcerea ușoară de a distruge cu argumente care sînt prea la Îndemîna entuziasmului dumitale. Îți amintesc, numai, Între paranteze, că semidocții pe care ai vrea să-i fabrici dumneata sub pretextul Înlăturării ignoranței, sînt infinit mai primejdioși decît proștii care nu cunosc alfabetul. Nu uita că toți soldații nemți știu să citească. (Mereuță vrea să intervină). Dă-mi voie
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
răstălmăcită: „De unde nu ai, nici Lenin nu-ți cere!”, În raportul său de activitate pentru perioada 1 aprilie-30 iunie 1964. Desigur, se referea la ziarul de uzină „Rulmentul” un bun cal de bătaie pentru pigulirea minuțioasă a punctelor, virgulelor și parantezelor puse nelalocul lor. „Astfel În ziarul <<Rulmentul>> nr.154 din 15 aprilie a.c. (1964, n.n.) În pagina IV se publica articolul lui Al. Tacu și C.N. Vasluianu intitulat <<Mediocritatea - un pericol social>>”. „Meritul” descoperirii unei „uriașe” greșeli nu aparținuse cenzorului
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
până în 1989. Dat fiind contextul postcomunist în care se află România, biografia lui Iliescu urma să fie decomunizata și dekaghebizata. Pentru a se legitimă la vremuri noi, Iliescu trebuia să-și "cosmetizeze" biografia dar în sens invers. Trebuiau puse în paranteză, așadar, relațiile compromițătoare ale lui Ion Iliescu și ale familiei sale cu U.R.S.S. și cu stalinismul. în primul rând legăturile tatălui său, Alexandru Iliescu, cu Kominternul. Căci, pentru familia lui Ion Iliescu, lumina venise întotdeauna de la Moscova. Cum însă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
funcționat în redactarea biografiei cosmetizate a lui Ion Iliescu. Ca să înțelegem însă de ce fostul președinte al României suferă de o amnezie totală când vine vorba despre activitatea Kominternista a tatălui său (Alexandru Iliescu) în cadrul P.C.d.R., trebuie să facem o scurtă paranteză istorică. 2. PARTIDUL COMUNIST DIN ROMÂNIA (P.C.d. R.), SECȚIE A KOMINTERNULUI, AVEA DREPT OBIECTIV PRINCIPAL, STABILIT DE MOSCOVA, DEZMEMBRAREA ROMÂNIEI Ca secție română a Internaționalei a III-a comuniste (Komintern) - organizație având sediul la Moscova, Hotel "Lux" str. Maxim Gorki
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]